Comunicat

Filiala Satu Mare a Partidului Național Liberal anunță faptul că mandatarul financiar pentru alegerile parlamentare parțiale din data de 25 mai 2014, este domnul Grunfeld Marius .
Telefon contact :0261/715380 ; 0735846885

Președinte PNL Satu Mare
Ovidiu Ioan Silaghi

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: Partidul Național Liberal nu va da votul acestui Guvern reformulat

Discursul președintelui Senatului României, președinte al Partidului Național Liberal, domnul Crin Antonescu, cu ocazia ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului

“Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Distinși invitați,
E un moment destul de special, pentru mine, cel puțin. Nu e, desigur, prima tentativă de învestire a unui Guvern. Cred că nu e prima oară, dimpotrivă, când vorbesc din postura de membru al Opoziției și, totuși, ceva nou, ceva special există.
Îl ascultam adineauri pe primul-ministru, același cu cel din decembrie 2012, invocând un program, același din 2012, spunându-ne aceleași vorbe frumoase, ispititoare, convingătoare la prima audiție, poate, din 2012.
Înțeleg că sunt oameni, parlamentari, partide, cetățeni tentați să le creadă. În orice caz, Partidul Național Liberal, în numele căruia vorbesc, și eu nu le mai putem crede. Nu le mai putem crede pentru că le-am crezut odată, le-am votat odată, le-am învestit cu toată încrederea și cu tot ceea ce, din punct de vedere politic, un partid prezent la guvernare și într-o majoritate politică era dator să dea. Nu putem astăzi, oricât am avea de-a face cu aceeași persoană, oricât ar fi de neschimbat un program de guvernare pe care și UDMR-ul îl găsește astăzi impecabil și oricât de frumoase ar fi cuvintele primului-ministru, să-l credem.
Partidul Național Liberal nu va da votul acestui Guvern reformulat. Va vota împotriva sa. Va vota împotriva sa din trei mari motive pe care încerc să le prezint pe scurt, dar sper clar.
În primul rând că, deși în opinia noastră nu se încalcă niciun articol al Constituției, și sub acest aspect, dacă Guvernul primește astăzi votul majorității Parlamentului, el va fi un Guvern legal și își va putea desfășura în termen și cu acoperire deplină constituțional activitatea, va fi un Guvern profund ilegitim din punct de vedere electoral și politic.
În decembrie 2012, electoratul României, marea parte a celor care s-au prezentat la vot, a făcut un lucru extraordinar și pentru prima dată din 1990 a dat unui actor politic, sub forma unei mari alianțe, mai multe mandate decât majoritatea necesară în Parlament. Pe acest program, pe acest vot luat de la cetățeni s-a întemeiat pretenția legitimă a domnului Victor Ponta și a noastră celor care îl susțineam atunci, de a impune și președintelui României în exercițiu, Traian Băsescu și opiniei publice românești desemnarea ca prim-ministru a lui Victor Ponta și constituirea cu susținerea unei asemenea majorități parlamentare a unui guvern deplin legitim care a fost guvernul social-liberal. Sigur că această bază a votului popular care venea dintr-un angajament electoral major, acela de a construi o coaliție suficient de puternică încât următorul Parlament al României, adică acesta, să nu mai aibă majorități și implicit guverne schimbătoare și constituite pe flagelul traseismului parlamentar. Acesta a fost un angajament în fața cetățenilor. Angajamentul în fața cetățenilor de a avea o majoritate și un program stabil pentru patru ani. Toate lucrurile acestea nu mai sunt astăzi valabile. De bună seamă că nu aici și nu acum, voi relua eu discuția despre cauzele din care această coaliție votată de atât de mulți români, s-a rupt. Este un lucru simplu, simbolic și după părerea mea acoperitor. S-a rupt pentru că domnul Victor Ponta, ca prim-ministru și Partidul Social Democrat nu au acceptat să respecte regulile acestei alianțe,nu au dorit să vină într-o astfel de ședință în Parlament cu domnul Klaus Iohannis vicepremier preferând să vină astăzi cu o formulă care nu mai are nimic comun cu votul electoratului, cu vicepremieri slavă Domnului, foarte mulți și cu o formulă complicată de legitimitate și chiar de legalitate în fața Constituției. Sigur, Partidul Social Democrat la începutul anului a anunțat un program politic destul de straniu în termeni practici pentru un partid aflat la guvernare și anume lupta împotriva regimului Traian Băsescu, un program de acțiune politică a unui principal partid de guvernare, comprimat pe înțelesul tuturor, Jos Băsescu, lupta împotriva regimului Băsescu. Constatăm azi că primul-ministru și PSD refuză intrarea pe deplin justificată și legitimă a lui Klaus Iohannis în Guvernul României, preferând să rupă această alianță, adică făcând în fond ceea ce a făcut Traian Băsescu în 2009 în fața unei majorități parlamentare și preferă să facă un guvern în care cu tot respectul și fără nici un reproș pentru UDMR, să avem vicepremieri din cabinetul Emil Boc, miniștri din cabinetul Emil Boc așa încât, dacă am fi malițioși am putea spune că e vorba de guvernul Ponta 3 sau Boc 7 sau de un guvern Ponta-Boc. Asta e lupta împotriva regimului Traian Băsescu și trebuie să recunosc că PSD-ul și domnul Ponta fac pași serioși înainte, nu știu dacă demantelând piatră cu piatră cum s-a spus, regimul Traian Băsescu sau împlinind lucruri pe care nici măcar domnul președinte nu le-a reușit.
Traseismul parlamentar și când spun asta nu exclud Partidul Național Liberal și nu uit faptul că și noi am primit parlamentari din alte partide, am livrat altor partide parlamentari de la noi, nu exclud, dar traseismul parlamentar redevine odată cu acest guvern și cu această probabilă nouă majoritate, redevine decisiv în a redesemna majorități și în a impune guverne împotriva votului dat de cetățeni și iată că încă un lucru foarte grav din așa-numitul regim Traian Băsescu este azi adus în actualitate, pus în practică din nou, de către Victor Ponta și PSD probabil în cadrul aceleiași lupte nemiloase împotriva regimului amintit. Consecințele momentului de azi sunt clare, încă patru ani până în 2016, totul va fi posibil aici să pot formula, reformula, descompune majorități fără ca nimeni să nu mai țină și să nu mai poată ține cont de sensul votului care s-a dat în 2012. Aceste lucruri se vor întâmpla, de aceste lucruri trebuie să fim conștienți și sper că domnul Ponta și principalul partid al noii coaliții își asumă responsabilitatea pentru acest lucru.
Cetățenii României nu au reușit nici de această dată, vor trebui să mai aștepte încă doi ani și ceva până în 2016, până când să poată spera din nou că votul lor va hotărî pentru patru ani cine are majoritate parlamentară, cine guvernează sau nu această țară. Al doilea motiv pentru care nu putem să votăm un Guvern condus de domnul Ponta în această componență este că deși ni se spune că programul a rămas același, noi cei din Partidul Național Liberal știm cam totul și despre intențiile și despre capacitatea domnului Ponta și a PSD-ului de a respecta acest program. Știm foarte bine pentru că în toată această perioadă în care ne-am aflat împreună la guvernare, Partidul Național Liberal s-a bătut pentru respectarea programului de guvernare, a oprit, atâta vreme cât a fost în interiorul Guvernului și în interiorul majorității, câteva acțiuni și inițiative ale primului-ministru și ale PSD-ului împotriva spiritului și chiar literei programului de guvernare. Am să dau câteva exemple.
Am împiedicat o mărire inacceptabilă de impozitare cu așa-zisa taxă de solidaritate. Am împiedicat adoptarea unei legi a amnistiei și grațierii care n-avea nimic comun cu declarațiile și cu intențiile asumate despre o justiție corectă, independentă și egală pentru toți. Am împiedicat trecerea pe sub mână a proiectului Roșia Montană, în formula cumpărată și dictată de Gold Corporation și condamnată sever în programul electoral și în campania electorală.
Am împiedicat, în formula descentralizării, ca măcar Poliția și marile porturi ale României să nu treacă acolo unde nu au ce căuta.
E foarte clar că, din punctul nostru de vedere și după această experiență, nu avem niciun temei să acordăm încredere nici intenției și nici capacității acestui nou Guvern, acestui vechi premier de a respecta spiritul și prevedereile programului de guvernare.
În fine, al treilea și ultimul lucru pentru care nu votăm un asemenea Guvern, stimați colegi, știm cu toți că acesta este un Guvern PSD, cu ajutorul necesar și oarecum tradițional al UDMR. Restul, cu tot respectul, sunt litere, sunt fantome, sunt depozite de traseiști. Partidul Social Democrat își asumă în acest moment, preluând acele experiențe din regimul Băsescu și aplicându-le, guvernarea României.
Foarte bine. Partidul Social Democrat e un partid mare, e cel mai mare partid, în termeni electorali, în termeni parlamentari, din România, dar, din punctul nostru de vedere, tendințele acestui partid de a vedea România de după Traian Băsescu nu înspre 2015 și 2020, ci înspre 2004 și 2000, sunt îngrijorătoare. Noi nu le putem cauționa, noi nu putem fi complici la ele și noi nu putem să facem opoziție acestor lucruri. Nu vreau să exagerez, pentru că nu e bine. Nu vreau să dramatizez, pentru că nu e corect. Nu suntem acolo, dar semnele în doi ani se văd, semnele s-au adunat și datoria noastră a fost întotdeauna și ne-am respectat-o întotdeauna de a ne opune tendințelor de refacere a unui partid stat pentru că, în fond, așa numita criză legată de Klaus Iohannis, pentru toată lumea, cred, a avut drept subiect controlul de un anumit tip asupra Ministerului de Interne.
În fine, închei spunând că, din punctul nostru de vedere, și cel puțin declarat și al programului pe care îl reambalează primul-ministru, România are nevoie acum, imediat și în următorii ani de câteva lucruri pe care le așteaptă demult, pe care le promitem toți demult: de o democrație autentică și de o democrație parlamentară.
Nu e corect să vorbim despre Parlamentul României și să cităm calitatea sa constituțional stabilită de organ suprem al poporului român doar când vrem să stăvilim imixtiunile și uneori agresiunile președintelui Traian Băsescu.
Aș vrea, domnule prim-ministru să vă aduceți aminte că Parlamentul este organul suprem al poporului român și în calitate de prim-ministru. Când dați ordonanțe pe care nici nu le mai puteți număra în fiecare ședință de guvern, când vă scandalizați de faptul că un amendament la un proiect inițiat de Guvern a trecut în Parlament sau când, dincolo de vorbele frumoase, continuați să considerați în bună tradiție, și a dumneavoastră și a altora, că Parlamentul este doar o secție a partidului majoritar, că deciziile se iau undeva la partid, după care sunt puse în practică de diverși slujbași de partid, cum ar fi președinții Camerelor sau șefii grupurilor parlamentare.
De asemenea, vorbim despre un stat de drept și despre independența Justiției și noi n-am înțeles niciodată prin asta nici negocierile pentru împărțirea procurorilor, nici legea amnistiei, pe care ați vrut și veți mai dori s-o dați și pesemne că veți reuși, pentru că acesta este frumosul secret al noii majorități și, de asemenea, nici măcar în ceea ce privește regimul de interpretare al imunității parlamentare.
Înțelegem cu toții că România are nevoie de schimbări economice rapide și masive și n-am încredere din ce ați făcut până acum că măsuri urgente, pentru care noi, atâta vreme cât am făcut parte din Guvern, ne-am bătut în fiecare săptămână, vor fi aplicate. N-am încredere că resursele naturale ale acestei țări vor fi gestionate la nivel guvernamental cu responsabilitate. N-am încredere că nu ne putem trezi, ca-n cazul Roșia Montană sau altele, cu resurse naționale scăpate pe sub mână în condiții în care primul-ministru se leapădă de orice responsabilitate și lasă majoritatea sa din Parlament să opereze.
În fine, avem nevoie de o politică externă asupra căreia, cel puțin aparent, toți ne aflăm în consens. Am nevoie ca parlamentar, fie și din Opoziție, domnule prim-ministru să știu foarte clar dacă aveți o poziție și care este aceea în legătură cu interesul și prezența americană în Europa. Dacă aveți și care este aceea o poziție legată de proiectul Parteneriatului comercial și industrial între Uniunea Europeană și Statele Unite? Dacă înțelegeți printr-un parteneriat strategic cu China același lucru ca parteneriatele strategice care sunt angajate în acest moment pentru România?
În încheiere, după ce am avut cinstea să vă asigur că vom vota împotriva acestui Guvern, permiteți-mi, domnule prim-ministru și permiteți-mi colegi parlamentari din PSD, mulțumindu-vă pentru colaborarea noastră din acești ani, n-aș spune chiar că e o plăcere să facem afaceri cu dumneavoastră, dar trebuie totuși să vă mulțumesc, dați-mi voie să vă rog un lucru:
Încetați cu lucruri care nu sunt demne de partide mari, de partide parlamentare, de oameni politici adevărați! Încetați să spuneți că așteptați să ne întoarcem! Încetați să spuneți că lăsați ușile deschise la Guvern! Aflați, acceptați și învățați că există și onoare și că există decizii politice care se respectă.
Mulțumesc!”

4 martie 2014

Posted in Galerie video | Leave a comment

Ovidiu Silaghi: Surprinzător mi s-a părut faptul că dl Tăriceanu şi-a dat demisia din Partidul Naţional Liberal deşi în urmă cu mai puţin de 24 de ore domnia sa a exprimat public că nu va face acest lucru

Declarație de presă

“Miercuri, 26 februarie a.c., am avut parte de două gesturi surprinzătoare, chiar şocante din partea fostului preşedinte al PNL şi fost Prim-ministru, dl Călin Popescu Tăriceanu.

Primul l-a constituit erijarea în negociator din partea Partidului Naţional Liberal, în contextul lipsei unui mandat, cu dl Victor Ponta şi USD, încălcându-se astfel decizia Delegaţiei Permanente de ieri, de a părăsi coaliţia de guvernare. Votul aproape unanim de ieri din Delegaţia Permanentă a evidenţiat faptul că PNL nu mai dorea continuarea escaladării compromisurilor.

În al doilea rând, mai surprinzător mi s-a părut faptul că dl Tăriceanu şi-a dat demisia din Partidul Naţional Liberal, deşi în urmă cu mai puţin de 24 de ore, domnia sa a exprimat public că nu va face acest lucru, indiferent de ce decizie va fi luată de către forul statutar întrunit marţi, 25 februarie.

Dorim să ne amintim de dl Călin Popescu Tăriceanu ca de un fost premier eficient al unei Românii prospere, şi ca de un fost preşedinte PNL, care s-a opus cu stoicism planurilor diabolice ale lui Traian Băsescu.

PNL a dovedit astăzi ca este un partid demn, unitar şi că dă dovadă de maximă seriozitate pe scena politică românească.”

26 februarie 2014 Ovidiu Silaghi,

Vicepreședinte PNL, Preşedinte PNL Satu Mare

Posted in Galerie video | Leave a comment

Gala TNL 2014 – ”Cultura română, Cultură Europeană”

Gala TNL 2014 a celebrat cultura română și anvergura sa europeană, sub egida: ”Cultura română, cultură europeană”. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 22 februarie 2014, la Palatul Parlamentului, Sala Alexandru Ioan Cuza, în prezența celor 2.100 de tineri veniți din toată țara, a președintelui PNL, Crin Antonescu, a liderilor PNL și a unor oameni de cultură români care ne reprezintă cu mândrie pe scenele lumii.

Delegaţia de la Satu Mare, condusă de preşedintele TNL Satu Mare, Gheorghe Rişcău s-a prezentat cu un număr de 57 de tineri, ca în fiecare an şi de această dată, ne-am întors acasă cu un premiu. La eveniment au participat colegii noştri Mircea Pal, secretar regional TNL şi Razvan Boldor vicepreşedinte în biroul naţional TNL. În acest an filiala Satu Mare a primit premiul Cea mai activă echipă T Comunică – Echipa T comunică, premiul fiind ridicat de secretarul regional TNL, Mircea Pal.

Gala TNL a fost marcată, însă, de evenimentele tragice de la Kiev. Claudia Benchescu, președintele Cluburilor Studențești Liberale și membră în biroul de conducere LYMEC (Organizația Tinerilor Liberali Europeni), a dedicat premiul obținut în cadrul Galei – ”Cel mai activ tânăr liberal” – protestatarilor de la Kiev și a cerut colegilor din sală un moment de reculegere în memoria victimelor regimului Ianukovici.

La mai puțin de o oră, a venit vestea neașteptată a demiterii președintelui Ucrainei, Victor Ianukovici și a stabilirii datei de 25 mai pentru organizarea de alegeri anticipate, de către Parlamentul de la Kiev. Președintele TNL Florin-Alexandru Alexe a transmis știrea pe scena Galei TNL alături de Andrei Spînu, președinte al Organizației de Tineret a Partidului Liberal Democrat din Moldova, cel care, cu doar câteva zile înainte, a vorbit protestatarilor adunați în piața Maidan Nezalezhnosti din Kiev. În acel moment încărcat de emoție, toate luminile salii au fost stinse, iar participanții și-au aprins telefoanele, în semn de solidaritate cu luptătorii pentru libertate de la Kiev.

Premiile speciale ”Cultura română, cultură europeană” ale Galei TNL, au fost oferite sopranei Felicia Filip, o mare doamnă a scenei românești – înmânat de Gigel Știrbu, Ministrul Culturii, tânărului tenor Bogdan Mihai – înmânat de Renate Weber, europarlamentar PNL, care onorează România pe marile scene ale Europei și lui Varujan Vosganian, liberal autentic și om de cultură, nominalizat la Premiul Nobel 2014 de către Uniunea Scriitorilor din România pentru romanul ”Cartea Șoaptelor” și la unul dintre cele mai importante premii din Germania, Premiul Târgului de Carte de la Leipzig, pentru traducerea în limba germană a aceluiași roman – înmânat de Eduard Hellvig, europarlamentar, secretar general PNL.

Premiile speciale ”Născut liber” ale Galei TNL au fost oferite pentru programul ”Academia europeană”, derulat de Petrom în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene și Fundației Friedrich Naumann, partener constant al TNL în organizarea cursurilor de pregătire pentru tinerii liberali și au fost înmânate de Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, respectiv Cristian Bușoi, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate.


Premiul special al Galei TNL 2014 a fost oferit pentru evenimente dedicate cetățenilor simpatizanți ai Partidul Național Liberal, organizate în filiale ale TNL: ”România pentru Tineri”, înmânat președintelui TNL Constanța, Septimiu Bourceanu, ”România pentru mediul de afaceri”, înmânat președintelui PNL Prahova, Paul Dumbrăveanu și ”România pentru toți românii”, înmânat președintelui PNL Iași, Costel Alexe, de către președintele TNL Florin-Alexandru Alexe și coordonatorul campaniilor TNL și CSL, Violeta Vijulie.

Premiul special ”Rezistența prin cultură” a fost acordat filialelor TNL Maramureș pentru ”Școala Politică Ghe.I.Brătianu” de la Sighetu Marmației și TNL Ilfov pentru Programul ”Fortul 13 Jilava” și a fost înmânat de către Vlad Nistor, președintele Senatului Universității București și Mircea Roșca, președinte PNL Prahova.

Premiile dedicate filialelor TNL sau tinerilor liberali care au depus un efort extraordinar pentru promovarea valorilor liberale în decursul anului 2013, au fost acordate astfel:
1. Cea mai activă filială – TNL Argeș
2. Cea mai activă organizaţie locală – TNL Focșani
3. Cea mai activă organizaţie în mediul rural – TNL Hunedoara
4. Cel mai important eveniment local – TNL Călărași pentru ”Cupa liber la mișcare”
5. Cel mai important eveniment național – TNL Cluj pentru Conferința ISEEL
6. Cel mai activ tânăr în administraţia locală – George Stângă, TNL Galați
7. Cel mai activ tânăr în administraţia centrală – Mircea Fechet, TNL Bacău
8. Cel mai activ tânăr liberal – Claudia Benchescu, președinte CSL, membru în Biroul LYMEC
9. Cel mai activ om de afaceri tânăr liberal – Radu Coțofană, TNL Sibiu
10. Echipa lui Crin 2014 – TNL Sector 2
11. Cea mai activă echipă T Comunică – Echipa T comunică TNL Satu Mare

Pe scena Galei TNL au mai fost prezenți liderii PNL: Mihai Voicu, ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, Eugen Nicolăescu, vicepreședinte PNL, Alina Gorghiu deputat PNL, Mircea Diaconu, vicepreședinte PNL, Bogdan Badea, Secretar de Stat Ministerul Economiei, Teodor Atanasiu, președinte PNL Alba, Cristina Pocora, purtător de cuvânt PNL, Radu Surugiu, vicepreședinte TNL, Cristian Tudorache, viceprimar Sector 3, Andrei Muraru, director Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Răzvan Silaghi, președinte Clubul Oamenilor de Afaceri Tineri Liberali.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Politica şi mass media. Un mariaj al contrariilor?

În organizarea Biroului Municipal de Tineret PNL şi a Clubului Studenţesc Liberal (CSL), marţi 4 februarie începând cu ora 17:00 la sediul PNL Satu Mare a avut loc simpozionul „Politica şi mass media. Un mariaj al contrariilor?”.
Moderatorul întâlnirii a fost preşedintele Organizaţiei Municipale de Tineret a PNL Satu Mare, Robert Laszlo care a spus că trăim într-o vreme în care conexiunile putere – media, au devenit extrem de complexe şi interesante, iar delimitările sferelor de influenţă se află într-un progres dinamic, fiind extrem de volatile.
În deschidere a vorbit academicianul dr. Virgil Enătescu, care a împărtăşit din experienţa sa personală de om politic, în relaţia directă cu presa, subliniind importanţa independenţei jurnalistice şi a promovării unei imagini echilibrate în mass media a actului politic, dar şi a protagoniştilor acestuia.
Din partea biroului de presă PNL, Alexandra Catargiu a prezentat elementele tehnice ale conferinţei de presă, comunicatului de presă şi interviului, insistând asupra profesionalizării acestor mijloace de comunicare, care trebuie să respecte câteva reguli fundamentale menite să asigure mesajului politic coerenţa, claritate şi forţă de expresie.
La rândul său, Felician Pop a vorbit despre experienţa sa ca gazetar, dar şi ca politician, declarând că a avut şansa să se afle în diferite etape pe ambele baricade şi ia invitat pe cei ce au curaj şi conştiinţă să-şi aleagă o profesie mass media.
George Negrea, preşedintele CSL Satu Mare a prezentat cadrul teoretic a redactării unei ştiri politice precum şi elementele care dau culoare şi forţă de impact unui interviu.
În final, Robert Laszlo şi-a exprimat dorinţa că dezbaterile simpozionului au clarificat câteva noţiuni elementare ale profesiei de jurnalist, dar şi condiţionările reciproce ale puterii şi media într-o lume a schimbărilor şi succesiunilor tot mai rapide şi tot mai specifice. Cei aproximativ 50 de participanţi la această manifestare au urmărit cu viu interes expunerile şi în cadrul unui dialog antrenant au pus diferite întrebări legate de acest incitant subiect.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Sâmbătă, 25 ianuarie 2014 la sala de nunţi „Pas în doi” din Satu Mare a avut loc „Seara liberalilor sătmăreni”.

Membrii Partidului Naţional Liberal în frunte cu preşedinţii Ovidiu Silaghi şi Adrian Ştef au considerat că este importantă o întâlnire de acest gen sărbătorind trecerea în Noul An alături de colegii de partid.

Atmosfera a fost întreţinută de Petrică Mureşan, Bogdan Bratiş, XXL, Vlad Doroş şi George Negrea.

La eveniment au participat aproximativ 750 de membri ai Partidului Naţional Liberal din întreg judeţul Satu Mare

Posted in Galerie video | Leave a comment

Partidul Naţional Liberal salută alegerea doamnei Anne Brasseur (Luxemburg, lider al liberalilor europeni la APCE, până la acest moment) în funcţia de preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Comunicat de presă

Partidul Naţional Liberal salută alegerea doamnei Anne Brasseur (Luxemburg, lider al liberalilor europeni la APCE, până la acest moment) în funcţia de preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), cu ocazia primei sesiuni APCE de la Strasbourg.

Nume de rezonanţă pe scena politică europeană, doamna Anne Brasseur amintea în discursul inaugural faptul că îşi va concentra eforturile pe cooperarea cu Uniunea Europeană şi cu statele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia Centrală, pe chestiuni legate de fluxurile migraţiei pe fondul crizei economice şi financiare, pe sprijinirea independenţei justiţiei şi combaterea corupţiei şi pe reformarea procedurilor de monitorizare a APCE.

Avem deplina convingere că mandatul liberal la conducerea APCE va contribui în mod semnificativ la promovarea statului de drept, democraţiei și drepturilor omului în toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Delegaţia liberală a României, cea mai mare delegaţie liberală la APCE, a avut un aport important în alegerea doamnei Anne Brasseur. Contribuţia s-a materializat prin demersurile întreprinse în promovarea candidatului liberal în această importantă poziţie din cadrul sferei decizionale europene.

De altfel, alegerea domnului deputat Ionuţ Stroe în funcţia de vicepreşedinte al grupului ALDE al APCE reafirmă rolul important al delegaţiei liberale române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. PNL este, în acest moment, cel mai mare partid liberal european.

Ne exprimăm speranţa că realizările liberale în plan european să fie continuate şi de Partidul Naţional Liberal în cele două examene importante de anul acesta, respectiv alegerile pentru Parlamentul European şi alegerile prezidenţiale din România.

28 ianuarie 2014 Departamentul de Analiză Politică și Comunicare

Posted in Comunicat de presă | Leave a comment

Crin Antonescu: România este în sens spiritual, în sens simbolic, oriunde se află români, oriunde se simte românește, oriunde se vorbește românește

Discursul președintelui Partidului Național Liberal, Crin Antonescu susținut în cadrul galei TNL – România pentru toți românii ( Teatru Național Iași)
24 ianuarie 2014

” Sărut-mâinile. Bună seara, la mulți ani!
Constat ceea ce îmi închipuiam de altfel că nu putem fi nici în 24 ianuarie și nici într-o altă zi în Iași și mai ales în acest loc din Iași, fără să dorim să vorbim despre Iași cu o asemenea, în toate chipurile, fermecătoare gazdă și dacă nu dorești te obligă.
Riscurile sunt mari în general când vorbești despre o comoară de istorie, de tradiție, de impresii de amintiri, cum este Iașiul, ești pândit de banalitate sau de repetiție, după cuvintele deosebite pe care le-am auzit în această seară, nu mai au acest risc. Remarc doar, și cu asta cu sau fără voia dumneavoastră atât despre Iași, astăzi, remarc doar, nu istoria sau ambiția ieșenilor sau truda, să-i spun că sună poate mai bine și mai bogat decât ambiția, râvna ieșenilor de a aminti spre a nu se uita, cum spuneați, câte premiere a oferit Iașiul României, ci și truda lor și reușita lor de a produce în continuare premiere pe care nu doar se ni le amintim ci și să le trăim.
“România pentru toți românii” este în fond un alt fel de a spune sau un fel de a descrie “România Puternică” despre care vorbim de vreo doi ani și mai ales nu este deloc un joc de cuvinte este și un alt fel de a spune “toți românii pentru România”. Pentru că România, România cea care nu mai are nevoie să îi fie adăugat vreun adjectiv nu este doar un pământ, pământul nostru, pământul obârșiei noastre, pământul pe care în continuare cei mai mulți dintre români trăiesc.
România, nu este doar o aspirație pentru românii care trăiesc în afara acestui pământ cu sau încă, iată, fără voia lor. România nu este doar o amintire, o nostalgie, o filă de viață pentru atâția dintre noi împliniți, realizați și așezați în alte părți ale planetei.
România este, ar trebui să fie o stare de spirit comunitară, o casă, o casă mare, o casă bogată, o casă primitoare, care să fie în primul rând aici, cum și este, dar care să poată fi recompusă, reconstruită și locuită, în sens spiritual, în sens simbolic, oriunde se află români, oriunde se simte românește, oriunde se vorbește românește.
Sigur că aceasta este, în fond, o problemă de identitate. Ne gândim de multe ori, e o întrebare grea, marea generație de intelectuali români, născuți, crescuți, produși aș spune, dacă nu m-aș teme de ușoara vulgaritate a acestui termen în România perioadei interbelice, anii ’30, în chip miraculoas, generația celor atât de cunoscuți, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, generație care nu se reduce deloc la acești coloși, această generație a fost ea o generație pierdută pentru România? A fost ea o generație care a împlinit România?
E, poate, în continuare, greu de spus. Cert este că toți acești oameni care împinși, alungați de istorie nu au mai revăzut niciodată România după plecarea lor, așa cum s-a întâmplat și lui Mircea Eliade și lui Emil Cioran și lui Eugen Ionescu.
Pentru toți acești oameni, identitatea românească a rămas mereu și a crecsut, chiar dacă ei au devenit universali, chiar dacă ei s-au exprimat în alte limbi, chiar dacă ei au urcat culmile succesului și recunoașterii în alte medii culturale, în alte patrii, în alte împrejurări culturale.
Dacă ei au făcut asta, trebuie să o facem și noi și trebuie ca astăzi când, chiar dacă nu-i cunoaștem sau nu-i cunoaștem încă sau nu-i cunoaștem pe toți, oameni străluciți, în continuare născuți și crescuți miraculos pe acest pământ, în această școală, în această casă, deloc perfectă, care este România, ating culmi ale împlinirii în alte părți, ei știu de noi, trebuie să știm și noi toți de ei, pentru că în fond “România pentru toți românii” și, în consecință, toți românii pentru România asta poate fi o poveste. Asta poate fi un proiect și un proiect, oricâtă nevoie este de rigoare, un proiect nu este niciodată numai sau în primul rând o foaie de hârtie, un proiect e o stare de spirit, e o atitudine, e o aspirație.
“România pentru toți românii” înseamnă, în ordine politică, în ordine culturală, în ordine economică, mai presus de toate și înglobându-le în ordine identitară, un proiect pe care trebuie să îl înfiripăm şi să îl împlinim indiferent care e domeniul în care activăm, indiferent care este vârstă pe care o avem şi la urma urmelor, indiferent care e locul fizic şi geografic din lume în care noi ca români ne aflăm temporar sau definitiv. Sigur că cel mai preţios element al acestei identităţi este limba, sau primul dintre ele. În limba română, o ştim toţi, ca şi eu, nu are valoare de circulaţie universală. Tinerii noştri învaţă şi bine fac, alte limbi care au curs de schimb. Dar pentru noi toţi limba română e cu totul altceva şi mult mai mult decât o chestiune lingvistică. Şi în sensul acesta, două întâmplări, două împrejurări extraordinare, îmi ilustrează mie acest adevăr. Aceşti oameni extraordinari pe care i-am cinstit şi pe care i-am îmbrăţişat cu plecăciunea noastră, cu aplauzele noastre, cu sufletul nostru, având grijă ca toţi cei din Transnistria, care ne fac să înţelegem că, de exemplu atunci când ne e mai greu şi ne plângem că nu avem aia, că nu avem aia, că nu avem aia, să nu uităm niciodată că avem, avem lucruri extraordinar de preţioase pentru care alţii luptă, pe care alţii trebuie să le câştige sau să le apere, pentru care alţii sunt hăituiţi, persecutaţi şi uneori aruncaţi chiar în puşcărie. Iar ceea ce fac aceşti oameni în Transnistria, am discutat şi eu de curând la Chişinău cu câţiva dintre ei, nu poate fi calificat altfel decât, cum s-a amintit aici, califica poetul Ion Alexandru. Este martirul contemporan pentru limba română, pentru România şi în numele României.
Pe de altă parte, în cu totul altă parte a unei Europe care amestecă atât de multe, de la Tiraspol până la Paris, la Berna într-o seară am avut bucuria spirituală, de a discuta cu unul din membrii marii familii Sturdza, mare bancher, mare personalitate economică, cetăţean elveţian care îşi desfăşoară activităţile în marile ţări occidentale, plecat la 7 ani din România. Evident vorbind cele 4-5 limbi care trebuie ştiute sau care trebuie vorbite că să te înţelegi cu oricine oriunde. Impresionat de acurateţea limbii române pe care acest om plecat la 7 ani din România şi trăind toată viaţă în altă lume o folosea, am exprimat surpriza şi atunci acel om mi-a spus un lucru la fel de emoţionant şi la fel de esenţial: am limba română. Păi limba română şi identitatea mea românească este lucrul cel mai de preţ pe care îl am, este certificatul de nobleţe al familiei mele. Am dat aceste două exemple pentru a putea înţelege că nu în fiecare zi ne întrunim în locuri atât de frumoase, în locuri atât de prestigioase, nu în fiecare zi sufletul nostru este deschis şi puterea noastră de a ne bucura şi de a ne împreuna aspiraţiile la fel de mare. Dar dacă vrem ca odată şi odată să avem o” Românie pentru toţi românii” şi ca toţi românii să fie pentru România, aceasta este starea de spirit, acesta este înţelesul, acesta este planul. Mulţumesc foarte mult pentru prilejul de a ne fi putut întâlni în această seară.”

Posted in Galerie video | Leave a comment

Alina Gorghiu: Desemnarea premierului în varianta nouă a Constituției este democratică, limpede, completă, lipsită de arbitrariul pe care președintele Băsescu l-a speculat anterior cu rea-credință

“Atrag atenția că, în ieșirile sale publice din această săptămână, Traian Băsescu a deziformat repetat cu privire la prevederile variantei revizuite a Constituției. Modalitatea de desemnare a premierului în forma propusă revizuirii este una care întărește democrația, pentru că asigură o procedură completă care pornește de la respectarea rezultatului votului popular.

Traian Băsescu insistă public într-un neadevăr care este lesne de demontat și susține că desemnarea premierului, în forma revizuită, ar introduce în Constituție un mecanism nedemocratic și creat special pentru a se asigura pentru o formațiune politică funcția de premier.

Este o abordare infantilă, iar la simpla lectură a modificărilor aduse Constituției, Băsescu ar fi remarcat că singurul lucru care se asigură este respectarea votului popular. În consecință, mă văd nevoită să explic cetățenilor României care au dreptul să fie informați corect, care este mecanismul de desemnare al premierului.

Astfel, conform propunerii de revizuire, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare.

Procedura introdusă nu se oprește însă aici, așa cum dezinformează Traian Băsescu. În cazul în care candidatul pentru funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care au obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare.

Dacă și al doilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare.

În fine, în cazul în care cel de-al treilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele dizolvă Parlamentul.

Aceste articole puse în oglindă cu declarațiile lui Traian Băsescu demonstrează prezentarea trunchiată, deformată a realității. Nu o să avem guvern niciodată pentru că e greu de crezut că cineva va avea 51%, iar orice mare partid care va avea 40% va putea fi trimis la alegeri anticipate, prin coalizarea partidelor mai mici, care nu vor vrea să intre cu el în guvernare, a spus Băsescu aseară.

Simpla citire a articolelor prezentate anterior dovedesc faptul că declarația este neadevarată. Președintele desemnează candidat pentru funcția de prim-ministru succesiv, inclusiv pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare.

Înțelegând că Traian Băsescu interpretează în mod voit greșit textele de lege și îi dezinformează intenționat pe români, îi solicit ca, măcar pe o temă atât de importantă precum Constituția, să dea dovadă de maturitate politică și responsabilitate”, a declarat Alina Gorghiu, prin intermediul unui comunicat de presă.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Duminică, 24 noiembrie, la bustul lui Ion I. C. Brătianu

Duminică, 24 noiembrie 2013, liberalii din Satu Mare s-au întâlnit şi au depus o jerbă de flori la bustul lui Ion I C Brătianu aniversând astfel 86 de ani de la moartea ilustrului lor înaintaş. Au fost cuvântări frumoase şi a fost un moment înălţător de care am fost, cu toţii, mândri

Posted in Galerie video | Leave a comment

PROIECTE IMPORTANTE PENTRU SATU MARE

Am avut o intalnire cu presa la sediul PNL si ne-au fost alaturi presedintele ANL Dumitru Nancu, Radu Andronic, expert in fonduri europene si Niels Schnecker, analist politic si economic.

Probabil cei care locuiesc in Satu Mare stiu ca pe Poligonului a inceput in urma cu cativa ani constructia unor locuinte ANL, constructie ce a fost oprita prin 2010 – 2011.

Vestea buna este ca pana la vara care vine aceste locuinte se vor finaliza. Acolo, pe Poligonului, vorbim de 74 de locuinte pentu tineri, si stim cat sunt de necesare. Si la Carei a fost inceput un proiect de construire a 57 de locuinte sociale si s-a reusit reluarea lucrarilor, asa ca si acestea se finalizeaza in 2014, tot asa, in vara.
Judetul nostru si municipiul resedinta de judet au doua proiecte deosebit de importante, proiecte pe care satmareanul nostru liberal, Ovidiu Silaghi, le-a sustinut, le-a promovat si le sustine. La conferinta de ieri a anuntat la Oradea la intalnirea unei delegatii din partea Comisiei Europene cu reprezentantii Guvernului Romania s-a discutat despre proiectele cu finantare europeana si Radu Andronic a sustinut proiectele noastre, ale judetului Satu Mare. Asa cum spunea Ovidiu Silaghi, daca luni Parlamentul European aproba cererea Romaniei de a folosi inca un an fondurile din exercitiul financiar 2007-2013, ambele proiecte pentru Satu Mare s-ar putea finanta din acesti bani si s-ar finaliza mai repede. Mai mult, daca la licitatie, proiectul centurii de ocolire se reduce la un pret mai mic de 50 de milioane de euro, lucrarile incep chiar din 2014. Din sumele aferente exercitiului financiar 2014-2020 se modernizeaza Aeroportul international Satu Mare. E un proiect foarte important pentru judet. Si vreau sa mai spun ca locuintele pentru medicii rezidenti sunt in opinia mea mai mult decat necesare. Pana in momentul de fata la noi in judet, din datele pe care ni le-a oferit presedintele ANL, s-au construit 321 de apartamente pentru tineri si acum, in prima etapa se fac 24 de locuinte pentru medicii rezidenti. Pentru mine Sanatatea este un domeniu deosebit de important si sensibil, fiindca daca ne gandim logic facem tot ceea ce se poate ca sa modernizam institutii precum spitale, policlinici, unitati medicale, dar fara forta de munca nu putem avea rezultatele pe care ni le dorim si noi si pacientii. Asa ca prin constructia de locuinte pentru medicii rezidenti aducem la Satu Mare specialisti.

Adrian Stef, Presedinte CJ Satu Mare, Presedinte BPM al PNL Satu Mare

Posted in Galerie video | Leave a comment

Partidul Național Liberal adresează sincere felicitări Majestății Sale, Regele Mihai I al României, cu ocazia zilei sale de naștere

Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, reprezintă un reper moral al istoriei noastre, un simbol al decenței, al demnității umane și naționale.

Regele Mihai a condus țara într-o perioadă istorică dificilă, în care lumea se afla în plin război mondial, iar România era dominată de crize politice succesive cauzate de începutul procesului de comunizare coordonat de sovietici.

După actul curajos de la 23 august 1944, deși aflat la o vârstă fragedă pentru un om de stat, Majestatea Sa, Regele Mihai, a continuat să se opună, în ciuda riscuri pe care și le asuma, planului Uniunii Sovietice de instaurare a comunismului în România.

În anii totalitarismului roșu, Regele Mihai a constituit simbolul la care s-a raportat rezistența anticomunistă, dar și speranțele tuturor românilor pentru democrație, libertate și prosperitate.

Acum, la vârsta de 92 de ani, Regele Mihai rămâne una dintre personalitățile cele mai apreciate din România, iar PNL se alătură tuturor românilor care îi doresc Majestății Sale viață lungă și ani fericiți alături de poporul său.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Eduard Hellvig în Parlamentul European: Migranții europeni aduc plusvaloare economiilor țărilor de destinație, nu caută ajutoare sociale!

Mobilitatea cetățenilor europeni a fost una dintre temele de dezbatere în aceste zile la Strasbourg. S-au luat în discuție beneficiile și provocările libertății de circulație în Uniunea Europeană și s-a vorbit despre percepția unei așa-zise exploatări a sistemului de protecţie socială de către imigranți.

„Ideea acestei exploatări a fost combătută de însuși comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Laszlo Andor, dar și de studiul publicat de Comisie în luna octombrie a acestui an. Documentul arată chiar că imigranții se numără printre cei mai importanți contribuabili la bugetul țării gazdă”, arată eurodeputatul liberal Eduard Hellvig.
„Toată această dispută legată de migrația cetățenilor europeni dintr-un stat în altul cred că ar rămâne, așa cum este, superfluă, dacă ar fi pornită corect. Dacă ar porni de la ideea că mobilitatea cetățenilor europeni pe teritoriul Uniunii este nu doar o libertate fundamentală a UE, ci și o evoluție firească pentru echilibrarea pieţei muncii în acest spațiu. O uniune economică și monetară presupune flexibilitatea pieţei muncii, adică deplasarea forţei de muncă în zonele în care există posturi disponibile. Este, probabil, una din diferenţele între noi și SUA, unde nici nu se pune această problemă pentru că mobilitatea profesională este absolut firească” mai spune europarlamentarul liberal.
Eduard Hellvig a salutat intensificarea eforturilor statului roman, ale diplomației, de a creiona adevărata imagine a românilor în țările UE.

„Am arătat, într-o declarație pe tema mobilității în UE, cum criza economică și nivelul șomajului din numeroase state membre au pus sub presiune sistemele de protecție socială. Aceste dificultăţi sunt evidente, însă cetățenii care au ales să se stabilească într-un alt stat nu trebuie să fie țapi ispășitori pentru niște probleme mult mai complexe legate de sustenabilitatea statului-providență din societățile occidentale.

Din păcate, partidele populiste exploatează tensiunile sociale și încearcă să sperie cetățenii, exagerând impactul eliminării restricțiilor pe piața muncii aplicabile românilor și bulgarilor în 2014, sperând să mai obțină niște voturi.
Total incorect! Românii și bulgarii au putut să muncească și până acum în alte state, cu condiția obținerii unui permis de muncă. Așadar, o mare parte dintre cei care doreau să muncească în UE o fac deja, fapt pentru care temerile legate de un flux migrator masiv sunt niște fantezii.” susține europarlamentarul.

“A-i suspecta pe cei care aleg mobilitatea că o fac pentru a profita de sistemul de protecție socială este o exagerare dezmințită de datele privind migrația de până acum. Marea majoritate a migranților intra-UE sunt cetățeni cu un loc de muncă, iar cei care beneficiază de șomaj, au acest drept pentru simplul fapt că au cotizat în sistem atunci când erau angajați. Evident că pot exista abuzuri, însă acestea nu sunt un motiv pentru extrapolări care pun migrația într-o lumina proastă, lăsând la o parte toate beneficiile acesteia, cum ar fi impozitele și consumul cetățenilor străini care lucrează în țara de destinație.

Câteva milioane de români contribuie la economia și bunăstarea socială a unor țări europene. Dacă ar fi să exemplificăm pe categorii profesionale, putem aminti că peste 20.000 de medici români salvează vieți în străinătate. Zeci de mii de tineri studiază în universități din afara granițelor țării. Aceștia sunt, poate mai puțin vizibili, e adevărat. Impactul vizual mare îl are un număr nesemnificativ, în opinia mea, de cetățeni români care își petrec timpul pe străzi în unele orașe europene. Este profund nedrept să-i confundăm, este total nepotrivit ca aceștia să fie confundați de statele europene cu românii cinstiți, care au locuri de muncă, produc plusvaloare în acele state și încurajează consumul acolo. Le reamintesc celor care se opun cu înverșunare eliminării restricțiilor că aceasta nu este nici mai mult nici mai puțin decât ceea ce statele membre au agreat unanim prin tratatul de aderare. Românii și bulgarii au dreptul legitim de a beneficia de aceleași libertăți ca și ceilalți cetățeni ai UE.”

Eduard Hellvig afirmă că ceea ce se va întâmpla la 1 ianuarie 2014, odată cu eliminarea restricţiilor, nu este altceva decât o intrare în normalitate. Românii vor avea un motiv în minus să se simtă cetăţeni europeni de rangul doi, iar normalitatea va fi deplină atunci când Romania va adera și la spaţiul Schengen, permiţând românilor să fie în rând cu toţi ceilalţi europeni.

Posted in politică | Leave a comment

PNL Satu Mare şi-a ales sâmbătă, 21 septembrie, noul Birou Politic Teritorial

DECLARAŢIE DE PRESĂ A DOMNULUI EDUARD HELLVIG, SECRETAR GENERAL AL PNL, EMISĂ CU OCAZIA CONFERINŢEI TERITORIALE A PNL SATU MARE

“În cadrul alegerilor din filiala PNL Satu Mare se alege o conducere puternică și responsabilă, capabilă să răspundă așteptărilor şi nevoilor oamenilor care şi-au pus speranţa în liberali să-i reprezinte politic.
Organizația PNL Satu Mare trebuie să privească evenimentul alegerilor de astăzi ca pe un pas esențial în procesul de întărire a sa pentru alegerile pentru Parlamentul European care vor urma, dar, în egală măsură, Organizația PNL Satu Mare are un aport consistent în creșterea forței USL pe plan local.
Obiectivul nostru este obţinerea unui scor de peste 25%, obiectiv direct asumat de întreaga conducere a PNL.
De asemenea, dacă în 2012 am construit o majoritate solidă, în 2014 este momentul ca PNL și USL să dea României primul președinte liberal.
PNL îşi reafirmă principiile fundamentale pentru care s-a angajat în faţa cetăţenilor, în 2012, esenţiale fiind cel al instituirii statului de drept şi al respectării legii.
Potrivit Constituției, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legiuitoare a țării.
Reprezentarea cetățenilor în forul legislativ al țării este de o importanță fundamentală, motiv pentru care trebuie organizate cât mai repede alegeri în colegiile rămase vacante, caz întâlnit şi aici, la Satu Mare.
Alegerile sunt forma supremă de manifestare a democrației, iar cetățenii trebuie chemați la urne să-i desemneze pe cei care să le reprezinte și apere interesele la nivelul Parlamentului.
Pentru toate aceste considerente, Partidul Național Liberal va propune, în prima ședință a Uniunii Social Liberale, organizarea cât mai rapidă a scrutinurilor pentru colegiile vacante, simultan cu alegerile locale parțiale.
Și situația primăriilor trebuie rezolvată rapid, astfel încât lucrurile să intre pe un făgaș normal, firesc. În comunitățile rămase fără conducători, este nevoie de primari aleși de oameni, persoane care să beneficieze de sprijinul și încrederea locuitorilor din zonele respective.
Comunitățile au nevoie de proiecte de dezvoltare, de investiții și este absolut necesar ca responsabilitatea coordonării acestora să fie asumată de un om creditat de cetățeni cu susținerea lor.
Amânarea acestor alegeri, atât a celor pentru locurile vacante din Parlament, cât și de la nivel local, aduce cu sine tergiversarea punerii în aplicare a proiectelor indispensabile pentru comunitățile respective.
PNL și USL au oameni capabili atât pentru posturile vacante de parlamentari, cât și pentru cele de la nivel local, oameni pregătiți pentru competiția electorală, gata să își prezinte și susțină proiectele în fața alegătorilor.”

21 septembrie Eduard Hellvig
Secretar general al PNL

Posted in Galerie video | Leave a comment

Deși nu s-au scurs decât șase luni de la parlamentare, USL a făcut toate eforturile pentru ca angajamentele electorale să fie respectate

Transcrierea declarațiilor președintelui PNL Crin Antonescu, în cadrul conferinței de presă susținute la finalul ședinței USL

2 septembrie 2013

“Bună ziua!

Eu aș vrea să fac doar o considerație în legătură cu o temă care mi se pare foarte importantă, poate mai importantă decât alte discuții pe care le purtăm zilnic, și această temă importantă este măsura în care, din punct de vedere politic, prin acțiunea guvernamentală, prin deciziile majorității parlamentare, Uniunea Social Liberală își respectă agenda și calendarul promisiunilor pe care le-a făcut. Și în sensul acesta eu aș dori, sintetic, să subliniez faptul că, deși nu s-a scurs decât o jumătate de an de la alegerile parlamentare, o singură sesiune parlamentară, noi am făcut toate eforturile pentru ca angajamentul electoral, angajament față de câteva milioane de cetățeni ai României care ne-au votat, să fie respectat.

Întâi de toate, n-am să recapitulez, dar am să reamintesc faptul că, pe niște promisiuni concrete, pe niște măsuri angajate concret, Guvernul nostru a acționat. De la reîntregirea salariilor și pensiilor, la menținerea cotei unice și foarte scăzute de impozitare – cu excepția Bulgariei, cea mai scăzute din Uniunea Europeană, până la reducerea TVA-ului la pâine, de exemplu și o serie de alte măsuri și demersuri, asta a fost agenda Guvernului.

Am mai vorbit, de asemenea, despre proiecte mari, cum ar fi modificarea Constituției și cum ar fi regionalizarea, pe care nu le-am amânat, pe care le-am atacat din această primă sesiune parlamentară și aș vrea încă o dată să spun, împotriva diversiunii care se face sau confuziei care se răspândește, că nu noi, nu voința noastră politică, a Uniunii Social liberale a făcut ca pentru aceste teme, de exemplu, Constituție și regionalizare, să recurgem fie la o amânare, fie la o reformulare sau o căutare de alte căi prin care să putem, fără modificarea acum a Constituției, să atacăm problema regionalizării și premierul a evocat varianta către care ne îndreptăm.

În ce privește modificarea Constituției, rămâne un proiect actual în agenda noastră. Suntem, sigur, în situația de a gândi amânarea datei referendumului pentru ca acest referendum să aibă un sens, pentru ca votul a milioane de oameni care vor veni și se vor exprima să aibă un sens. S-a pomenit deja faptul că Legea referendumului va fi abordată cu prioritate chiar din următoarele zile în Parlament.

În ce privește proiectul de modificare a Constituției, el rămâne pe agendă. El rămâne subiect de discuție, avem în octombrie opinia finalizată și oficială a Comisiei de la Veneția, cu toate că, reamintesc, deja discuții cu reprezentanți ai acestei Comisii au avut loc, și în ceea ce înseamnă urgența regionalizării, sub forma modificării Legii 315, gândim, continuăm să lucrăm în aceste proiecte.

În fine, un al treilea lucru care-mi pare esențial, noi am spus alegătorilor, cetățenilor României, tuturor, nu doar celor care ne-au dat până la urmă votul, că dorim să avem, dacă vom veni la guvernare și cu o majoritate parlamentară, să avem și să aplicăm o altă mentalitate, o mentalitate care într-adevăr să dea sens deplin mecanismelor democratice.

Am vorbit despre rolul Parlamentului și cu toate că ni se reproșează în continuare faptul că Parlamentul e doar un apendice amorf și unii chiar îl consideră inutil al Guvernului, că Parlamentul nu face decât să discute și să ratifice practic ordonanțe ale Guvernului, nu e așa. S-a vorbit deja despre modul concret în care Guvernul înțelege să respecte rolul central al Parlamentului în deciziile politice majore. De asemenea, tot în acest scop, noi încercăm, chiar dacă nu există o constrângere legală, să ducem în Parlament dezbaterea publică, politică asupra unor teme mari. A vorbit premierul de Siria, de proiectul Roșia Montană și de alte asemenea chestiuni.

Facem acest lucru pentru că suntem consecvenți cu ceea ce am spus, cu ceea ce credem,cu ceea ce vrem să fixăm în proiectul de modificare a Constituției, că acesta este sensul major, anume rolul central al Parlamentului.

În paranteză fie spus, am un proiect pe care doresc să-l inițiez și eu la Senat de modificare a Regulamentului Senatului tot în acest sens și ca să vă dau câteva exemple cu mai multe dezbateri în parlament, cu un dialog Guvern Parlament, în cazul nostru, Senat, mai intens și formalizat, de pildă cu o oră a primului ministru în Senat în fiecare lună, cu formula care este prezentă în multe alte parlamente democratice din Uniunea Europeană și în Parlamentul European, cu raportori pe proiecte de legi la comisii și cu alte astfel de lucruri.

Dar cel mai important îmi pare aceea că, deși avem o majoritate de 70%, noi facem ceea ce am cerut fostei puteri, fostei majorități, și anume avem un dialog politic, încercăm să reașezăm un dialog politic normal. Aceste discuții la care suntem deschiși și pe care foarte concret suntem gata să le purtăm cu reprezentanții opoziției pe această temă sau, așa cum s-a evocat, pe altele. Faptul că pe un proiect care stârnește în chip firesc foarte multe discuții, foarte multe controverse în opinia publică românească, iată, chiar în stradă, cum ar fi Roșia Montană, la Parlament eu cred, asta vom discuta și vom decide în Parlament, că va trebui constituită o comisie care să se dedice acestui proiect și o comisie deschisă în care oamenii, organizațiile non-guvernamentale, cei interesați în acest sens să se exprime, să o poată face nu doar în stradă, nu doar pe forumuri, nu doar în presă, ci și acolo unde propriu-zis se ia decizia.

Acesta este sensul pe care noi l-am dat și-l dăm întotdeauna Parlamentului ca reprezentanți legitimi ai cetățenilor români, ca for de dezbatere, ca for de decizie, ca for de control și cred că lucrurile acestea trebuie susținute cu perseverență pentru că ele sunt esențiale pentru normalizare a vieții politice din România, indiferent cine se află la putere, indiferent cine se află în opoziție, cine e prim-ministru, președinte sau orice altceva.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Puteți preciza cum veți vota în Parlament pe proiectul privind Roșia Montană?

Crin Antonescu: Eu am mai răspuns la întrebarea aceasta, mai răspund o dată. Nu, pentru că nu sunt, așa cum nu sunt cei mai mulți dintre parlamentari, în posesia tuturor datelor și tuturor argumentelor pro sau contra. Nu aveți însă nicio grijă, chiar dacă se va opta pentru un vot secret eu, personal, de câte ori nu este vorba de persoane sunt pentru votul deschis în sensul asumării responsabilității de către orice parlamentar și de către orice partid parlamentar a unei decizii sau alta, eu sunt pentru votul deschis. Dar și dacă se va ajungem, să zicem, ceea ce nu cred, la vot secret, am să vă spun ce am votat, am să vă spun care este poziția PNL.

(…)

Mai este un lucru, care mie mi se pare chiar mai semnificativ decât ce poziție vom avea fiecare dintre noi. Este vorba de un proiect important din toate punctele de vedere. Eu cred că – fiecare face ce vrea – dar eu cred că atitudinea responsabilă, corectă a unor oameni cu funcții foarte importante, cum ar fi președintele, ar trebui să fie una care să ducă la comunicarea și la rezolvarea unei probleme pe fondul ei, pentru această țară.

De exemplu, eu nu spun ce trebuie să facă alții, repet, dar de exemplu noi știm că președintele Traian Băsescu, atunci când exista un alt Guvern, Guvernul Ungureanu cred, a cerut explicit și a exprimat punctul de vedere, a cerut Guvernului textual ‘dacă sunt condiții fezabile, faceți proiectul Roșia Montană’. Cum premierul Ponta ne relatează, nu știu cât de fezabile erau sau nu erau, pentru că Guvernul Ungureanu nu a scos de la sertar chestiunea aceasta să o discute, dar sunt niște condiții oricum mai bune decât acelea. Care era, după părerea mea, reacția firească a unui om care a susținut asta? Să vină acum și să susțină, dacă aceasta e convingerea domniei sale, ‘Da, să se facă acest proiect, eu sunt de părere să se facă acest proiect’.

Ce constat că îl interesează și pe domnia sa mai mult decât problema în sine? Să discutăm acum dar de ce a făcut Ponta nu știu ce, dar de ce a zis nu știu ce. Acestea sunt jocuri de natură politică mic electorală. Este o temă mare pentru România dacă acest proiect se face sau nu se face, în ce condiții se face, mult mai mare decât dacă Băsescu, Ponta, Antonescu, Popescu își smulg unul altuia două, trei, cinci, șapte procente electorale. Cred că acest tip de atitudine este mai normal. Și încă o dată subliniez faptul că acest guvern este totuși cel care a avut curajul și responsabilitatea, în fața unei scadențe, de a ataca această problemă. Cum o rezolvăm vom vedea în Parlament, dar nu văd de ce oameni care au patronat sau care au făcut parte din guvernele anterioare, care nu au dat o rezolvare acestei chestiuni într-un fel sau altul, pot să reproșeze că acum se face ceea ce trebuia făcut.

Jurnalist: Ne puteți spune cine va conduce Comisia despre Roșia Montană și cât timp va lucra?

Crin Antonescu: Nu, nu. Acestea sunt decizii pe care le vom lua…

Jurnalist: Vă propuneți un termen pentru raportul Comisiei?

Crin Antonescu: Toate aceste lucruri se decid în Parlament, eu vă reamintes că, deși sunt președintele uneia dintre camere, nu sunt șeful Parlamentului, că Parlamentul nu are șef, adică nu decid eu aici ce urmează să facă Parlamentul. Veți fi informați cu promptitudine de toate deciziile care se vor lua în Parlament, nu pot eu acum nici să spun cine este șeful Comisiei, nici cât va dura, nici când exact se va înființa comisia, nici măcar dacă, pentru că fie și înființarea acestei comisii va trebui făcută printr-un vot al Parlamentului. Eu am această propunere, am această ipoteză, ce va face Parlamentul vom vedea.

Jurnalist: Propunere susținută de USL.

Crin Antonescu: Am discutat-o, așa cum v-am comunicat…

Jurnalist: De ce ați reevaluat PDL-ul ca reprezentant al opoziției?

Crin Antonescu: Nu înseamnă reevaluare. Ca să preîntâmpinăm titluri de genul ‘Ponta reevaluează, Antonescu reevaluează PDL’, când ne veți auzi că afirmăm că PDL a guvernat foarte bine, că PDL a avut o atitudine foarte democratică, că PDL a respectat întotdeauna regulile statului de drept, atunci puteți spune că am reevaluat. Dar pentru faptul că avem un dialog cu dânșii în calitate de opoziție, nu.

Jurnalist: În ceea ce privește regionalizarea, veți accepta propunerea partenerilor dumneavoastră?

Crin Antonescu: Nu este vorba de a accepta ceva, pentru că PSD-ul, care a discutat în reuniunile sale de săptămâna trecută despre această chestiune, nu a făcut un proiect pe care ni-l pune nouă în brațe și ne întreabă dacă suntem sau nu de acord cu el. Pur și simplu s-a generat ideea și a venit propunerea de a ne reuni, de a aborda cu prioritate această temă și de a încerca să rezolvăm necesitățile regionalizării – în condițiile în care deocamdată nu se modifică, așa cum știm, Constituția – printr-o modificare de lege. Deci stăm împreună și discutăm, nu este vorba de a accepta ceva sau nu.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Comunicat de presă

Partidul Național Liberal rămâne consecvent poziției pe care a avut-o întotdeauna cu privire la proiectul Roșia Montană. Liberalii consideră că proiectul de lege referitor la exploatarea minieră trebuie să facă obiectul unei analize serioase și aplicate la nivelul Parlamentului.
”Am spus întotdeauna că exploatarea resurselor este binevenită atâta vreme cât este rentabilă sub aspect economic pe durată semnificativă, pe durată lungă şi câtă vreme se menţine în respectarea condiţiilor de mediu într-o Europă civilizată a secolului în care trăim şi cu exigenţele pe care le avem cu toţii deja ca standard. Nu trebuie să fim ecologiști pentru asta”, a declarat președintele PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinței de presă desfășurată la finalul ședinței Biroului Politic Național al partidului.
”Vă asigur că în Parlament va avea loc o discuție foarte serioasă, foarte aplicată, foarte amănunțită, la care, fără îndoială, ne vom spune punctul de vedere cât se poate de clar”, a adăugat Crin Antonescu.
La rândul său, vicepreședintele PNL, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, a explicat că, în ceea ce privește exploatarea de la Roșia Montană, proiectul de lege trimis Parlamentului prevede un nivel al redevenţei de 6%.
”Legat de Roșia Montană, în proiectul de lege care a fost trimis Parlamentului, nivelul este de 6% pentru exploatarea aurului. În același proiect de lege, există un articol în care se prevede că, în cazul în care legea cadru privind redevențele se modifică, și nivelul redevenței la exploatarea resurselor de la Roșia Montană se va alinia la nivelul din legea cadru”, a declarat Daniel Chițoiu, la finalul ședinței BPN.

30 august 2013 Departamentul de Analiză Politică și Comunicare

Posted in Galerie video | Leave a comment

Ion I.C. Bratianu

Partidul Național Liberal a aniversat pe 20 august 149 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu, om politic liberal, fost președinte al partidului și prim ministru al României.

Ion I.C. Brătianu, cunoscut și ca Ionel Brătianu, a făcut parte dintr-o familie care a dat țării numeroase personalități care s-au remarcat în momentele cheie prin care a trecut România în secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Prezență politică marcantă în primele trei decenii ale secolului XX și simbol al Partidului Național Liberal, Ion I.C. Brătianu, a dominat scena politică din România cu precădere în anii ’20, periodă pe care istoricii au numit-o “decada brătienistă”.

De numele său se leagă realizarea reformei agrare, în anii care au urmat Primului Război Mondial, dar și elaborarea Constituției din 1923, considerată a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale ale acelor timpuri.
În perioada marii guvernări liberale, cu Ionel Brătianu prim ministru, statul român a trecut printr-un proces semnificativ de modernizare atât la nivel administrativ, cât și în alte domenii.

Astfel, a fost introdusă educația obligatorie prin legea învățământului primar care devenea “unitar, obligatoriu și gratuit”, judecătorii au devenit inamovibili, așa cum prevedea legea organizării judecătorești și au fost introduse prin lege, pentru prima dată, zilele de odihnă – duminicile și sărbătorile legale.
Diplomat prin excelență, Ion I. C. Brătianu a avut relații strânse cu Casa Regală, fiind considerat de către Regele Ferdinand, “zodia bună a României”.

Acum, la aproape un veac și jumătate de la nașterea marelui liberal, prin participarea la actul de guvernare, PNL se află din nou în fața provocării de a reforma și moderniza statul român.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: România are nevoie de lideri credibili, de lideri serioși, care să facă politică externă pe baza principiilor, pe baza valorilor, interesului național pe termen lung

Transcrierea declarațiilor președintelui PNL, Crin Antonescu, din cadrul conferinței de presă susținute marți, 13 august 2013

“Bună ziua!
Mă bucur să vă revăd. Înţeleg că şi dumneavoastră manifestaţi un oarecare dor şi aş vrea din capul locului să vă spun că intervenţia mea de astăzi se leagă de un singur subiect, şi anume declaraţiile recente făcute de oameni politici din Ungaria pe teritoriul României şi privitor la cetăţeni români sau la România, chiar răspunsul lui Traian Băsescu de ieri. Acesta este singurul subiect pentru că nu sunt aici ca să răspund, să polemizez cu toate invenţiile de vară ale domnului Băsescu, ci pentru că acest subiect, la care mă voi referi, pe care l-am invocat, este chiar unul major, tratat într-un registru minor, dar subiectul în sine este unul major.

În fapt, domnul Vona Gabor, liderul partidului Jobbik, un partid din nefericire deja binecunoscut şi clasat în mediile politice europene şi nu numai ca un partid extremist, cu un discurs izolat, dar care ne aduce aminte de trista perioadă a anilor ‘40, cu conţinut explicit xenofob, extremist, rasist, antisemit, ultranaţionalist, liderul acestui partid recidivează în privinţa României, comunităţii maghiare din România, raporturilor dintre cele două ţări şi face declaraţii inacceptabile.

Eu salut reacţia Ministerului român de Externe, o reacţie promptă, o reacţie clară, o reacţie echilibrată şi o reacţie suficientă pentru ce înseamnă domul Gabor, formaţiunea sa politică şi contextul. Salut în mod special declaraţia preşedintelui UDMR, domnul Kelemen Hunor, o declaraţie impecabilă din punctul meu de vedere, o declaraţie care arată – şi asta este cât se poate de reconfortant pentru toată lumea, pentru toţi politicienii responsabili din România cred – că UDMR reprezintă responsabil şi singular adevăratele interese ale comunităţii etnice maghiare din România.

Ceea ce s-a întâmplat cu liderul Jobbik este un lucru inacceptabil, taxat şi taxabil ca atare, dar nu este cel mai grav lucru. Pentru că vorbim doar de un lider al unui partid, parlamentar ce-i drept, dar nu de un reprezentant oficial al statului maghiar, în vreme ce în decursul ultimilor ani, noi am avut atitudini, gesturi, declaraţii ale primului ministru al Ungariei, domnul Viktor Orban, ale preşedintelui Parlamentului maghiar, ale unor responsabili importanţi din guvernul maghiar, din Ministerul de Externe maghiar, ale ambasadorului Ungariei la Bucureşti. Declaraţii, atitudini mult mai grave, pentru că veneau din partea unor oameni cu maximă reprezentativitate şi maximă responsabilitate la nivelul oficial al statului maghiar, cu atât mai mult cu cât între România şi Ungaria evoluţia relaţiilor diplomatice, relaţiilor oficiale a fost una foarte bună, începând cu Tratatul de bună vecinătate din 1996, cu Declaraţia privind parteneriatul strategic din 2002, cu toate evoluţiile care se cunosc până în anii din urmă.

Şi acum, punând la punct şi taxând, aşa cum repet MAE și chiar liderul UDMR au făcut-o, declaraţiile aberante şi inacceptabile ale liderului Jobbik, să vedem totuşi cum s-a ajuns aici, care este cauza unor asemenea declaraţii.
Cauza este simplă, apropierea alegerilor din Ungaria şi faptul că de câţiva ani buni, România, parte a României, Transilvania, a fost consacrată ca poligon electoral pentru lupta politică din Ungaria. Cum s-a ajuns aici? Între altele s-a ajuns sau în mod decisiv s-a ajuns pentru că șeful statului român, domnul Traian Băsescu, care ne spune ieri sau alaltăieri, când a vorbit de subiectul acesta, că a lăsat citez “ca șef al statului să vadă până unde merg lucrurile”, a încurajat din rațiuni politicianiste interne, electoraliste, acest lucru. L-a încurajat atunci când, prin 2007, nemulțumit de faptul că UDMR nu i se aliniază, a susținut sub diferite forme, chiar dacă tacit, înfiriparea unor formațiuni extremiste în comunitatea maghiară din România, de tipul celei conduse de domnul Laszlo Tokes, formațiuni din fericire și mulțumită echilibrului cvasi-general al cetățenilor români de etnie maghiară, formațiuni din fericire minoritare, așa cum s-au dovedit la toate alegerile, minoritare în raport cu reprezentarea comunității maghiare din România.

A încurajat domnul Traian Băsescu această situație atunci când domnul Tokes Laszlo, europarlamentar român, a fost pus de către Viktor Orban vicepreședinte al Parlamentului European, cu acceptul parlamentarilor PDL membrii ai grupului PPE și cu lobby-ul explicit al șefului statului român pentru admiterea lui Laszlo Tokes, ne spune Laszlo Tokes care vorbește explicit, în declarații publice, despre pledoaria lui Traian Băsescu pe lângă președintele Partidului Popular European, Wilfred Martens.

Când, în acel moment, din opoziție noi am spus că nu este normal ca domnul Viktor Orban să desemneze un europarlamentar – cetățean român și ales în România – pe numele Ungariei, în fruntea Parlamentului European, am fost taxați extrem de sever, agresiv, și de Traian Băsescu, și de domnul iluminat Cristian Preda și de alții că suntem ultranaționaliști, că suntem șovini, că suntem în fel și chip.

Când Traian Băsescu a ajuns în situația fără precedent pentru un șef de stat din istoria României de a mulțumi public primului-ministru al altei țări pentru alegerea sa ca președinte în România și de către cetățenii românii, atunci s-a creat un precedent și un ascendent pentru ca și domnul Viktor Orban, și toți ceilalți oficiali și neoficiali maghiari să facă poligon electoral unguresc din România, asta s-a întâmplat.

Traian Băsescu este singurul șef de stat din istoria România, socotindu-i și pe comuniști – fanarioții nu făceau conferințe de presă – care au mulțumit public, fizic între Viktor Orban și Laszlo Tokes, celor doi, pentru faptul că a fost ales președinte al României. Că i-ar fi mulțumit lui Laszlo Tokes mai merge cum mai merge, Laszlo Tokes era totuși cetățean român, conducea o formațiune politică mică, dar în România, activând legal în România, dar i-a mulțumit primului-ministru al altei țări. Când domnul Viktor Orban făcea recomandări unor alegători români din punct de vedere al cetățeniei, chiar dacă etnici maghiari, cum să stea în casă la referendum era un lucru inacceptabil. Traian Băsescu sigur că nu zicea nimic în afară de “Mulțumesc”, cum se și cuvenea.

Nu mai departe de începutul lunii iulie a acestui an, Viktor Orban, politica sa despre care nu discutăm acum, că nu este treaba noastră direct în Ungaria, privitoare la revizuirea Constituției, privitoare la regimul statului de drept, este pus în discuție în Parlamentul European și se pune în discuție o rezoluție care atrage atenția asupra derapajelor care se petrec acolo. Ei bine, acestei rezoluții i se împotrivesc eurodeputații PPE, colegii de familie ai domnului Orban, cu vreo 30 de excepții, dintre care niciuna românească. Toți europarlamentarii PDL au votat în sprijinul lui Viktor Orban în iulie 2013, la Strasbourg.

Sigur că toate aceste lucruri au făcut ca declarațiile inacceptabile ale, de data aceasta, liderului partidului Jobbik să fie ceva curent, să fie ceva obișnuit. Iar în momentul în care domnul Traian Băsescu deodată declanșează de la Joseni sau de la Tușnad cruciada împotriva Budapestei, asta este ridicol. Este o atitudine nu de politică externă a unui șef serios de stat serios, este o atitudine provincială, politicianistă și electoralistă. Pe cine dorește să păcălească domnul Traian Băsescu este simplu, pe cine o mai putea păcăli cu vreun prilej sau altul în România.

Nu este nevoie de nicio cruciadă împotriva Budapestei și nu se poate asuma vreun lidership, ca să citez – se asumă de la Bruxelles. A ridicat vreodată Traian Băsescu în Consiliul European, unde dorește foarte tare să meargă și unde merge, vreo problemă legată de faptul că oficiali ai statului maghiar, în frunte cu primul-ministru Viktor Orban, colegul său de PPE, vorbesc lucruri nepotrivite? Nu. A ridicat vreodată Traian Băsescu sau oamenii săi din PPE, în interiorul acestei formațiuni politice, la nivel european, problema aceasta? Nu. A ridicat-o vreodată Traian Băsescu într-un dialog bilateral cu Viktor Orban, cu președintele Ungariei, cu cineva din oficialii statului maghiar? Nu. O ridică la Joseni, n-o ridică pentru cei din Ungaria, care trebuie să-și ia seama totuși că nu se poate proceda așa în raport cu un stat, cu un vecin, cu un partener ca România, ci o ridică pentru câți electori mai găsește pe vară și pe toamnă în România.
Ori, dincolo de toate aceste lucruri și toate aceste aduceri aminte cred eu necesare, dincolo de polemica și de toate lucrurile care ne despart, eu cred că trebuie să înțelegem din toată această istorie un singur lucru. Ne batem în politica internă, polemizăm în politica internă în chip natural, ca oameni politici, ca lideri de partide, încercăm să strângem puncte electorale, dar nu ne putem permite, dacă avem o minimă responsabilitate față de interesele solide, profunde, pe termen lung ale României, nu ne putem permite să aducem politica externă în această zonă a jocului electoral.

Pentru că, în fond, asta s-a întâmplat, pentru că, din interesul pentru câteva puncte necesare, Traian Băsescu a permis, a invitat chiar, a cauționat transformarea României în poligon electoral pentru Viktor Orban și, iată, acum, pentru partidul Jobbik, care este detestat, respins, contestat la Bruxelles, ca și la Washington, și acum, tot dintr-o încercare, repet, stângace, vecină cu penibilul, declanșează cruciade împotriva Budapestei.

România lui Traian Băsescu nu are cum să conducă ceva împotriva cuiva sau pentru ceva. Pentru că, deși cu atâtea probleme, deși din ce în ce mai contestat la nivelul unor lucruri de fond, din ce în ce mai criticat, Viktor Orban continuă să fie un lider care în Europa vorbește apăsat, în vreme ce Traian Băsescu, în 9 ani de zile, a făcut din România, din păcate, un membru al Uniunii Europene ținut la colț, cum nu este Ungaria, deși în România niciodată valorile fundamentale ale statului de drept nu au fost amenințate cum sunt în Ungaria, un membru al Uniunii Europene monitorizat, monitorizat la nesfârșit, monitorizat sine die, monitorizat fără criterii, așa cum nu este și nu a fost niciodată Ungaria, un membru al Uniunii Europene pus mereu în discuție, pus mereu sub diverse suspiciuni, pus mereu să stea în picioare în vreme ce alții stau jos, pus mereu în postura de elev în vreme ce alții sunt profesori. Asta a făcut Traian Băsescu cu România și de asta Traian Băsescu nu are cum să declare nici de la Joseni, nici de la Bruxelles, nici din altă parte că asumă vreun lidership.

România are nevoie de lideri credibili, de lideri serioși, care să facă politică externă pe baza principiilor, pe baza valorilor, interesului național pe termen lung, cu o rază lungă de acțiune, cu consecvență, cu seriozitate, nu în funcție rezultatul unor alegeri interne sau altele, în care putem ciupi niște voturi de la o comunitate sau alta. România are nevoie de prestigiu, de dobândirea calității ei depline în fond, nu în formă, de membru cu drepturi egale al Uniunii Europene și atâta vreme cât România va face acest lucru, nimeni din Ungaria nu-și va mai permite să vină în România și să facă așa ceva, cum de altfel nu s-a întâmplat totuși, atâția ani de zile, până când jocurile politice din interior ale lui Traian Băsescu nu i-au adus pur și simplu pe domnul Viktor Orban și pe ceilalți în această situația, repet, creând un precedent și creând un ascendent.

Politica externă nu se face, cel puțin în vremea noastră și cel puțin în spațiul nostru, cu declarații de război, cu declarații de ofensive, cu declarații de punere la punct a cuiva sau altcuiva, în context, repet, electoral. Asta este provincialism, asta este marginalitate, asta este caricatură. Ori, România merită să se comporte serios, să fie reprezentată serios, să fie tratată serios. România merită să nu mai fie victima alegerilor din alte țări. În România, de câte ori sunt alegeri în Ungaria, în ultima vreme, avem campanii. În România, de câte ori se pune problema aderării la spațiul Schengen, deși toate criteriile sunt îndeplinite demult, toate, nu putem, pentru că sunt alegeri în Olanda, într-un rând, pentru că mai devreme alegerilor din Olanda se nimerește să fie alegeri în Germania, dacă sunt alegeri în Germania se mai nimeresc prin alte părți, prin Finlanda. Nu putem continua asta.

Despre mine și despre Victor Ponta s-a spus – a spus-o Traian Băsescu, au spus-o oamenii săi, propaganda sa neobosită, bine hrănită – că suntem descalificați în politica externă, izolați pe plan internțional. Și eu vă reamintesc că, în jumătate de an, mai puțin de jumătate de an, premierul Victor Ponta a avut întâlniri la nivel înalt practic cu toată Uniunea Europeană, mai mult cred decât a avut Traian Băsescu în două mandate – cu președintele Franței, cu premierul francez la Paris, cu premierul francez la București, cu cancelarul german, cu premierul spaniol, cu regele Spaniei, cu premierul Poloniei, cu atâția și atâția alții.
În calitate de președinte al Senatului, am avut întâlniri la București sau în Europa cu omologi ai mei – la Madrid, cu președintele Senatului spaniol, la Londra cu toți președinții de Senate din Europa, la Londra cu baroneasa D’Souza, speakerul Camerei Lorzilor, la București cu speakerul Camerei Comunelor, cu președintele Parlamentului turc, în Croația și în altă parte. Nu suntem deloc izolați, suntem niște oameni care ne reprezentăm din poziția noastră țara, încercăm să recuperăm statutul României, statut pierdut din rațiuni politice electoraliste interne de Traian Băsescu și guvernele sale în ultimii ani.

Ori astăzi, din punctul acesta de vedere, nu este nevoie de vreo cruciadă împotriva Budapestei, este nevoie ca noi să fim constanți, să fim serioși, să fim fermi, să nu punem niciodată două, trei, cinci, șapte procente în niște alegeri interne care urmează deasupra interesului național, a prestigiului național, fără de care niciun fel de lidership, nici pentru punerea la punct a Budapestei, nici pentru altceva nu va putea fi asumat vreodată.

Închei cu speranța că peste cinci ani, în 2018, atunci când vom sărbători un secol de la întregirea României, România va fi reprezentată demn, constant, prestigios, și de către președinte, și de primul-ministru, și de toți cei care o reprezintă, că în anii care ne mai despart de acest moment extraordinar politicile autorităților române, Guvernul român în țară, la nivelul Uniunii Europene vor face ca, în această țară, toți cetățenii, toate comunitățile, că este vorba de români, de maghiari sau de alții, să trăiască ceva mai bine, să trăiască ceva mai civilizat în sensul libertății, în sensul prosperității și în sensul prestigiului de care toți cetățenii români să ne bucurăm în Europa. De asta avem nevoie, asta sperăm și nu momente caraghioase de vară de la Joseni sau din altă parte.”

Posted in Galerie video | Leave a comment

Propunerea la Ministerul Transporturilor rămâne Ovidiu Silaghi

Partidul Național Liberal își menţine propunerea ca Ovidiu Silaghi să fie numit la conducerea Ministerului Transporturilor.

În acest context, PNL consideră oportună prezentarea unora dintre cele mai importante acțiuni desfășurate de domnul Silaghi în perioada mandatului său în funtea Ministerului Transporturilor:

1. Inițierea negocierilor cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regională, privind deblocarea POS Transport și a discuțiilor referitoare la această temă în cadrul Acordului cu FMI;

2. Rezilierea Contractului pentru tronsonul Nădlac-Arad pentru suspiciuni de fraudă confirmate, ceea ce a dus la deblocarea discuțiilor cu Comisia Europeană;

3. Demararea și finalizarea procesului de selecție pentru mai multe companii aflate sub autoritatea MTI, în cadrul proiectului “Recrutare Management Privat”;

4. Acordurile încheiate cu Guvernul Bulgariei în vederea finalizării Podului Calafat-Vidin și a Strategiei Dunării;

5. Obținerea de către CFR Infrastructură a împrumutului de 175 de milioane de euro de la BERD;

6. Finalizarea mai multor tronsoane de autostradă: Autostrada Soarelui (tronsoanele Cernavodă – Medgidia și Medgidia – Constanța), Autostrada A3 (tronsonul București-Ploiești);

7. Finalizarea Protocolului de cooperare între MTI și Ministerul Lucrărilor Publice și Transporturilor din Spania în domeniul transporturilor și infrastructurii de transport (30 octombrie 2012), urmată de vizita de astăzi a premierului Victor Ponta în Spania;

8. Asigurarea condițiilor de transparență pentru proiectele lansate de MTI;

9. Șoselele de centură, din cadrul proiectului “Marea Neagră”, în baza acordului cu Turcia;

10. Începerea procesului de privatizare a CFR Marfă, care a fost blocat de CSAT.

Departamentul de Analiză Politică și Comunicare

Posted in Galerie video | Leave a comment

Bicameralismul e mai bine plasat pentru misiunea de a amenda derapajele de la democraţie. Pe fondul crizei este nevoie mai mult ca oricând de Parlamente puternice

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a argumentat vineri, la Londra, că Parlamentele sunt în prezent vulnerabilizate în urma perioadei de criză, una dintre reacțiile imediate fiind creșterea presiunii spre unicameralism sau reducerea numărului de parlamentari. El a adăugat că, oricât de complicat ar fi devenit, bicameralismul este mai bine plasat pentru a îndeplini misiunea de a amenda derapajele de la democraţie.

Preşedintele Senatului României a susținut vineri, un discurs la Londra, în cadrul celei de-a 15-a Reuniuni a Asociației Senatelor din Europa.

“Suntem chemați astăzi, noi cei ce reprezentăm Senatele din Europa, să vorbim despre aceste instituții și viitorul lor, despre formele de parlamentarism și relațiile dintre camerele superioare și cele inferioare. Eu aș folosi această oportunitate pentru a avea o abordare ușor diferită, pentru a vorbi despre democrație și bicameralism în contextul crizei. Ne-am obișnuit să spunem aproape automat câteva lucruri despre Parlament: că este forul reprezentativ suprem; că este instituția cheie a democrației pentru că reprezintă multitudinea opiniilor și intereselor unei societăți; că este un spațiu de dezbatere și decizie. A venit momentul să privim mai adânc, dincolo de aceste cuvinte, să scoatem discuția despre Parlament din clișee și s-o ancorăm în realitate. Într-o Europă care s-a confruntat cu o criză profundă, această realitate înseamnă scăderea încrederii în instituția parlamentului, creșterea autorității executivului în raport cu legislativul și, nu în ultimul rând, tentația populismului”, a declarat Președintele Senatului României, în deschiderea discursului său din cadrul primei sesiuni a Reuniunii, “Relaţiile dintre camerele superioare şi camerele inferioare”.

Crin Antonescu a subliniat că, astăzi, dezbaterea despre Parlament este de fapt una “despre mai multă sau mai putină democrație în Europa”. “Ea nu presupune, în opinia mea, o abordare instituțională sau normativă, ci una politică, așezată într-un context particular real și pornind de la câteva întrebări: cum reclădim încrederea cetățenilor în Parlament, cum apropiem parlamentul de oameni și cum îl facem să fie mai eficient din punctul de vedere al exercițiului democratic. Atunci când vorbim despre criză în Europa, ne gândim automat la măsuri economice, la austeritate, bugete sau mișcări sociale. Dar una dintre consecințele nevăzute sau poate prea puțin sesizate ale acestei stări de fapt, este profund politică. Ea vizează întărirea guvernelor, creșterea puterii lor în materie de legiferare, în detrimentul Parlamentului. În fața crizei a fost nevoie de măsuri rapide, de multe ori impopulare, care trebuiau asumate politic imediat. Iar acest lucru nu putea fi decât apanajul guvernului. De aici și până la eludarea parlamentului sau slăbirea rolului său nu e decât un pas. Guverne mai puternice și parlamente mai slabe, un alt tip de raport între puteri, acesta este unul din efectele crizei. Nu judecăm această realitate în termeni valorici, de bine sau rău, dar este necesar s-o privim cu luciditate și să decidem ce fel de viitor ne dorim”, a remarcat Președintele Senatului României.

În opinia sa, celălalt efect subtil al contextului actual este tentația crescândă a populismului. “Criza economică și-a găsit reflecția într-o profundă criză de încredere și legitimitate. Și nu doar în administrație, ci în tot ce înseamnă sfera publică – sunt contestați oameni politici și instituții, sunt puse sub semnul întrebării chiar valori și principii, se cere schimbarea unor cutume și practici. Pericolul major rezidă în încercarea de a rezolva criza de încredere prin măsuri populiste sau administrative. Parlamentele sunt azi vulnerabilizate pentru că decontează neîncrederea în clasa politică, acumulată în perioada de criză, iar una dintre reacțiile imediate este creșterea presiunii spre unicameralism sau reducerea numărului de parlamentari, acolo unde ele nu sunt neapărat expresia unei anumite arhitecturi a statului, unei nevoi reale sau unei viziuni politice”, a subliniat el.

Președintele Senatului a adăugat însă că nu aceasta este soluția. “Încrederea publică nu vine din numere sau structuri – vorbesc aici de numărul de camere și de parlamentari – ci vine din performanță și responsabilitate. Performanță în activitatea parlamentului înseamnă exercitarea mai eficientă a funcției de control, iar responsabilitate înseamnă o legătură mai strânsă și mai concretă cu corpul electoral, inclusiv în materie de dezbatere și legiferare. Structura Parlamentului trebuie sa răspundă unor realități politice, dar mai ales nevoii de reprezentare eficientă. Iar bicameralismul este o modalitate particulară anumitor comunități politice de a garanta exerciţiul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi de a da cât mai multă substanţă reprezentării democratice. Și deși există diferite formule ce pot fi tipologizate, sistemul bicameral din orice țară reflectă, finalmente, tradiţiile şi imaginaţia constituţională ale naţiunii respective”, a menționat el.

Crin Antonescu s-a referit la situația din România, unde s-a plecat în 1991 de la o formulă de simetrie aproape desăvârşită, dublată de congruenţa modului de alegere a celor două camere. “Atât deputaţii, cât şi senatorii erau aleşi prin reprezentare proporţională şi aveau aceleaşi atribuţii. Revizuirea constituţională din 2003 a păstrat modul comun de alegere, dar a specializat funcţional atribuţiile camerelor. Senatului, de exemplu, îi revine capacitatea ultimă de decizie în materie de tratate internaţionale şi de legi organice în anumite domenii. Pentru toate celelalte legi, ultimul cuvânt îl are Camera Deputaţilor. În prezent, pregătim o nouă revizuire a legii fundamentale, iar dezbaterile din cadrul Forumului Constituțional și al Comisiei parlamentare însărcinate cu elaborarea noilor propuneri converg către o separare mult mai accentuată a atribuțiilor celor două Camere”, a explicat demnitarul român, în cadrul intervenției susținute la Reuniunea Asociației Senatelor din Europa.

Antonescu a punctat că întrebarea la care trebuie răspuns este care este angajamentul oamenilor politici, învestiți cu încredere prin vot. “Vrem o simplificare a sistemului parlamentar ca formulă de ieșire de sub presiunea publică generată de criză, lăsăm aceste efecte politice ale crizei să se perpetueze sau le răspundem printr-o întărire a instituțiilor reprezentative ca expresie a relației stat – cetățean și ca reflecție a echilibrului între puteri? În acest context, bicameralismul însuși poate fi regândit și redefinit, mai ales acolo unde el nu este expresia regionalizarii sau federalismului. Întărirea, la nivelul uneia dintre camere, a funcției de control este o opțiune asupra căreia trebuie să ne aplecăm cu seriozitate. Controlul parlamentar nu este și nu trebuie lăsat să alunece spre zona formalismului, fie că vorbim despre controlul asupra executivului, fie, mai ales, asupra altor instituții publice, aflate în subordinea sau sub autoritatea parlamentului. Chiar dacă este de discutat ce forme noi de control democratic se pot crea și de ce reglementări este nevoie pentru a-i da mai mult conținut și mai mare impact, putem porni de la o premisă simplă: caracterul complementar al celor două camere ale parlamentului poate fi înțeles sau reinventat din perspectiva caracterului complementar al funcțiilor pe care acesta la îndeplinește”, a afirmat liberalul.

Președintele Senatului a adăugat că, în opinia sa, “oricât de complicat ar fi devenit, bicameralismul este mai bine plasat pentru a îndeplini misiunea de a vedea şi amenda derapajele de la democraţie”. “Fie şi numai pentru că, aşa cum se spune adesea (iar adevărurile cele mai simple sunt adesea banale), doi ochi văd mai bine decât unul. Sau, în formularea mai elegantă a lui Walter Bagehot din 1867 (The English Constitution): este un mare câştig pentru societate să aibă doi idoli; în competiţia dintre două idolatrii există şansa să-şi facă loc şi adevărata credinţă (It is a great gain to society to have two idols; in the competition of idolatries, the true worship gets a chance). Altfel spus, existența a două Camere creează o competiţie de prestigiu, iniţiativă şi atribuţii menită să facă ca interesele şi voinţa cetăţenilor să se exprime mai bine şi mai apăsat. Pe fondul crizei, aș spune, avem nevoie mai mult ca oricând de Parlamente puternice și relegitimate. Pentru oameni astăzi sunt mai puțin interesante discuțiile tehnice și soluțiile normative, sunt însă relevante efectele lor concrete. Când parlamentul este puternic, democrația este puternică”, și-a încheiat discursul Crin Antonescu.

Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, participă în perioada 13 – 14 iunie 2013, la cea de-a 15-a reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa, desfăşurată la Londra.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: Niels Schnecker va fi directorul meu de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014

Președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a dat publicității vineri, 28 iunie, numele directorului său de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 2014. Poziția va fi ocupată de Niels Schnecker, prezentator al emisiunii “Previziunile Zilei” de la Antena 3, dar și reputat analist financiar, economic și politic.

“I-am făcut propunerea lui Niels Schnecker de a fi directorul meu de campanie electorală pentru prezidențialele din 2014, după o îndelungă și atentă observație a discursului său ca om de televiziune, consultant în domeniul afacerilor și analist politic. M-am convins asupra autenticității mesajului său, am văzut că nu este doar un om de televiziune plătit să livreze conținut editorial, ci dimpotrivă, Niels Schnecker crede cu convingere în mesajul transmis zilnic în ultimii ani la tv și în necesitatea unei schimbări în sistemul politic românesc. Iar eu de astfel de oameni am nevoie – integri, onești și determinați să lupte până vom câștiga nu doar alegerile prezidențiale, ci dreptul românilor de a avea un trai mai bun în țara aceasta “, a declarat Crin Antonescu.

Președintele PNL i-a adresat omului de televiziune această propunere ca urmare a compatibilității viziunilor politice și a succeselor înregistrate de Niels Schnecker în campaniile electorale desfașurate în Statele Unite ale Americii.

“Deși nu este un membru al PNL, convingerile lui Niels Schnecker coincid cu valorile Uniunii Social Liberale. Și în acest sens, cred că, pentru elaborarea unei strategii puternice și eficiente, avem nevoie de viziunea externă și experiența vastă a domnului Schnecker în problemele critice și cronice ale sistemului politic și economic. În plus, avem nevoie de viziunea sa occidentală și de experiența și succesele sale, mai puțin știute publicului larg, înregistrate în cadrul campaniilor electorale din SUA”, a continuat președintele PNL, Crin Antonescu.

În perioada 1980-2008, Niels Schnecker a participat la organizarea a peste zece campanii electorale în Statele Unite ale Americii, dintre care șapte pentru cursa prezidențială.

Ca urmare a numirii sale în funcția de director de campanie electorală, Niels Schnecker încheie la sfârșitul acestei luni colaborarea cu postul de televiziune Antena3.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: Am găsit consens, la nivelul USL, pe capitolele constituționale legate de raportul Președinte-Guvern-Parlament

Transcrierea declarațiilor susținute de președintele PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinței de presă USL

10 iunie 2013

“Bună dimineața!

În privința Constituției, am discutat astăzi ultimele chestiuni care rămâneau să fie stabilite, convenite pentru ca Uniunea Social Liberală și reprezentanții săi în Comisia de revizuire să aibă o poziție comună. Am găsit consensul la nivelul Uniunii Social Liberale pe principalele capitole care urmează să fie abordate în Constituție, în principal capitolul politic propriu-zis, cu instituțiile politice – Președinte-Guvern-Parlament, de asemenea lucrurile privitoare la sistemul judiciar și la toate celelalte teme semnificative.

Nu sunt, în sensul acesta, noutăți, a fost o fixare de detaliu a pozițiilor noastre, pentru că, pe fond, poziția Uniunii Social Liberale este cunoscută foarte clar și este cunoscută încă dinainte de alegerile parlamentare. Noi am vorbit despre revizuirea Constituției și despre sensul în care dorim să o facem, despre raportul între puterile statului și între instituțiile statului și ceea ce am spus în toată această perioadă rămâne valabil, suntem consecvenți și vom încerca să operăm modificările necesare în Constituție în acest spirit.

Recapitulez foarte scurt: o clarificare a raporturilor între Președinte și Guvern, Președinte pe de-o parte, Guvern și Parlament pe de altă parte. Președintele nu are – acest lucru îl clarificăm – nu are, nu avea nici până acum dreptul prescris, dar nu mai lăsăm loc la interpretări, președintele, atunci când desemnează primul-ministru, un candidat de prim-ministru sau când se operează o remaniere, președintele trebuie practic să constate care a fost voința electoratului, care este majoritatea în Parlament, care este, în cazul remanierii, opțiunea premierului, în primul rând, și vom vedea, cu consultarea Comisiilor parlamentare, în legătură cu o persoană din echipa guvernamentală pentru care își asumă răspunderea. Nu președintele își asumă răspunderea, premierul și Parlamentul și-o asumă și atunci decizia trebuie să fie a lor.

Clarificare în ceea ce privește reprezentarea României la reuniunile Consiliului European, că în principal despre asta a fost vorba, la celelalte instituții și organisme executive ale Uniunii nu au fost și nu sunt dubii, la Consiliul European România este reprezentată de președinte atunci când agenda întâlnirilor presupune politica externă a Uniunii și politica de securitate a acesteia. În celelalte cazuri, este reprezentată de primul-ministru.

În rest, lucrurile rămân, în marea lor majoritate, așa cum erau prevăzute și în Constituția actuală. Nu este vorba deci de modificări spectaculoase, nu este vorba de vreo modificare de regim, este vorba de clarificări care să nu mai lase loc vreunei persoane, în viitor, președinte sau altceva și nici măcar unor organisme de interpretare. Constituția trebuie să fie simplă și clară și toată lumea, cetățenii, actorii politici, instituțiile să cunoască aceste lucruri simple și clare.

Avem, de asemenea, câteva reglementări asupra cărora am convenit, care întăresc puterea Parlamentului și controlul Parlamentului asupra și a Guvernului, și a altor instituții. De asemenea, avem o formulă care va contribui, sper, la stabilitatea politică din această țară și la stabilitatea guvernamentală. Avem noutatea introducerii așa-numitei, în alte țări, moțiuni de cenzură constructive, cu alte cuvinte atunci când se inițiază o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, inițiatorii trebuie să propună și un succesor. Adică, în calitate de semnatar al unei moțiuni de cenzură, evident în condițiile care existau și până acum, cu numărul respectiv de parlamentari, propun să cadă primul-ministru și guvernul său și, în succesiune, să vină X pe care îl consider capabil să formeze a majoritate.

Aceasta este o formulă folosită și în alte țări, în Germania, de exemplu, ea nu duce propriu-zis la întărirea puterii primului-ministru sau a Guvernului, dar previne față de situații de instabilitate, de criză prelungită în momentul căderii unui Guvern.

Da, Guvernul poate să cadă în orice moment dacă o majoritate parlamentară nu îl mai dorește, dar acea majoritate parlamentară trebuie să propună soluția de succesiune. Și, în sensul acesta, lucrurile vor fi cu atât mai clare.

O moțiune simplă care cere schimbarea unui ministru va fi discutată în camerele reunite și dacă întrunește majoritatea voturilor va atrage automat demiterea ministrului respectiv, pentru că nu poți rămâne ministru chiar dacă ai, să zicem, încrederea primului-ministru sau a colegilor tăi, dacă nu mai ai încrederea unei majorități a Parlamentului. Toate aceste lucruri sunt lucruri despre care am vorbit, sunt principii asupra cărora am convenit și pe care vom încerca să le consfințim în această perioadă care urmează în Comisia de revizuire.

Comisia de revizuire sper să-și încheie, dacă lucrurile vor merge bine, spre sfârșitul acestei săptămâni lucrările. Să avem, așadar, un proiect propriu-zis asupra căruia, sigur, dezbaterile vor continua.

În legătură cu chestiuni care au făcut în mare măsură atenția ultimelor zile și asupra cărora s-au înregistrat și se înregistrează păreri divergente și între partide și între persoane și-n interiorul aceluiași partid, lucrurile vor fi simplificate printr-un vot în comisii. Există câteva lucruri asupra cărora, dacă se va solicita, vom reveni, până când se încheie lucrările Comisiei, vom reveni la vot, cum s-a întâmplat și cu alte cazuri. Am aici în vedere tema definirii instituției familiei. Am aici în vedere propunerea care s-a făcut pentru încercarea de a stopa traseismul politic cu pierderea mandatului. Am aici în vedere completări la articole care s-au adoptat deja. Totul este în esență reglementat între noi și putem să mergem mai departe cu acest proiect.

Închei spunând încă o dată și făcând încă o dată un apel la dumneavoastră, la jurnaliști, pentru că este important și dumneavoastră aveți, cred, dorința de a informa cât mai bine opinia publică.

Eu înțeleg că anumite teme, cum ar fi cea legată de familie, stârnesc un interes mai mare, stârnesc dispute, stârnesc emoții ș.a.m.d, însă asta cred că nu trebuie să-i priveze pe cetățenii României de a ști că la modificarea și la revizuirea acestei Constituții se discută multe alte lucruri cel puțin la fel de importante. Ideea că nu vorbim despre lucruri foarte importante și vorbim despre asta, este una falsă și fac apel la dumneavoastră să nu o induceți pentru că într-adevăr la capitolul drepturi și libertăți, la capitolul funcționării instituțiilor sunt modificări semnificative și ele merită să fie cunoscute de către cetățenii României pentru că, în fond, Constituția nu e altceva decât un contract pe care cetățenii României sunt chemați să-l încheie. Și tocmai de aceea lucrările Comisiei au fost și vor rămâne până la sfârșit publice. Tocmai de aceea dumneavoastră, reprezentanții presei aveți acces integral permanent la lucrări. Puteți să înregistrați tot ce se întâmplă acolo tocmai pentru ca opinia publică să fie informată.”

Întrebări din partea mass-media

Jurnalist: Veți reveni și asupra articolului referitor la creanțele împotriva statului ?

Crin Antonescu: Noi putem reveni asupra oricărui articol. Am mai făcut-o, la solicitarea oricărui membru al Comisiei, se supune la vot revenirea. Până când n-am încheiat, n-am dat votul final pe proiect, putem reveni la orice. Privitor la articolul cu creanțele statului și regimul juridic al statului, am convenit ca acest articol să fie introdus, să fie unul din articolele de modificare pentru că e un principiu important, cu precizarea în condițiile legii pentru că, în afara unei asemenea precizări, ar exista riscul unei interpretări maximaliste sau să spunem abuzive care sigur ar genera niște probleme de natură practică, dar important este acordul asupra acestui principiu și atunci el va fi introdus sau menținut cu această precizare.

Jurnalist: Asupra traseismului politic, până la urmă cum se va reglementa problema pierderii mandatului de către un deputat sau senator care migrează? E clar că se va ține cont de Legea electorală, or dacă mergem pe liste nu se poate impune acel referendum la nivel local.

Crin Antonescu: Da, formula asupra căreia eventual vom reveni printr-un vot nu este tocmai din acest motiv cea care prevedea un referendum sau in recall, ci va fi aceea a unei măsuri prohibitive, în sensul pierderii automate a mandatului, în momentul în care un parlamentar intrat pe listele sau sub sigla unui partid, indiferent de sistemul electoral, părăsește acel partid, ca la primari.

Jurnalist: În privința atribuțiilor președintelui, spuneați că nu mai poate refuza un ministru propus de premier la remaniere?

Crin Antonescu: Da, asta am susținut cu ocazia diverselor remanieri de la doamna Norica Nicolai încoace, asta am susținut că trebuia să se întâmple și cu Constituția în vigoare. Și dacă asta am susținut, evident că asta vom pune în Constituție. De ce? Pentru că, încă o dată, nu președintele poartă responsabilitatea alegerii ministrului respectiv. El îl numește la propunerea primului ministru prin decret prezidențial, dar decizia de oportunitate, decizia de conținut este una pe care și-o asumă primul-ministru, pentru că primul-ministru poartă responsabilitatea în fața Parlamentului, nu a președintelui, responsabilitatea politică a funcționării, a bunei funcționări a Guvernului și Parlamentul, la rândul său este consultat, pentru că veți vedea, premierul când face o propunere pentru un ministru, îl prezintă, îl propune Comisiilor parlamentare de specialitate. Președintele constată că aceasta este opțiunea premierului și a Parlamentului și, evident, dacă nu cumva condițiile de legalitate nu sunt încălcate, îl numește.

Jurnalist: Atribuția unui președinte de a suspenda un ministru care este suspectat de fapte penale va rămâne?

Crin Antonescu: Am ajuns, mulți dintre noi, să tratăm drept atribuții care erau în Constituție pretenții și practici ale domnului Băsescu. Or niciodată în Constituția României, în forma ei actuală, nu există atribuția că președintele pune prim-ministru pe cine vrea sau refuză remanieri. A fost un loc liber de interpretare, care a generat crize, nu vrem să mai existe aceste crize, vrem să fie o chestiune foarte clară pentru că acesta e rolul Constituției în fond.

Jurnalist: Ne puteți spune dacă la articolul 103, viitorul candidat la funcția de premier va aparține de partidul cu cele mai multe mandate sau partidul și coaliția cu cele mai multe mandate?

Crin Antonescu: Partidului sau alianței politice electorale care a candidat, cu o formulă care nu o să apară, în Constituție o să apară explicit, dar ca să înțelegem noi. Actorul electoral, pentru că la startul unei competiții electorale se aliniază fie partide singure, fie alianțe electorale, alianțe politice și electorale, cine a câștigat cele mai multe mandate, cine e pe locul 1 are dreptul de a propune premierul pe care președintele îl desemnează. Dacă nu reușește să facă o majoritate urmează al doilea clasat, al doilea actor electoral clasat. Avem și un mecanism ceva mai simplu, mai rapid adică, de dizolvare a Parlamentului și avem și situația explicită, un amendament, care spune că atunci când există votul a două treimi în ambele Camere în sprijinul dizolvării, atunci președintele dizolvă după un asemenea vot automat Parlamentul.

Jurnalist: Va fi un sistem paritar în USL în privința alegerii șefilor de regiune?

Crin Antonescu: În primul rând că în Constituție nu vom detalia asemenea lucruri. În Constituție trebuie să introducem, la capitolul autorităților publice locale, noțiunea de regiune și structura a Consiliului Regional sau cum se va numi, mai departe, propriu-zis, în momentul în care regiunile vor fi înființate, mecanismul prin care vor fi aleși acești conducători ai regiunilor urmează să fie stabilit, este și o chestiune de posibilitate practică. Pentru că, de pildă, ideea pe care nu o respinge nimeni de plano, despre care a vorbit și domnul Dragnea, să spunem așa, șeful de șantier al acestui proiect al regionalizării, presupune niște alegeri. Practic e ca un rând de alegeri locale și care trebui văzut dacă vom avea timp să îl organizăm. Dacă nu, acești aleși locali, deci avem o alegere indirectă, consilieri județeni probabil că asta ar fi cea mai rezonabilă formulă , da, indiferent de apartenența lor politică, ei exprimă pe cetățeni, au acest mandat și pot alege. Că unii sunt de la USL, că unii sunt din altă parte, problema parității, cum o puneți dumneavoastră, o dată, nu se pune în termenii protocolului pentru că noi nu avem în protocol o prevedere de acest fel. Noi avem paritate la candidaturi, la Guvern, lucruri care au fost respectate. Aici, dacă vom avea candidați ai USL, evident că va fi o negociere în care toate elementele tipice unei negocieri vor fi introduse și vom avea acești candidați.

Jurnalist: Acești candidați au obținut funcțiile lor tocmai candidând împreună, ulterior ce fac, aleg separat?

Crin Antonescu: Dacă vom avea candidați ai USL, aleg în principiu candidatul USL.

Jurnalist: Dar este posibil să apară și candidați PNL?

Crin Antonescu: Este posibil orice, n-am stabilit nimic deocamdată, vom vedea atunci.

Jurnalist: Doriți ca acest sistem paritar să fie introdus sau nu?

Crin Antonescu: Pe mine nu mă interesează, atunci când discutăm acest subiect, raportul între partide. Pe mine mă interesează înainte de toate să existe o bună funcționare a acestor noi instituții și ele să fie cât mai reprezentative pentru cetățeni. Nu va fi deloc ușoară misiunea acestor primi conducători. Probabil în 2016, cum spune domnul președinte Constantin, vor fi alegeri directe, iar atunci vom putea să organizăm odată cu celelalte alegeri locale – atunci va fi mai simplu. Deocamdată, însă, cum spuneam, misiunea nu va fi deloc ușoară pentru că e vorba de a implementa în stadiul inițial această nouă legislație și atunci asta ne interesează. Câți o să aibă PNL și câți o să aibă PSD, vom vedea, dar nu e prima chestiune, adică nu putem porni de la acest lucru, nu putem pune căruța înaintea boilor.

Jurnalist: Președintele are dreptul de a refuza un candidat la funcția de prim ministru propus de opoziție după o moțiune de cenzură?

Crin Antonescu: Nu, pentru că, încă o dată o spun, dinamica investirii, căderii, înlocuirii unui Guvern este o chestiune care ține strict de Parlament. Asta este viziunea noastră și în sensul acesta caracterul parlamentar al democrației românești, al constituției românești și al Republicii România va fi întărit.

Președintele constată niște raporturi de forță în Parlament pentru că președintele nu ia votul cetățenilor pentru a face și desface el guverne, acest vot este luat de parlamentari.

Președintele ia votul cetățenilor pentru a reprezenta statul român, pentru politica externă a statului român, pentru politica de securitate, pentru conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Apropo, și aici am convenit să facem o modificare de denumire rămânând exact aceleași atribuții, dar să înlocuim titulatura de Consiliu Suprem de Apărare a Țării, care sună, așa, un pic din alte vremuri, cu Consiliul Național de Securitate, care are exact aceleași atribuții pe conținut. Președintele are aceleași atribuții: propune conducătorii principalelor servicii și Parlamentul îi votează, exact ca și acum.

Dar pentru a face și desface guverne, parlamentarii și Parlamentul au mandatul cetățenilor și atunci președintele ia act și în cazul pe care îl puneți dumneavoastră, dacă o moțiune de cenzură, constructivă, cum e ea impusă de Constituție, a trecut și moțiunea respectivă spune “nu mai e Antonescu prim ministru și prim ministru e Daniel Constantin”, Daniel Constantin este investit de către președinte. Sigur, Daniel Constantin, pe acest exemplu, se duce în Parlament și cere votul de investitură.

Jurnalist: Astăzi depun jurământul noii judecători la CCR. Mergeți?

Crin Antonescu: Am și Comisie, dar nu am de ales. Aici este o chestiune de natură strict instituțională. Prezența președinților celor două Camere este prevăzută expres, ca să poată să se oficieze, ca să spun așa, această investire și nu o să blochez eu acum funcționarea Curții Constituționale. O să părăsesc pentru, știu eu, o oră, lucrările Comisiei și voi da fuga pentru a asigura intrarea în mandat a celor în drept.

Jurnalist: Susțineți în continuarea modificarea CCR, să fie 12 judecători în loc de 9, să aibă doctorat?

Crin Antonescu: Despre asta vom mai discuta. Deocamdată, pe fond nu avem modificări de atribuții și de rol în arhitectura statului, a Curții Constituționale. Astea sunt niște detalii pe care vom ajunge să le discutăm mai spre finalul proiectului.

Jurnalist: Președintele a declarat că nu este de acord cu scăderea pragului pentru referendum la 30% și spunea domnia sa că va reacționa. Dacă va întoarce lege la Parlament cum o veți rezolva?

Crin Antonescu: Cum să rezolvăm? Președintele, conform Constituției în vigoare și de altfel și Constituției viitoare, are acest drept. Are această prerogativă, nu e de acord, nu promulgă legea și o retrimite la Parlament. La Parlament vă pot spune că în ceea ce privește Uniunea Social Liberală, inițiatoarea proiectului, poziția nu se va schimba. Vom parcurge termenele impuse în calendar, vom retrimite președintelui legea la fel și președintele va trebui s-o promulge. Cam asta este ce pot să prevăd în legătură cu această situație.

Jurnalist: Ați discutat și despre legea electorală și sistemul de vot?

Crin Antonescu: Nu. Deocamdată ne concentrăm pe Constituție. Constituția nu face trimitere sau nu impune o linie de lege electorală sau alta. Acesta este un alt subiect care va fi discutat separat.

Vă mulțumesc.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Eduard Hellvig: PNL și-a stabilit ca obiectiv minim pentru alegerile europarlamentare procentul de 25%

Transcrierea conferinței de presă susținute

la finalul reuniunii Delegației Permanente a PNL

27 mai 2013

Participanți: președintele PNL, Crin Antonescu, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, vicepreședintele PNL, Mihai Voicu

Crin Antonescu: “Bună ziua, mulţumesc pentru răbdarea cu care aţi urmărit lucrările reuniunilor noastre, Biroul Politic Naţional şi Delegaţia Permanentă. Dintre cele mai importante decizii care s-au luat, sunt următoarele: înainte de toate au fost adoptate de către Delegaţia Permanentă trei rezoluţii politice la care mă voi referi împreună cu colegii mei concentrat la fiecare.

Prima dintre ele, rezoluţia privitoare la poziţia Partidului Naţional Liberal în privinţa revizuirii Constituţiei, inclusiv o serie de principii pe care Partidul Naţional Liberal le susţine în legătură cu acest subiect.

De altfel, cu o săptămână în urmă şi Biroul Politic adoptase o astfel de rezoluţie. Astăzi ea practic a fost publicată și întărită de Delegaţia Permanentă şi în legătură cu conţinutul ei voi spune sintetic următoarele: principiile și sensul principal al revizuirii din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal ar trebui să însemne fie o schimbare de optică, fie o consacrare şi mai apăsată şi mai fermă a următoarelor direcţii.

În sistemul instituţional să punem cetăţeanul ca prioritate şi în centrul dezvoltării acestor instituţii. Cu alte cuvinte să pornim filosofia Constituţiei revizuite nu de la stat către cetăţean, fixând acestuia drepturi, obligaţii din perspectiva intereselor statului, ci invers de la cetăţean, de la drepturile şi obligaţiile sale fundamentale către stat care cu ansamblul instituţiilor sale să se afle mereu în slujba cetăţenilor, cei care de altfel sunt deţinătorii legitimi ai puterii pe care o încredinţează sub diferite forme prin alegeri democratice înainte de toate reprezentanţilor săi care formează statul şi ansamblul instituţiilor acestora. În câmp instituţional, deci, cetăţeanul în centru.

În câmpul politic, în câmpul vieţii politice să consacrăm, să aşezăm cu şi mai mare putere rolul central al Parlamentului. A fost şi va mai fi o discuţie interesantă, pasionantă mai ales pentru mediul politic legată de clarificările, de atribuţii, de sferă de decizie la nivelul coexistenţei executive între preşedinte şi premier, dar sensul profund al acestor schimbări, sensul profund al revizuirii trebuie să fie acela de a consacra Parlamentul ca pilon fundamental al vieţii politice, chiar dacă România nu va fi, conform Constituţiei revizuite, o Republică Parlamentară în sens propriu, în sens strict. Şi în sensul acesta, aşa cum vorbeam, definirea foarte clară a atribuţiilor prezidenţiale în conformitate cu calitatea si responsabilitatea unui preşedinte ales direct cu atribuţii în zona executivă pe ceea ce înseamnă politic externă, sistemul de siguranţă naţională apărare și ordine publică, preşedintele în continuare cu CSAT-ul, prim-ministru cu responsabilitatea pentru echipa guvernamentală, inclusiv pentru tot ceea ce înseamnă remanierile, sub controlul, sub cauţiunea Parlamentului.

Este un lucru foarte simplu, foarte firesc pe care cetăţenii trebuie să îl ştie, să îl ştie din Constituţia clarificată cu scopul de a evita crize, să ştie foarte bine atunci când aleg un preşedinte ce atribuţii are acesta, pentru ce îl aleg, ce calităţi trebuie să aibă, iar atunci când aleg pentru Parlament să ştie foarte clar că Parlamentul şi numai Parlamentul are sub controlul, sub cenzura sa politică, Guvernul.

În fine a treia zonă, zona sistemului judiciar, unde dorim să aşezăm tocmai ca expresie deplină a separaţiei puterilor în stat judecătorul şi instanţele judecătoreşti în centrul acestui sistem judiciar.

Bineînţeles despre toate aceste lucruri vom avea prilejul să discutăm pe larg începând chiar de săptămâna aceasta, pentru că aşa cum ştiţi cred că mâine va fi prezentat public raportul Forumului Constituţional şi începând de miercuri Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei va începe lucrările într-un ritm destul de intens şi veţi fi bineînţeles ţinuţi la curent cu ce se hotărăşte acolo.

Alte două rezoluţii politice ale Delegaţiei Permanente au avut în vedere o propunere, un proiect al Ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pe de o parte, privitor la prioritatea politicii publice de prevenţie în sănătate şi a domnului ministru, Cristian David privitoare la ţintele, obiectivele şi elementele esenţiale ale unor politici publice destinate românilor de pretutindeni într-o viziune coerentă şi într-o viziune cu mai multe elemente concrete decât au fost până acum. Am să-i rog pe colegii mei să facă pe scurt prezentarea acestor rezoluţii adoptate şi după aceea vom reveni la celelalte decizii adoptate de Delegaţia Permanentă.

Îl rog pe domnul ministru Eugen Nicolăescu.”

Eugen Nicolăescu: “Mulţumesc domnule preşedinte.

Am simţit nevoia să clarificăm o serie de priorităţi ale reformei în sănătate, priorităţi care, după cum ştiţi, se găsesc în programul de guvernare, numai că aşa cum un program este pe patru ani, unele dintre activităţi au nevoie să înceapă mai repede, mai devreme tocmai pentru a putea produce efectele pe care le aşteptăm ca urmare a aplicării programului de guvernare.

Prevenţia în sănătate este ceea ce noi îndeobște numim partea prin care încercăm să prevenim, încercăm să îi convingem pe oameni că toţi purtăm o anume responsabilitate pentru starea noastră de sănătate, dar statul, prin Ministerul Sănătăţii şi prin celelalte structuri pe care le are, trebuie să vină să sprijine un asemenea proces.

Noi considerăm că rezultatele foarte bune şi apreciate de populaţie din programul de evaluare a stării de sănătate trebuie duse mai departe. Spunem, de asemenea, că avem cheltuieli în sistemul sanitar, dar că din păcate ele se fac pe componente într-un mod dezechilibrat şi de aceea este nevoie să dăm prioritate prevenţiei. Cu cât vom avea probleme de prevenţie mai multe, mai bine fundamentate şi mai ales care să înceapă să lucreze mai repede, cu atât banii vor fi mai chibzuit alocaţi şi utilizaţi.

Toată lumea spune şi ştie că este mult mai ieftin să previi decât să tratezi, că dacă facem programe de prevenţie pe mulţi ani, atunci foarte multe din riscurile şi din patologiile cu care se confruntă populaţia pot fi, în cele mai mari situaţii, cele mai importante situaţii, asemenea riscuri şi asemenea patologii eliminate şi sigur că va creşte nivelul de sănătate al populaţiei şi în final şi, evident, banii alocaţi vor fi mai bine redirecţionaţi.

Deci este o prioritate pe care Partidul Naţional Liberal şi-o asumă şi pe care, sigur, o transmitem mai departe Uniunii Social Liberale, astfel încât ea să fie transpusă într-o politică publică a Guvernului într-un ritm mai rapid decât, să spunem, în patru ani, aşa cât prevede programul de guvernare.

De asemenea avem aici ca alternative două variante pe care să le avem în vedere. Una, ori o parte din prevenţie să facă parte din viitorul pachet de bază de servicii medicale ori să fie cuprinsă prevenţia în continuare, aşa cum este astăzi, în programele naţionale de sănătate. Este de asemenea o decizie pe care va trebui să o luăm la nivelul Uniunii Social Liberale şi la nivelul Guvernului atunci când vom avea şi pachetul de servicii medicale de bază finalizat. Şi nu în ultimul rând, va trebui să sprijinim și eforturile parlamentarilor care ne-au cerut în repetate rânduri să dăm mai multă atenție, să dăm mai multă consistență prevenției în sănătate. O asemenea decizie politică vine, de fapt, și în întâmpinarea a ceea ce Parlamentul, care a investit Guvernul, dorește, și eu cred că acesta este drumul cel mai important cu care noi putem să reformăm în următorii ani sistemul sanitar românesc.

Mulțumesc domnule președinte.”

Crin Antonescu: “Mulțumesc domnule ministru. Domnul ministru Cristian David.”

Cristian David: “Această rezoluție pe care Delegația Permanentă a PNL a aprobat-o vizează utilizarea unei resurse extrem de importante în proiectul de transformare, dezvoltare și modernizare a României, respectiv comunitățile românești care sunt situate în afara granițelor. Această abordare pornește de la premisa că pentru a asigura toată energia necesară unui astfel de proiect de modernizare a României trebuie să fructificăm și să folosim la maxim toate resursele. Pe lângă cele financiare, guvernamentale sau naturale, principala resursă de valoare pe care o avem la dispoziție este resursa umană.

Există în fibra poporului român toate elementele definitorii care să poată transforma resursa umană în principalul vector care prin angajare, solidaritate și responsabilitate să asigure acest proces de transformare a României pe toate palierele de care vorbim. Unele dintre ele au fost atinse ceva mai devreme – reformarea societății, dezvoltarea economică, elementele de natură politică sau constituțională sau administrativă, toate acestea au nevoie de un angajament și de un suport pe care întregul popor trebuie să-l dea și nu vorbesc aici în termeni largi. Pur și simplu în transformarea acestei terminologii în resursă de dezvoltare.

Nu este prima dată când o astfel de resursă este folosită. Mă refer la angajamentul și capacitatea de susținere a unui astfel de proiect din partea comunităților din diaspora. Mai sunt și alte state care au folosit astfel de angajamente, de parteneriate cu comunitățile din afară în slujba dezvoltării și modernizării. Putem vorbi despre Irlanda sau Scoția, Grecia sau Israel, state care au folosit această resursă vitală în direcția modernizării.

Cele trei elemente principale, cele trei direcții care sunt degajate de această rezoluție care practic reprezintă un cadru politic general pe care se vor articula atât politici guvernamentale, cât și acțiuni ale statului român care angajează Parlamentul, autoritățile administrației publice centrale sau locale, Biserica, Patriarhia Română în ansamblul măsurilor pe care trebuie să le punem în aplicare pentru a extrage această resursă, ei bine toate aceste elemente definitorii se regăsesc în principiile pe care rezoluția noastră politică le fixează și care vor fi continuate în planuri de măsuri, planuri de acțiune cât se poate de concrete care vor aborda într-o manieră unitară și integrată această problematică.

Deci cele trei direcții principale de acțiune de care vorbeam țin de angajarea resursei din comunităților românești din afară în procesul de dezvoltare economică a României. Este o dimensiune.

Cea de-a doua dimensiune ține de angajarea și parteneriatul cu aceste comunități în realizarea obiectivelor de interes național și politică externă ale României. Și, în fine, cel de-al treilea element ține de folosirea comunităților românești, a liderilor, a imaginii unor oameni proeminenți cu rezultate și performanțe deosebite în comunitățile unde s-au integrat, în crearea unei imagini atât a României cât și a poporului român care să ne definească așa cum suntem și să eliminăm pe această cale atât prejudecățile cât și clișeele de apreciere care tind să se așeze în mentalul colectiv al anumitor state, cu precădere din Uniunea Europeană.

Cu privire la prima chestiune, de angajare a resurselor pe care comunitățile românești din afară le au în vederea dezvoltării economico-sociale a României, sunt șase domenii principale de acțiune care vizează remitențele, investițiile directe, investiții pe piața de capital, turism, comerț, transfer de resurse umane și încurajarea solidarității. Acestea sunt cele șase capitole distincte, foarte clar conturate, care vor primi planuri de acțiune și măsuri concrete care să transforme aceste principii pe care noi le-am prins în rezoluția noastră în acțiuni și activități cu finalitate directă.

În ceea ce privește susținerea intereselor naționale și a obiectivelor de politică externă, angajarea și parteneriatul cu comunitățile românești poate să reprezinte o resursă complementară de diplomație publică. Avem instrumentele statale ale diplomației obișnuite, regulate care sunt completate și complementarizate cu politica externă la nivel parlamentar – diplomație parlamentară – dar cred că un angajament suplimentar pe această zonă de diplomație publică, acolo unde comunitățile românești sunt bine ancorate în procesele politice sau în societățile în care au ales să trăiască, nu face altceva decât să adauge eforturilor României de a se consacra pe scena europeană, scena regională sau internațională, ca actor politic puternic și important, ca o voce în toate procesele de transformare la nivel regional sau european.

În fine, despre imagine cred că este cel mai mult de vorbit pentru că aici programul de modificare, de schimbare a percepției României în afară presupune un angajament conjugat în care inclusiv mass-media reprezintă un partener principal chiar în finalizarea unui astfel de proiect.

E vorba nu doar de a ne limita la un brand de țară sau la o operațiune de marketing în promovarea unor obiective turistice sau investiționale, ci de a degaja o imagine care să reflecte corect potențialul pe care România îl reprezintă ca țară în toată plenitudinea valorilor sale, de la bogății naturale, turistice, economice, oportunități de investiții, dar la care să se adauge o definire foarte clară și precisă a calităților pe care le are poporul român în sensul creativității, adaptabilității și puterii de muncă, lucruri care definesc, de fapt, poporul român și care nu sunt corect prezentate, nu sunt corect reflectate și percepute, așa cum ne-ar place să fie, și pe undeva cred că de aici degajarea unor astfel de programe, de imagine, de comunicare, nu va face altceva decât să readucă lucrurile în realitate, dar și să ne facă să avem un sentiment de mândrie zic eu pe deplin meritat.

Toate aceste chestiuni sunt parte a unui proiect național, un proiect național de parteneriat cu comunitățile românești, un proiect național care este mai mult decât doar o politică la nivel guvernamental, un proiect național în care să se angajeze benefic și eficient toate resursele materiale și spirituale ale poporului român.

Mulțumesc.”

Crin Antonescu: “Mulțumesc domnule ministru.

Vreau să fac o precizare. Atât aceste două rezoluții, mă refer la rezoluțiile pe politici sectoriale, politici guvernamentale cât și cele două rezoluții adoptate săptămâna trecută, una cu privire la politica economică și fiscalitate, cealaltă privitoare la Codul Silvic și acțiunile guvernamentale din zona ape și păduri au următoarele caracteristici: Unu, toate sunt incluse în programul de guvernare, deci niciuna dintre aceste rezoluții, niciunul din obiectivele angajate sau propuse în aceste rezoluții nu excede sau nu încalcă programul de guvernare. Ele sunt semnul unei implicări maxime a Partidului Național Liberal în actul de guvernare.

S-a discutat foarte mult și s-au exprimat chiar temeri în aceste din urmă zile în legătură cu gradul în care Partidul Național Liberal se implică în actul de guvernare, vizavi de solidaritate în actul guvernamental. El a fost fără excepție și este – dovadă și aceste rezoluții, acesta este sensul lor – unul maxim. Niciodată nu am spus altceva, niciodată nu am crezut altceva decât că un guvern pe care cu bună credință l-am făcut împreună cu partenerii noștri poate să aducă reușita, succesul în îndeplinirea programului de guvernare cu beneficii pentru societate și cu beneficii politice pentru cei care alcătuiesc guvernul sau, dimpotrivă, poate să se soldeze cu un eșec, dar el este comun.

Fie succesul, fie eșecul sunt comune partidelor care participă la guvernare. Angajarea politică a Partidului Național Liberal exprimată și prin aceste rezoluții, aceste patru rezoluții, este o dovadă.

De altfel, ca să răspund probabil anticipat unui subiect, Biroul Politic Național de astăzi m-a mandatat, în calitate de președinte al partidului, în legătură cu discutarea cu partenerii noștri din USL, cu PSD, cu celelalte formațiuni, cu discutarea acelei posibile completări, dezvoltări, adăugiri la protocolul Uniunii Social Liberale.

Avem un protocol, el este în vigoare, coordonatele sale, principiile sale, mecanismele fundamentale nu se schimbă, dar sunt lucruri pe care le putem adăuga în sensul întăririi și dezvoltării acestui parteneriat politic tocmai în scopul ca să reușim în fiecare zonă, în zona de guvernare, în zona mare, legislativă, în primul rând în modificarea Constituției, iar mai târziu, anul viitor, în zona campaniei prezidențiale.

Domnul secretar general vă va aduce la cunoștință alte decizii foarte importante la rândul lor, de natură organizatorică, dar cu semnificație politică, adoptate de Delegația Permanentă.”

Eduard Hellvig: “Vă mulțumesc domnule președinte.

După cum bine știți, astăzi am avut de a face cu două evenimente importante în cadrul partidului: Biroul Permanent Național și Delegația Permanentă. Din punct de vedere al problematicii organizatorice practic astăzi, la fel ca și în celelalte birouri permanente naționale, urmărim prin deciziile pe care le adoptăm, trecerea de la romantismul politic celebru al Partidului Național Liberal la un pragmatism politic, astfel încât în momentul când intrăm în campania electorală pentru europarlamentare să fim pregătiți cu adevărat pentru obiectivul politic pe care ni l-am stabilit.

Ca atare, astăzi în Delegația Permanentă am validat manualul de identitate vizuală al Partidului Național Liberal. Prin acest manual de identitate practic vom asigura în perioada următoare, de la nivelul structurilor teritoriale cele mai de jos, de la comună până la nivel național, o identitate vizuală coerentă astfel încât identificarea partidului să fie unitară la nivel național.

În altă ordine de idei, la nivel de decizii care s-au mai luat în Delegația Permanentă, Delegația Permanentă a mandatat Biroul Permanent Național ca la următoarea ședință a Biroului Permanent Național să se ia decizie cu target-ul stabilit pentru fiecare organizație, astfel încât obiectivul strategic minim pe care ni l-am stabilit pentru europarlamentare, de 25%, să fie atins.

Cu alte cuvinte, fiecare organizație județeană a Partidului Național Liberal va avea un obiectiv strategic de atingere de voturi astfel încât în momentul în care vom trage linie după alegerile europarlamentare să fie atins obiectivul pe care ni l-am propus.

În aceeași ordine de idei, am mai aprobat astăzi organizarea conferințelor teritoriale în județul Covasna și în județul Neamț. Totodată, completarea Biroului Permanent Teritorial interimar la Neamț și nu în ultimul rând, am aprobat în Delegația Permanentă regulamentul de aplicare a Statutului, care este foarte important din punctul meu de vedere, astfel încât organizațiile au la dispoziție instrumentul prin care pot să aplice Statutul și, mai mult decât atât, Secretariatul General are capacitatea de a urmări cu adevărat implementarea deciziilor politice de la nivel național la nivel județean.

Am mai avut încă două situații legate de organizația Giurgiu, unde datorită unei lipse de funcționare a Biroului Permanent Teritorial, practic s-a solicitat acordarea unui vot de demitere a întregului Birou teritorial și a președintelui de organizație, vot care a fost validat de decizia Biroului Permanent Național astfel încât președinte interimar la organizație Giurgiu este vicepreședintele regional Răducu Filipescu, având mandat ca până în data de 29 iunie să organizeze alegeri în organizația Giurgiu, astfel încât până în toamnă toate organizațiile Partidului Național Liberal să fie pregătite pentru alegerile europarlamentare de anul viitor.

Legat de solicitările de excludere, de la organizația Mehedinți, am avut o solicitare a Biroului Permanent Teritorial de excludere a trei persoane care erau de competența decizională a Delegației Permanente, lucru care a fost dus la îndeplinire, în sensul că votul a fost acordat în Delegația Permanentă cu privire la cele trei persoane care au fost deja excluse de organizația PNL Mehedinți.

Legat de celelalte aspecte o să-l rog pe domnul vicepreședinte Voicu să vă dea detalii.

Mulțumesc.”

Mihai Voicu: “Vă mulțumesc.

Într-adevăr, în conformitate cu prevederile statutului, pe ordinea de zi a Delegației Permanente au existat și puncte care privesc aplicarea unor sancțiuni, și anume sancțiunea de excludere. La propunerea Biroului Politic Central s-a aplicat această sancțiune unui număr de cinci persoane. Cele trei persoane din organizația Mehedinți au fost deja prezentate – o să vă dau la sfârșit și rezultatul votului pentru a rămâne exact în înregistrările dumneavoastră. Este vorba, de asemenea, de domnul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman, și de doamna deputat Diana Tușa.

S-a analizat din perspectiva Statutului, și anume articolul 20, litera b). Biroul Politic Central a propus sancțiunea excluderii, iar Delegația Permanentă a aprobat. Voturile exprimate, vot secret, sunt următoarele: pentru excluderea domnului Andrei Chiliman 139 voturi pentru excludere, 8 voturi împotrivă și 17 voturi nule, abțineri, cum doriți să le considerați; pentru excluderea doamnei deputat Diana Tușa 104 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 19 voturi nule.

Cât privește cele trei persoane de la Mehedinți, foarte rapid: Adriana Bădănoiu – 147 pentru, 9 împotrivă, 8 abțineri, Liviu Mazilu 137 pentru, 11 împotrivă, 16 abțineri și domnul consilier Vâlcu 144 de voturi pentru, 9 împotrivă, 11 abțineri. Acesta a fost rezultatul votului secret.

Vă mulțumesc. Dacă aveți întrebări, vă rog.”

Crin Antonescu: “Mulțumesc. Textele rezoluțiilor vă vor fi puse la dispoziție la încheierea conferinței de presă. Întrebări.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Acele rezoluții despre care ați făcut vorbire se referă la obiective de guvernare pe care doriți să le promovați în perioada următoare. Care este termenul în care doriți să atingeți obiectivele respective?

Crin Antonescu: Cât mai rapid posibil. Deocamdată, însă, nu putem noi să stabilim și termene pentru că termenele țin de o agendă a priorităților pentru diverse măsuri care nu pot fi stabilite decât la nivelul întregului Guvern. Aici avem un mandat, ca să spun așa, pentru miniștrii noștri, pe care ei și-l asumă, care după aceea va fi discutat în Uniunea Social Liberală și în situația în care – și noi la asta ne așteptăm – ele sunt asumate de întregul Guvern, ca decizie politică de Uniunea Social Liberală, ca punere în practică de către Guvern, atunci sigur că se stabilește și un calendar, dar, în principiu, sigur că toți din USL, toți din Guvern, cu primul ministru în frunte, cu toții miniștrii noștri, dorim cât mai repede posibil să atingem obiective care au fost asumate prin programul de guvernare.

Jurnalist: Domnule președinte, în acea rezoluție privind revizuirea Constituției sunt cuprinse și acele propuneri ale domnului Chiuariu, ca președintele, după ce-și termină mandatul, să nu mai poată avea funcții publice?

Crin Antonescu: Nu, veți avea și acest text. Acolo nu se intră în detalii, acelea sunt, dacă vreți, niște variante de lucru care au fost propuse și pe care, împreună și cu partenerii noștri din USL și până la urmă în comisie, le vom discuta.

Din punctul nostru de vedere, ca să ne mai lămurim o dată, ideea e următoarea: patru ani pentru președinte, dacă patru ani rămâne mandatul pentru Parlament, pentru ca să putem asigura alternanța alegerilor. Noi am plecat, și asta e o idee împărtășită și de partenerii noștri, de la ideea că nu e bine să mai comasăm alegeri parlamentare cu alegeri prezidențiale. Dacă noi vrem – și noi asta vrem – un președinte care să fie deasupra partidelor, un președinte care să aibă, în afară de rolul de reprezentare, rolul de moderator, deci neutru în raport cu partidele, și, de asemenea, în zona executivă, rolul care ține de anumite constante ale politicii românești cum ar fi politica externă sau politica de securitate, atunci nu are niciun rost să-l legăm cu alegerile parlamentare, unde se confruntă partide, unde se confruntă programe care vor da o putere și o opoziție. Și, de asemenea, știm cu toții că rezultatul parlamentarelor este contaminat, este influențat de candidații care sunt susținuți de către acestea la prezidențiale.

Dacă acceptăm ideea aceasta, și noi am acceptat, atunci formula prin care să putem separa sănătos și durabil aceste alegeri este să avem aceeași cifră, aceeași durată de mandat și la Parlament, și la Președinte. Și atunci, cum mai făceam o dată comparația, exact cum la fotbal campionatele mondiale și campionatele europene nu sunt niciodată împreună, ci se succed din doi în doi ani, umplându-ne viața nouă, microbiștilor, mai bine, așa se va întâmpla și cu aceste alegeri.

Cealaltă idee, care a stârnit și foarte multe rezerve, nu avea în vedere destinul post-prezidențial al domnului Traian Băsescu, ci avea sau pornea din dorința de a-l face pe președinte, indiferent cine va fi acela, acum și peste 10, 15, 20 de ani, că nu facem Constituția doar pentru anul viitor, să fie cât mai puțin interesat în a favoriza un partid politic sau altul.

Jurnalist: Ce i s-a reproșat lui Andrei Chiliman? Puteți comenta, din punct de vedere al unui vechi coleg al lui Andrei Chiliman, această despărțire?

Crin Antonescu: Da, foarte, foarte pe scurt și, cu îngăduința dumneavoastră, n-am să mai revin. De mai bine de un an de zile, domnul Chiliman și ceilalți, dar acum vorbim de domnul Chiliman, nu este vorba că au criticat în public, asta este ceva îngăduit și permis, spre deosebire de alte partide – ați văzut cum alții reacționează la critici și au dreptate. Dar la noi este o cutumă chiar anti-statutară, să spunem așa, în sensul în care criticile cu voce tare au existat întotdeauna. Le-am făcut și eu la rândul meu, când nu eram președinte al partidului.

Criticile sunt una, calomniile sunt altceva. Afirmațiile absolut inacceptabile nicăieri în lumea asta despre un partid au fost tolerate. Domnul Andrei Chiliman și grupul său mic, dar activ mediatic de amici s-au putut manifesta în fel și chip. Sigur, în vreme ce nu-i excludea nimeni țipau și dânșii, și propaganda ce dictatură este în PNL. Deși nimeni nu a văzut vreodată în vreun partid din România așa ceva, totuși noi eram ca și cum în fiecare zi i-am fi exclus – ceea ce ar fi trebuit să facem pe dată, prima zi. Nu s-a întâmplat asta. Am avut un congres, am crezut că la congres vom putea să punem, cum se spune, cărțile pe masă, să discutăm absolut deschis totul, să ținem cont de hotărârile congresului, pentru că totuși opțiunile acestui partid, deciziile lui, obiectivele lui n-au fost fixate în mod abuziv de mine sau de un grup de prieteni. Sunt decizii luate cu largă, largă susținere de fiecare dată, în congresele partidului, în delegațiile permanente, în alte foruri statutare.

Nu s-a întâmplat nici asta, lucrurile au continuat. În momentul în care s-a constituit la vedere, public, o altă structură, indiferent că ea se califică drept ONG sau altceva, dar în programul căreia, în declarațiile publice de la naștere este atacat direct Partidul Național Liberal și care, de asemenea, prin reprezentații săi, după aceea, printre care domnul Chiliman și doamna Tușa încep discuții, tot la vedere, cu alte partide și nu doar alte partide, ci partide cu care ne aflăm în sens politic în regim de adversitate, în momentul acela lucrurile nu mai pot continua în felul acesta. Și dacă dânșii nu au făcut ceea ce este normal să facă cineva care își califică în felul acesta propriul partid și propriul președinte de partid, adică să demisioneze, ceea ce este o libertate încă garantată în această țară, atunci a trebuit noi ca partid să facem gestul igienic de a ne separa.

Dumneavoastră vorbiți de 23 de ani. Sigur, domnul Chiliman și cei care-i dau textele – și astăzi, din păcate, n-a acordat un minim respect colegilor, celor 200 de colegi, să le spună câteva cuvinte liber sau, în fine, prin semne, cum putea – a citit un foarte lung text. Probabil sunteți în posesia lui, poate unii dintre dumneavoastră ați și lucrat, care a fost citit partidului. Nici în cadrul dezbaterilor care au urmat nu s-a putut produce liber domnul Chiliman.

S-a făcut mare caz de cei 23 de ani. Da, sunt mulți, dar eu vreau să vă spun că suntem mulți, mulți oameni în PNL care suntem de 23 de ani. Și Mihai Voicu e de 23 de ani, și eu sunt de 23 de ani, și Cristian David este de 23 de ani, și domnul ministru Nicolăescu e de mulți ani, nu 23 dar mulți, peste 15, nu mai țin minte, și Radu Stroe, și Rareș Mănescu. Suntem mulți de 23 de ani. Sigur că nu-i plăcut, dar nu-i plăcut nu acum. Iar eu mi-am asumat în fața colegilor și îmi asum și în fața susținătorilor și membrilor Partidului Național Liberal vinovăția de a nu fi dat afară acești oameni imediat când au început să facă ce au făcut. Este vina mea, am ținut și țin foarte mult la libertatea de exprimare, la libertatea de atac, la libertatea de critică. Nu, am greșit, i-au adus deservicii acestui partid pe care l-au împroșcat în vădită înțelegere cu dușmanii politici ai acestui partid, trebuia să propun aceste măsuri mai devreme, nu am făcut-o.

Mai mult decât atât, la alegerile parlamentare, de pildă, am susținut candidatura doamnei Diana Tușa pentru că am apreciat întotdeauna tinerețea ei, activitatea ei în Partidul Național Liberal. Am încercat, și după constituirea acestei mișcări, asta unde a nășit domnul Meleșcanu, am încercat chiar și după aceea să încercăm să recuperăm. I-am avertizat, i-am rugat pe colegii noștri, le-am spus ‘rămâneți aici, mergeți frumos la B1, la unde mai mergeți, slavă Domnului, avem o plajă largă de presă, mă înjurați, nu mă înjurați, nu puteți să intrați într-o altă combinație politică, pentru că asta, cum spuneam, este promiscuitate, și nu poate să meargă’. Asta să fi urmărit, până la urmă, nu știu. Cert este că îmi pare rău pentru cei 23 de ani ai domnului Chiliman în PNL, dar îmi pare și mai rău pentru toți anii în care acest partid s-a zbătut și s-a zbătut din greu ca să aibă dreptul la un minim de respect, să nu fie împroșcat cu texte scrise de alții în fiecare zi.

N-am în sensul acesta… gândiți-vă că Partidul Național Liberal în 2006, cred, și-a exclus doi foști președinți, i-a exclus. Teodor Stolojan și Valeriu Stoica erau membrii încă – așa ca domnul Chiliman până azi – în Partidul Național Liberal, când jucau hora cu domnul Băsescu și atacau… Domnul Tăriceanu pare să fi uitat și domnia sa (…) pare să fi uitat chestiunea asta, dar doi foști președinți ai partidului, oameni care la rândul lor – Valeriu Stoica era membru din 1990 – aveau și merite în acest partid. Când nu s-a mai putut și când ei lucrau fățiș la distrugerea acestui partid au fost excluși. Și atunci noi toți, și domnul Chiliman, și toată lumea am luat această decizie fără să ezităm și s-a dovedit că a fost bine.

Jurnalist: Este o simbolistică în Sala Brătianu?

Crin Antonescu: Nu, dar nu consider că este cumva nepotrivit. Este o sală în care am încăput toți, în care am putut să spunem ce-am avut de spus și să facem ce avem de făcut, drept care cu onor v-am poftit și pe dumneavoastră.

Jurnalist: Înțelegem că în timpul discuțiilor din Delegația Permanentă, Andrei Chiliman v-a reamintit că și dumneavoastră l-ați criticat pe fostul președinte al partidului, Călin Popescu Tăriceanu, așa cum domnia sa a făcut-o cu dumneavoastră. Care ar fi diferența?

Crin Antonescu: Nu a fost niciun schimb, domnul Chiliman a citit niște lucruri și eu m-am îngrijit, că era de datoria mea, să nu fie întrerupt. Am păstrat liniștea în sală, domnul Chiliman poate să depună mărturie. Diferența este fundamentală. Cu toate că, în repetate rânduri, în timpul Guvernului Tăriceanu, în vremea în care domnul Tăriceanu era președinte al partidului și prim-ministru, iar eu eram parlamentar și lider de grup, în mai multe rânduri am avut poziții divergente, niciodată nu am adus asemenea acuzații, niciodată nu l-am calomniat pe domnul Tăriceanu, niciodată nu am folosit împotriva domnului Tăriceanu nici cel mai mic dintre pretinsele argumente ale adversarilor săi. Mai mult decât atât, atunci când domnului Tăriceanu i-a fost cu adevărat greu, atunci când bătălia cu un Traian Băsescu în culmea, în puterea vârstei politice, ca să spun așa, atunci chiar noi, cei care mai aveam și poziții divergente, ca de exemplu eu sau Ludovic Orban, am fost foarte aproape de premier.

Eu niciodată nu am vorbit în public nenorocirile pe care le-au vorbit despre Călin Popescu Tăriceanu Andrei Chiliman sau Vlad Moisescu în anul 2009, niciodată. Și nu fusesem consilierul lui Călin Popescu Tăriceanu. Este o mare diferență și eu n-am nicio îndoială că dumneavoastră o veți sesiza. Sper să o sesizeze și domnul Tăriceanu.

Jurnalist: Ce v-a deranjat cel mai tare din ce a spus Andrei Chiliman despre dumneavoastră?

Crin Antonescu: Faptul că citea. Deci eu, dacă aveam articol în statut, îl dădeam afară, în cazul domnului Chiliman, pentru penibil. Și ar trebui poate, la următorul congres să introducem astfel: dacă ești penibil, trebuie să fii exclus. Pentru că faci de râs un partid, nu se poate. Dar nu poți să înveți totuși două propoziții? Ce e greu? Care sunt propozițiile alea – Antonescu duce PNL-ul la ruși și PNL-ul a devenit sub conducerea lui Antonescu inamicul justiției și al statului de drept. Învață un copil care e la grădiniță, darmite un primar cu atâtea voturi și cu 23 de ani în PNL.

Ce să vorbim să fiu deranjat? Este vorba de calomnii grosiere cum chiar trebuie s-o spun n-am mai auzit nici la unii specialiști de la B1, observatori neutri, n-am auzit nici la RTV așa ceva, dar acum, sigur, domnul Chiliman a debitat aceste lucruri și cu asta eu cred totuși, pentru mine în orice caz, spun că de astăzi subiectul s-a încheiat. Vă doresc dezbatere plăcută, dar pentru mine s-a încheiat.

Jurnalist: În privința lui Călin Popescu Tăriceanu mai planează suspiciuni cum că ar ataca PNL?

Crin Antonescu: Nu am întreținut niciodată vreo suspiciune în sensul acesta. S-au dat știri false cum că domnul Tăriceanu urmează să fie exclus, s-au dat știri false că domnul Tăriceanu a strâns 80 de parlamentari și au atacat nu știu unde. Au fost dezmințite, domnul Tăriceanu a avut poziții critice și probabil va mai avea, niciun fel de problemă. Tot ceea ce am spus public și mi-am dorit să se întâmple a fost ca domnul Tăriceanu să nu participe în cortegiul domnului Chiliman, a domnului Meleșcanu și a domnului Ungureanu, și a domnului Pițigoi sau cine mai sunt la reconstruirea dreptei în altă parte. Domnul Tăriceanu n-a făcut-o, domnul Tăriceanu, ca atare, chiar dacă are poziții critice, este și n-a fost niciodată pus sub îndoială în interiorul Partidului Național Liberal, unde sunt convins că va și rămâne, deci nu e niciun fel de suspiciune în privința asta.

Jurnalist: Ați spus că ați fost mandatat de partid să discutați cu domnul Ponta completarea protocolului USL. Puteți să ne spuneți ce articole sunt vizate și ce adăugiri ar putea să aducă PNL?

Crin Antonescu: Urmează să discutăm. Pot să vă descriu așa, cumva, orizontul acestor lucruri, pentru că până la urmă sunt lucruri pe care le-am convenit deja și era și normal să fie așa.

Nu se schimbă nimic fundamental din înțelegerile care au fost comunicate public alegătorilor noștri, nu se schimbă toate acele înțelegeri de natură tehnică, paritatea în guvern, spre exemplu. Nu se modifică aceste cifre (…) Nu se modifică nimic, evident, din programul de guvernare, pentru că programul de guvernare este validat de votul cetățenilor și, mai ales, este aprobat de Parlament. Nu se modifică obiectivele care țin de modificarea Constituției, de regionalizare, de alegerile prezidențiale. Se vor adăuga – eu așa cred, dar aici nu mai intru în detalii, pentru că aceste lucruri urmează să le discutăm și când le vom discuta și le vom decide vi le vom aduce la cunoștință – prevederi care să întărească gradul de colaborare între noi, care să expliciteze, dacă vreți, anumite mecanisme și să detalieze, poate chiar să etapizeze anumite obiective.

Rezultatul, în convingerea mea, va fi o întărire a gradului de coeziune în Uniunea Social Liberală și nicidecum ceea ce-și închipuie unii, o tensionare a raporturilor în interiorul acesteia.

Jurnalist: Deci nu este vorba de o modificare, ci este vorba de o completare.

Crin Antonescu: Dacă.. da, vă rog…

Jurnalist: Vorbeați despre alegerile prezidențiale organizate la mijlocul unui ciclu parlamentar. Nu riscăm ca în acest caz să blocăm instituţii cum ar fi Parlamentul, Guvernul având în vedere că parlamentarii sau miniştrii se implică în alegeri sau luăm un caz, dumneavoastră spuneaţi peste zece, douăzeci de ani această construcţie funcţionează? Dacă un prim-ministru doreşte să candideze la prezidenţiale, nu riscăm să blocăm activitatea Guvernului din cauză că prim-ministru de exemplu candidează la alegerile prezidenţiale?

Crin Antonescu: Nu. Acum, sigur că aici noi trebuie să încercăm să găsim cu discernământ cele mai bune formule ținând cont și de particularitățile vieții politice din România. Practic, cine cunoaște viața politică americană, de exemplu, vede că americanii o țin întruna în alegeri, deși au marile lor alegeri, alegerile prezidențiale, doar din patru în patru ani și nu au procedură de suspendare prevăzută, au impeachement, care mă rog, s-a întâmplat, dar mai rar.

Noi avem oricum în acest viitor, dacă îl prevedem democratic, o serie de alegeri care au o anumită cadență. Noi trebuie să ajungem indiferent când și cum stabilim alegerile, la aceea situație de stabilitate în care alegerile să nu mai fie practic blocarea funcționării instituțiilor, blocarea guvernării.

Un prim-ministru, sunt atâtea cazuri, poate să candideze liniștit la Președinție și orice prim-ministru până la urmă care este un om politic serios își dă seama că nu are campanie mai bună decât exercitarea funcției de prim-ministru cu succes. Nu sunt puține mijloacele prin care funcționarea aceasta se ține.

Jurnalist: Domnule ministru Nicolăescu, ne puteți spune pentru când va fi gata pachetului de servicii medicale în străinătate? Ne puteți spune ce programe de prevenție ar putea fi incluse în acest pachet?

Eugen Nicolăescu: Sigur, dumneavoastră îmi cereți să vă spun ceea ce este imposibil astăzi și anume, am spus de mai multe ori ca pachetul ar trebui să fie gata în toamna aceasta. Noi sperăm ca până la sfârșitul verii să putem să avem o propunere pe care să putem să o supunem dezbaterii publice. Și, sigur, după cum va merge dezbaterea publică, mai repede sau mai încet, mai dezvoltată sau mai puțin dezvoltată, și pachetul va fi gata mai repede. Dar undeva în această toamnă noi ne-am propus să avem pachetul gata.

Prevenția în pachetul de servicii sau nu este o problemă pe care o discutăm în acest moment. Este în funcție și de cum va fi pachetul, mai mare sau mai mic, și în funcție de bugetul pe care îl vom avea alocat pentru pachet. Dacă va fi loc, ar trebui să intre prevenția sau câteva aspecte de prevenție în pachetul de bază, dacă nu, ar trebui să punem toate serviciile pe care le anticipăm pentru prevenția în sănătate în programele naționale de sănătate, care să exceadă pachetului de bază. Dar toate aceste lucruri le vom avea mai mult ca sigur în toamnă gata.

Jurnalist: Ne puteți spune dacă premierul Victor Ponta a adoptat reforma în sănătate?

Eugen Nicolăescu: Cred că la această întrebare aveți toate răspunsurile și din parte dumnealui, și din partea domnului președinte Crin Antonescu.

Jurnalist: Din partea dumneavoastră dacă ne puteți spune?

Eugen Nicolăescu: Eu fac afirmații publice atunci când este nevoie, restul afirmațiilor mele din cadrul partidului, dacă altcineva vrea să le ia în considerație cred că nu este corect, pentru că afirmațiile publice sunt afirmații publice, cele din interiorul partidului au un caracter privat.

Jurnalist: Domnule ministru, vă întrebam dacă v-a blocat Victor Ponta reforma sănătății? Da sau nu?

Eugen Nicolăescu: Eu v-am răspuns că în acest moment aveți și răspunsul domnului președinte Crin Antonescu și e suficient din punctul meu de vedere.

Crin Antonescu: Alte întrebări? Nu mai sunt? Mulțumim frumos!

Posted in Galerie video | Leave a comment

Viziunea PNL privind revizuirea Constituției – Parlament bicameral, asigurarea echilibrului instituțional, întărirea independenței puterii judecătorești

REZOLUȚIE CUPRINZÂND VIZIUNEA PARTIDULUI NAȚIONAL LIBERAL ÎN PRIVINȚA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI

I. Garantarea proprietății private, care constituie fundamentul democrației și al capitalismului.

II. Realizarea deplină și efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, în primul rând, a

· Libertății economice

· Dreptului la apărare în justiție și principiului egalității de arme între acuzare și apărare

· Dreptului la viața privată și secretul corespondenței

III. Reafirmarea caracterului național al statului român și a limbii române ca limbă oficială a statului

IV. Consolidarea caracterului democratic al statului

· Reașezarea Parlamentului ca principalul for de dezbatere și de decizie al națiunii.

· Consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităților publice din sfera executivă.

· Guvernul nu răspunde din punct de vedere politic decât în fața Parlamentului.

· Limitarea folosirii ordonanțelor de urgență și a procedurii asumării răspunderii de către Guvern.

· Consacrarea principiului constituțional al transparenței decizionale: consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ.

V. Reformarea sistemului autorităților publice

· Asigurarea echilibrului instituțional, prin delimitarea clară a atribuțiilor Președintelui, respectiv Guvernului.

· Președintele este șeful statului, ales direct de către cetățenii români cu drept de vot.

· Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului, cu atribuții diferite pentru cele două camere. Camera Deputaților va avea cel mult 300 de membri.

V. Întărirea independenței puterii judecătorești, reașezarea judecătorului în centrul sistemului judiciar și asigurarea unui act de justiție imparțial și eficient.

I. Reorganizarea administrativă a statului, prin înființarea unităților administrative teritoriale ale regiunilor, potrivit principiului subsidiarității.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Ziua PNL sărbătorită la Satu Mare. 138 de ani de la înfiinţare. LA MULŢI ANI TUTUTOR LIBERALILOR !

24 Mai 2013
S-au depus jerbe şi coroane de flori la primul sediu al PNL din Satu Mare, cel din clădirea actualei Biblioteci Judeţene şi la bustul lui Ion I.C. Brătianu. Apoi liberalii au participat la lansarea unei biografii a fruntaşului liberal sătmărean Emil Tişcă precum şi la vernisarea unei expoziţii de fotografii organizată la Muzeul Judeţean Satu Mare

Mesajul pe care Adrian Ştef, Preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL l-a transmis a fost următorul:

„”Cred în Partidul Naţional Liberal, liberator de neam.
Cred – şi de aceea ridic ochii mei către Cel de Sus, rugându-mă:
„Dumnezeul meu şi Dumnezeul strămoşilor mei, pogoară harul tău asupra Partidului Naţional Liberal, ajută-l, ca şi până azi, în munca lui şi risipeşte adunarea vrăjmaşilor ce-i stau potrivnici, pentru ca să poată purta mai departe cu izbândă, neamul meu pe drumul propăşirii şi al pacei.”

Am ţinut să încep cu aceste cuvinte din Crezul Liberal de la 1923, care este la fel de actual şi în zilele noastre. Mă bucur că aniversarea din acest an ne găseşte puternici, la nivel naţional şi local.

Vreau să aduc un omagiu făuritorilor Partidului Naţional Liberal, care în 24 mai 1875 au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Vreau să aduc un omagiu celor care în 1919 au înfiinţat la Baia Mare, localitate care atunci aparţinea de judeţul Satu Mare, prima organizaţie a PNL din Transilvania. Să aducem un omagiu primului prefect liberal al judeţului Satu Mare, Teofil Dragoş, dar şi tuturor militanţilor liberali, mulţi dintre ei murind pentru crezul lor politic în închisorile comuniste, celor care au reînfiinţat organizaţia judeţeană în 1990, celor care în ultimii 23 de ani au luptat pentru partid.

Liberalismul nu va muri niciodată şi îi sfătuiesc pe toţi cei care cred în ideile liberale să mergeţi cu ele până la capăt. Ne aflăm într-un moment important pentru PNL. Depinde doar de noi dacă vom continua să creştem, dacă vom rămâne la fel de puternici cum suntem azi. Am făcut multe în primele zece luni, însă mai avem mult de muncit. E important să ne ţinem de cuvânt şi să răspundem aşteptărilor celor care ne-au votat, ne-au acordat încrederea lor.

Poate ca niciodată în ultimii 23 de ani ideile liberale n-au fost mai necesare decât în prezent.

Datoria noastră, a membrilor PNL este de a le arăta oamenilor că programele pe care noi le-am lansat, programe pe Economie, pe Educaţie, pe Administraţie Publică, pe Agricultură sunt programe serioase, că rămânem uniţi, că interesul particular sau chiar de partid este mai puţin important decât interesul public.

Ne revine îndatorirea ca prin noi înşine, nu prin ajutor din exterior, să găsim soluţiile.

N-am nici un fel de îndoială că vom ști în anii următori să ducem mai departe aceste lucruri, cele mai de preț ale Partidului Național Liberal. Nu am nicio îndoială că Partidul Național Liberal, cu tot ceea ce înseamnă acumularea de experiență a acestui partid în toți acești ani, cu tot ceea ce înseamnă oamenii valoroși care au fost și au rămas în rândurile noastre mereu, că acest Partid Național Liberal va reuși.

Nu cred că puteam evoca mai bine această aniversare decât prin reeditarea primului volum “Caietele liberale sătmărene NR.1″ a lui Emil Tişcă şi vreau să le mulţumesc lui Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean pentru acest lucru. Dăm astfel respectul cuvenit unei personalităţi care a marcat cultura sătmăreană în perioada interbelică.”

Posted in Galerie video | Leave a comment

INVITAŢIE

138 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal

Vineri, 24. 05. 2013, ora 16.00, vă invităm să depuneţi o jerbă de flori la primul sediu al Partidului Naţional Liberal şi la bustul lui I. C. Brătianu urmând ca la ora 17:00, în organizarea Muzeului Judeţean Satu Mare în colaborare cu Biblioteca Judeţeană şi cu Asociaţia “I.C.Brătianu” Satu Mare, să aibă loc lansarea primului volum din “Caietele liberale sătmărene”, lucrare care se referă la personalitatea liberalului sătmărean Emil Tişcă, al cărui autori sunt Claudiu Porumbăcean şi Viorel Câmpean.
De la ora 18:00 evenimentul continuă cu vernisajul expoziţiei foto-documentare “Emil Tişcă”. Expoziţia cuprinde 85 de fotografii, precum şi un Caiet testamentar original al lui Emil Tişcă, păstrat în Colecţiile Muzeului Judeţean Satu Mare. Exponatele sunt relevante cu privire la activitatea lui Emil Tişcă începând cu familia acestuia, perioada petrecută pe front în Primul Război Mondial, activitatea sa la Năsăud şi nu în ultimul rând, activitatea desfăşurată la Satu Mare atât pe plan economic, cât şi pe cel politic, social, cultural şi spiritual. Nu lipsesc din imagini personalităţi importante ale Sătmarului interbelic, apropiaţi ai acestuia (Teofil Dragoş, Ştefan Benea, Octavian Ardelean, ş.a.) care, cu prilejul aniversării vârstei de 50 de ani, i-au făcut dedicaţii, unele chiar deosebite, păstrate în Caietul testamentar amintit.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Dorina Marica Grunfeld a fost reconfirmată în funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a Femeilor Liberale

Vineri, 17 mai 2013, au avut loc alegeri în cadrul Organizaţiei Judeţene a Femeilor Liberale. Cu această ocazie a fost reconfirmată în funcţia de preşedinte al OFL Satu Mare doamna Dorina Marica Grunfeld.

Au fost alese ca vicepreşedinţi ai OFL Satu Mare doamnele: Vulciu Aurelia, Bogan Rus Rodica, Bologa Andrea, Buhai Crina, Burzo Eniko, Dobra Carmen, Pomian Imola şi Orosz Monica.
Calitatea de membre în acelaşi birou o au următoarele doamne: Roman Mariana, Maruşca Anna Maria, Papici Marcela, Muntean Valerica Doina, Kerekes Rodica, Mocanu Alina Loredana, Chiş Monica, Tiution Mariana, Florica Donca şi Roatis Adriana Marieta.
Membre supleante pentru următorii 4 ani vor fi: Potra Anca, Saitos Maria, Iftene Mirela, Szovati Rodica, Varodi Viorica şi Bojan Eva.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: După un an de guvernare a USL, se dovește că am răspuns așteptărilor pe care și le-au pus în noi cei care ne-au votat

“Hristos a Înviat! Bună ziua!

Ne bucurăm să vă revedem și, din capul locului, și după sărbătorile pascale, și după împlinirea unui an de guvernare USL, principalul nostru mesaj este legat de temele politice majore care stau cu prioritate pe agenda politică a Uniunii Social Liberale, a majorității parlamentare, a Guvernului nostru pentru perioada care urmează.

Și avem aici, în principal, dincolo, evident, de activitatea guvernamentală și de urmărirea programului de guvernare, tema revizuirii Constituției, care este o temă fundamentală, o temă angajată încă din campania electorală și care parcurge un calendar normal, probabil în jurul datei de 20 mai, odată cu încheierea lucrărilor forumului constituțional, vor începe și lucrările curente și intense ale Comisiei parlamentare pentru elaborarea proiectului de revizuire. Calendarul pe care noi îl anticipăm, pe care îl dorim și pe care vom încerca să-l parcurgem este ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare proiectul din Comisie să fie adoptat.

De asemenea, tema, la fel de importantă, a regionalizării și descentralizării, preocuparea în paralel pentru două legi extrem de importante la rândul lor, conjugate, sigur, cu modificarea Constituției, extrem de importante pentru însănătoșirea și îmbunătățirea mecanismelor și sistemului politic democratic din România, legea referendumului și legea electorală.

Sunt preocupări, repet, prioritare, pe care Uniunea Social Liberală le va aborda în același spirit de unitate și în termenii în care, repet, noi am făcut acest angajament politic și electoral în fața cetățenilor României.

Sigur că există foarte multe alte teme, există foarte multe alte întrebări, există foarte multe alte așteptări, toate sunt pe agenda noastră și toate, în funcție, repet, de un calendar posibil, de un calendar realist, vor fi abordate.

Cert este că, încă o dată, pentru toți cei care sunt interesați de acest lucru, Uniunea Social Liberală, iată după un an de guvernare, marchează la capitolul reușite și o prestație guvernamentală care, indiferent că, așa cum e normal, poate să fie criticată de opoziție, de alți observatori, în esență, așa cum ne arată de altfel și toate sondajele, a răspuns așteptărilor pe care și le-au pus în noi și în guvernul nostru cei care ne-au dat acest vot.

Acest lucru a fost posibil tocmai pentru că Uniunea Social Liberală, guvernul ei, majoritatea ei parlamentară, au acționat unitar și au acționat consecvent. Și aceste lucruri, în perioada care urmează, pe parcursul acestui întreg an, cât a mai rămas din acest an politic, aceste lucruri vor continua, pentru că ele sunt și garanția, și explicația a tot ceea ce este reușită în acțiunea politică în plan guvernamental, în plan parlamentar a Uniunii Social Liberale.

Și sigur, despre temele mari ale guvernării, de bună seamă vă va informa premierul. Eu închei spunând următorul lucru: nu există agende paralele în Uniunea Social Liberală, nu există o agendă, niște mize și niște priorități ale Guvernului și numai ale Guvernului, nu există niște agende paralele ale partidelor care compun Uniunea Social Liberală. Este foarte clar pentru noi toți, așa cum a fost de la bun început, e foarte clar în continuare, că putem să reușim și să reușim pentru România, să reușim pentru cei care și-au pus speranța în noi și cei care ne-au dat votul, putem să reușim numai împreună, numai în acțiune coerentă și numai în acțiune politică hotărâtă, loială și complementară.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Enunțați mai devreme câteva priorități legislative pentru viitor, referendumul pentru Constituție când va fi, în vară, la toamnă?

Crin Antonescu: În toamnă, în principiu. De altfel, și mâine și poimâine la Senat vor avea loc dezbateri, discuții cu participarea unor reprezentanți ai Comisiei de la Veneția tocmai pe ceea ce se conturează ca opțiuni ale revizuirii.

Jurnalist: Și celelalte trei proiecte, regionalizarea, referendumul și legea electorală tot în toamnă? Excludeți angajarea răspunderii pe vreunul dintre ele?

Crin Antonescu: În legătură cu legea electorală nu avem neapărat o urgență până în toamnă. Cu legea referendumului va trebui să avem un răspuns pentru că e legată de referendum și sigur că ea va fi până în toamnă, iar regionalizarea, descentralizarea, tot acest ansamblu legislativ, e dificil de estimat în acest moment un calendar. Sigur că noi am vrea să facem lucrurile cum se spune, cât mai repede, cât mai bine, sunt teme care trebuie să aibă, și au, după cum ați văzut, și pe regionalizare și pe Constituție și dezbatere publică, sunt teme în care nu acționăm cu pârghia forței unei majorități parlamentare consistente, ci încercăm maximul de consens, cum am spus-o de atâtea ori, pentru că este vorba de lucruri pe care le vrem durabile, nu doar pentru acest ciclu electoral, pentru această conjunctură politică, deci în această privință nu avem neapărat o constrângere, avem constrângerea lucrului bine făcut, temeinic și rațional.

Jurnalist: La un an de guvernare USL, există un anumit domeniu sau lucru pe care v-ați fi dorit ca Guvernul să-l gestioneze mai bine?

Crin Antonescu: Așa cum vă spuneam și la intrare, după creștineștile urări pe care vi le-am adresat, să facem distincție. Eu am răspuns monosilabic nu întâmplător la întrebarea dacă sunt mulțumit de prestația acestui Guvern după un an. Și am răspuns Da! Faptul că există așteptări, faptul că există angajamente în curs de îndeplinire sau care urmează să fie îndeplinite, faptul că ne dorim și așteptăm aceste lucruri, că le dorim cât mai repede să devină realitate, este un lucru despre care nu vorbesc doar eu, vorbea însuși primul ministru, l-ați auzit adineauri. Noi încercăm, cu toată onestitatea, fără nicio urmă de ipocrizie să fim cei mai exigenți evaluatori ai propriei noastre opere de guvernare, pentru că știm care sunt așteptările, pentru că știm care sunt necesitățile, pentru că știm care sunt provocările.

Premierul vorbea cu câteva minute în urmă despre dificultatea anilor care vin. Această dificultate nu este legată numai de faptul că sunt atâtea lucruri de făcut sau de îndreptat în România. Ea e legată și de un context european, complicat, în care, așa cum ați auzit și astăzi, noi știm unde vrem să ne situăm, noi știm ce vrem să facem, noi știm cum vrem să facem, dar care necesită niște eforturi destul de mari pentru a putea. Europa este într-o situație pe care cu toții o vedeți. Ascensiunea diverselor forme de populism, ca să le numim așa generic pe toate, de la ce s-a întâmplat acum câteva zile în Marea Britanie, ascensiunea acelui partid independent din Marea Britanie, până la spectaculosul rezultat înregistrat în Italia. Raportul acesta foarte fragil, tensiunea între politicile de austeritate și politicile de creștere sunt lucruri care ne învălui, ne creează un context. Noi avem, și primul ministru, și eu și toți colegii noștri, să știți că avem o viziune coerentă și în acest domeniu. Se vorbește mai puțin despre asta pentru că, mă rog, nu face totdeauna interesul și atunci când se vorbește, se vorbește în termeni propagandistici, unii suntem prezentați anti-europeni, alții ultra-europeni. Nu. Suntem la fel de europeni toți și avem, în fond, repet o viziune coerentă care înseamnă România un membru cu toată deplinătatea acestui cuvânt, integrat cât mai profund și cât mai durabil în Uniunea Europeană, un membru activ însă, care să-și spună cuvântul, respectându-și, promovându-și interesele în acest concept european. Deci, toate aceste lucruri înseamnă așteptări, înseamnă eforturi pe care Guvernul trebuie să le facă.

Nu aș putea ca să închei cumva această paranteză, n-aș putea să indic, n-am eu această percepție, un domeniu, o zonă de activitate guvernamentală care este deficitară sau care a fost neglijată pe parcursul acestui an de guvernare, pentru că, repet, știu nu doar ce s-a făcut și ce vede toată lumea că vrea sau nu să recunoască, știu care au fost, zi cu zi, preocupările acestui Guvern, deși personal nu sunt membru al Guvernului. Știu care au fost preocupările primului ministru, știu care au fost preocupările miniștrilor, știu care au fost eforturile, știu ce au vrut să facă, știu ce au reușit să facă, iar acolo încă unde nu au reușit să facă ceea ce doresc știu și de ce nu au reușit să facă. De aceea, toate acestea se concentrează într-un răspuns monosilabic la capătul unui an de guvernare. Dar, cum ați auzit, n-avem de gând să plecăm.

Jurnalist: Cum comentați deciziile ANI în cazurile Iohannis și Căncescu? Veți fi de acord cu supraimpozitarea pensiilor și salariilor mai mari de 1000 euro?

Crin Antonescu: Eu obișnuiesc să țin nu doar Săptămâna Mare, ci și Săptămâna Luminată, cum se cheamă săptămâna de după Paști, așa că nu am să mă refer la ANI, nu știu, nu am nicio cunoștință despre detalii, nu am discutat nici cu domnul Iohannis, nici cu domnul Căncescu despre conținutul acuzațiilor ANI, în general nu am ce să spun altceva decât că probabil vor urma dezvoltări în Justiție, vor ataca această decizie, repet, nu am detalii, și despre viața și opera ANI, în general, nu doresc să fac comentarii acum, în această săptămână. Iar despre taxa de supraimpozitare cred că s-a vorbit destul, s-a vorbit și astăzi, când o să avem noutăți, dacă o să avem noutăți în această privință, o să vă anunțăm.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Sărbători pentru cei fără sărbători

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale Organizația Femeilor Liberale Satu Mare a dorit să-i bucure pe cei cu care soarta a fost mai puțin darnică. Doamnele și domnișoarele din organizație și-au îndreptat atenția către copiii, tinerii și bătrânii aflați în dificultate. Situația grea în care se găsesc mulţi dintre copii şi vârstnici precum şi poveştile lor impresionante de viaţă au avut puterea de a întări în inimile tuturor celor care s-au implicat în această campanie şi de a sădi sentimentul de dragoste şi responsabilitate faţă de aproapele nostru. Cu convingerea faptului că Învierea lui Hristos este sărbătoare pentru toată lumea, indiferent de starea financiară, femeile liberale au pus mână de la mână pentru a aduce un pic de bucurie în sufletele celor greu încercaţi de soartă.

Acţiuniile au debutat vineri, 3 mai 2013, când doamnele au dus pachete cu haine, jucării, dulciuri şi produse tradiţionale de Paști copiilor de la Casa Daniel din Borleşti. Sâmbătă, 4 mai 2013, OFL Satu Mare a dus cozonac şi apă minerală celor 160 de beneficiari ai Azilului de bătrâni şi celor 60 de beneficiari ai Adăpostului de Noapte. Şirul acţiunilor s-a încheiat marţi, în a treia zi de Paști, când doamnele liberale au oferit o masă cu bucate tradiţionale beneficiarilor Asociaţiei Stea.

“Sărac nu este acela care nu a avut niciodată nimic, cu adevărat sărac este cel care nu a ajutat niciodată pe nimeni”

Posted in Galerie video | Leave a comment

Marcela Papici reconfirmată în funcţia de preşedinte a OMFL Satu Mare

Joi, 11 aprilie 2013 a avut loc adunarea generală a Organizaţiei Municipale a Femeilor Liberale Satu Mare. Sedinţa a avut pe ordinea de zi prezentarea raportului de activitate a preşedintei Biroului Municipal OFL Satu Mare şi alegerea unei noi conduceri.
La adunarea generala au participat 91 de doamne cu drept de vot din municipiu. Prezenţi la această adunare au fost, în calitate de invitaţi, preşedintele PNL Satu Mare – deputatul Ovidiu Silaghi, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare şi în acelaşi timp preşedintele Biroului Politic Municipal Satu Mare – domnul Adrian Ştef, preşedintele onorific al PNL Satu Mare – academician Virgil Enătescu, preşedinţii TNL Satu Mare – domnii Gheorghe Rişcău şi Adrian Pop şi viceprimarul Primăriei Satu Mare şi reprezentantul PSD în acelaşi timp – domnul Radu Roca.
Din partea celorlalte formaţiuni politice au fost prezente Angela Terebeş – UNPR, Otilia Szekelyi – UDMR şi Laura Bota – PDL toate acestea transmiţând membrelor PNL Satu Mare un mesaj de încurajare pentru femeile care doresc să se afirme în viaţa politică.
Doamnele şi domnişoarele din cadrul Organizaţiei Municipale a Femeilor Liberale au fost felicitate pe rând de invitaţii Adunării Generale pentru toate acţiunile întreprinse, pentru munca depusă, pentru eleganţa, discreţia şi pasiunea de care au dat dovadă de-a lungul activităţii lor politice.
În urma numărării voturilor Biroul Municipal OFL Satu Mare este alcătuit din Marcela Papici – preşedinte, Ramona Ştef, Emilia Enătescu, Simona Bara, Maria Ursu şi Gabriela Sas – vicepresedinte şi Pop Rodica, Maruşca Anna Maria, Roatiş Adriana, Kerekes Rodica, Muntean Doina, Tite Monica, Bologa Andrea, Orosz Monica, Bogan Rodica, Buhai Crina, Raţiu Daniela, Stan Andras Iuliana, Urs Gabriela, Mureşan Ana Maria, Catargiu Alexandra, Gati Ionela şi Petricean Alina – având calitatea de membre.

Posted in Galerie video | Leave a comment

PUȚINUL NOSTRU CONTEAZĂ MULT PENTRU ALȚII! Un nou început, o nouă speranță!


Ajută și tu persoanele aflate în necaz să aibă un Paște Fericit așa cum ai și tu. Sprijină campania inițiată de noi, în perioada 08 – 22 Aprilie 2013. Haideți să aducem lumina Învierii Domnului și în casele lor!
Partidul Național Liberal, Organizația de Tineret (TNL) Ardud, organizează odată cu apropierea Sfintelor Paști, o acțiune umanitară în vederea sprijinirii unor familii nevoiașe.
Invităm fiecare persoană cu suflet mare să întindă o mână de ajutor familiilor necăjite din oraşul Ardud şi satelor învecinate, deoarece puţinul de la tine, de la mine, de la oamenii binevoitori, reprezintă o speranţă, un zambet pentru un copil necăjit.
Cei care doresc şi au posibilitatea o pot face prin donaţii de: alimente, haine, jucării sau suport financiar, care în cele din urmă va fi împărţit sub formă de produse alimentare. Pentru mai multe detalii vă puteţi adresa preşedintelui organizaţiei, Dod Daniel.
Organizația de Tineret TNL Ardud vă mulțumește anticipat și vă urează Sărbători Fericite!

Posted in Galerie video | Leave a comment

Tudor Chiuariu: Legea proprietății se fundamentează pe restituirea în natură, pe despăgubiri echitabile și adecvate

Jurnalist: S-a stabilit data pentru Delegația Permanentă care ar trebui să consfințească intrarea domnului Stănișoară și adoptarea unei funcții?

Tudor Chiuariu: Nu. Alte întrebări.

Jurnalist: Legat de domnul Stănișoară, ce discuții ați avut în Biroul Permanent?

Tudor Chiuariu: Niciuna.

Jurnalist: Nu l-ați primit cu aplauze?

Tudor Chiuariu: Eu am fost împuternicit de către colegii mei să vă răspund dacă aveți întrebări privind dezbaterile noastre referitoare la proiectul de lege privind restituirile.

Jurnalist: Domnul Tăriceanu are o opinie puțin diferită față de a dumneavoastră, legată de durata restituirii, aparatul birocratic, impozitarea.

Tudor Chiuariu: Haideți să le luăm pe rând. În primul rând, am reafirmat la nivel de principiu, și n-a fost nicio polemică în această privință, că Partidul Național Liberal rămâne principalul partid din România care a apărat proprietatea, care s-a luptat pentru garantarea proprietății private și se va lupta în continuare pentru aceste obiective. Din acest punct de vedere, proiectul de lege pe care Guvernul USL își va asuma răspunderea va trebui să conțină câteva principii clare.

În primul rând, principiul restituirii în natură, atât cât este posibil, a proprietăților confiscate de regimul comunist. În al doilea rând, acest proiect de lege va trebui să răspundă, mai mult decât a răspuns legislația de până acum, necesității ca acei proprietari care nu-și pot recupera proprietățile să fie despăgubiți într-un mod adecvat, echitabil și într-un termen rezonabil. Nu în ultimul rând, orice nouă măsură legislativă în acest domeniu trebuie să descurajeze corupția și lenea, lentoarea administrativă care au generat în ultimii ani practic o blocare a acestui sistem de restituire a proprietăților.

Jurnalist: Tocmai asta era și ideea și spunea și domnul Tăriceanu, crearea unui mecanism care este greoi și ia timp…

Tudor Chiuariu: Nu știu ce înseamnă un mecanism greoi. Proiectele pe care le discutăm, de fapt proiectul pe care îl discutăm nu prevede alte mecanisme decât cele în vigoare. Probabil că unele dintre persoane se schimbă, dar din punctul acesta de vedere eu cred că e bună o reîmprospătare a personalului administrativ de funcționari care rezolvă aceste cereri pentru că funcționarii și membrii comisiilor de la toate nivelele, de la nivel local, județean, național care au fost până acum și-au dovedit ineficiența și de asta ne aflăm în situația aceasta în care n-am finalizat acest proces.

Din punctul acesta de vedere o reîmprospătare, așa cum spuneam, a componenței acestor comisii, o stabilire clară de termene, precum și alte măsuri administrative cum ar fi identificarea odată pentru totdeauna a tuturor terenurilor disponibile de la nivel local, județean, central, de la toate instituțiile și autoritățile și decizia politică ca toate terenurile care pot fi retrocedate să fie retrocedate eu cred că e un mare pas înainte.

De asemenea, identificarea odată pentru totdeauna a tuturor cererilor și suprapunerea cererilor peste posibilitățile de retrocedare în natură.

Jurnalist: Legat de acest termen al despăgubirilor pentru cei care nu mai primesc în natură imobilul, termenul de despăgubire e din 2017 până în 2027. Se mai poate umbla la acest termen? Pentru că și președintele Crin Antonescu spunea că marți ar trebui să dați forma finală.

Tudor Chiuariu: Sigur, încă ne uităm la termene, atât termenele în care lucrează aceste organisme care, după părerea mea, trebuie să fie cât mai scurte – deja s-a întârziat foarte mult – cât și termenele de la care pot fi acordate aceste despăgubiri.

Încă sunt chestiuni de detaliu pe care le discutăm. Din punctul nostru de vedere aceste măsuri ar trebui luate cât mai repede și oameni să reintre în posesia proprietăților lor.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: Întâmpin cu încredere anul 2013, știm ce trebuie să facem pentru ca viața publică și politică din România să ia un alt curs

Transcrierea conferinței de presă a președintelui PNL,

Crin Antonescu

29 decembrie 2012

“Bună ziua, bine ați venit!

Suntem la sfârșitul unui an 2012, care a fost un an greu, un an încărcat, un an intens, un an tensionat, un an la capătul căruia putem să facem și bilanțuri, dar mai ales un an la capătul căruia e bine să ne îndreptăm gândurile către viitor, către ceea ce urmează în 2013 și în ceilalți ani importanți, decisivi în opinia mea, pentru evoluția României.

La sfârșitul acestui an și în preajma Anului Nou, 2013, doresc înainte de toate să transmit un mesaj tuturor compatrioților, să le urez sănătate, sărbători fericite și un 2013 în care măcar o parte din speranțele lor, din așteptările lor să se îndeplinească.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc încă odată tuturor celor care au avut încredere, în plan politic în Uniunea Social Liberală, în partidele noastre, în liderii acestei construcții politice, încredere pe care ne-au dovedit-o și cu prilejul alegerilor, alegeri locale, alegeri generale parlamentare, votul de la referendum, dar și prin susținerea lor de zi cu zi. Această încredere, această susținere a făcut posibilă victoria în final a Uniunii Social Liberale, și mai ales a făcut posibilă capacitatea cu care această alianță s-a construit, a rezistat tuturor atacurilor, slavă Domnului, din foarte multe direcții și capacitatea ei de a se întări, de a-și clarifica proiectele și, să sperăm, de a-și îndeplini aceste proiecte.

În fine, ca președinte al Partidului Național Liberal, doresc la capătul acestui an extraordinar pentru Partidul Național Liberal să le mulțumesc tuturor simpatizanților, tuturor membrilor, tuturor militanților Partidului Național Liberal, care au făcut posibilă cea mai spectaculoasă victorie electorală a Partidului Național Liberal după comunism. Au făcut-o posibilă prin încrederea lor, au făcut-o posibilă prin capacitatea lor de a menține unitatea acestui partid, prin capacitatea lor de a crede în proiectul în care Partidul Național Liberal s-a angrenat pentru România.

Suntem, Partidul Național Liberal, de departe astăzi un partid puternic în toate sensurile, deținem aproape o treime din administrația locală, aproape o treime din Parlament, în cele două Camere și o jumătate din ceea ce înseamnă puterea și responsabilitatea de a guverna România.

Acest rezultat, repet, este unul care a fost posibil numai și numai datorită energiei și credinței dumneavoastră, militanților, membrilor, simpatizanților Partidului Național Liberal și încă odată vă mulțumesc, urându-vă toate cele bune pentru anul următor.

Pentru 2013, Partidul Național Liberal are drept prioritate, evident, proiectul în care s-a angajat împreună cu partenerii din Uniunea Social Liberală și înainte de toate buna guvernare a României. Așteptăm și suntem pregătiți să facem tot ceea ce ne revine ca responsabilitate și tot ceea ce ne stă în puteri pentru ca România să fie guvernată altfel, să fie guvernată corect, să fie guvernată eficient.

Această așteptare, evident, nu e doar a noastră, nu e doar o așteptare politică, este o așteptare a întregii societății. Practic, proiectul pe care noi l-am numit România Puternică înseamnă un proiect de reconstrucție majoră, economică, politică, instituțională, comportamentală în societatea românească și în orice caz în viața politică românească.

Cred că sunt foarte multe lucruri de făcut, cred că toate lucrurile pe care noi le-am angajat împreună cu partenerii noștri sub culorile Uniunii Social Liberale pot fi realizate, cu condiția de a fi mereu priorități absolute pentru noi, cu condiția de ne a raporta corect la așteptările și la încrederea cetățenilor, cu condiția de a înțelege, în sfârșit, că atunci când guvernezi, că atunci când ești om politic, că atunci când ești demnitar, există și o parte importantă de sacrificiu în activitatea pe care o faci, există sacrificiul fundamental de a-ți asuma să lucrezi în primul rând pentru interesul public și asta cu mult înainte de interesul privat.

Avem așteptări legate de guvern, de o bună guvernare, de o guvernare care începând cu proiectul de buget să dea șansa, atât cât este posibil în acest moment, dar să dea șansa relansării economice a României. Aceasta este miza, aceasta este tema fundamentală și fără realizarea unor pași concreţi, consistenți pe această cale, nimic din restul proiectului nu poate ține și nu poate fi realizat. Aștept în sensul acesta de la Guvernul Ponta, de la Guvernul Uniunii Social Liberale, de la toți miniștrii, sigur, în primul rând de la cei liberali, o viziune și o acțiune pe măsură.

Avem, de asemenea, un amplu proiect de reorganizare a statului care merge de la modificarea Constituției, un proiect amplu, care va trebui abordat solid și rapid până la regionalizare, avem de asemenea de schimbat lucruri și intenționăm să schimbăm lucruri în mecanismele de funcționare ale Parlamentului.

Nu vom avea, am spus-o și nu încetez să o repet, o spunem noi liberalii de douăzeci de ani, nu vom avea cu adevărat o democrație și un stat de drept solide până când Parlamentul și nu altcineva și nu altă instituție va fi centrul de greutate al vieții politice. Asta înseamnă asumarea unei demnități speciale, asta înseamnă o funcționare care să dea viață unei vieți politice democratice cu adevărat, asta înseamnă o recuperare și un câștig de prestigiu în fața societății care sunt absolut necesare. Toate aceste lucruri sunt pentru noi, liberalii, și sunt pentru întreaga Uniune Social Liberală obiective majore, iar pentru toată această reconstrucție, reconfigurare a României din punct de vedere economic, politic, instituțional anul 2013 va fi anul cel mai greu și va fi în același timp anul decisiv.

Eu întâmpin cu încredere acest an, știu ce trebuie să facem, știu ce putem să facem și știu de asemenea că toți colegii care sunt angrenați în acest proiect politic, în frunte cu premierul Victor Ponta, au aceleași opțiuni, aceleași viziuni, aceleași convingeri și aceeași determinare de a reuși în fine, ca după mai bine de douăzeci de ani, viața publică din România și viața politică din România să ia un alt curs.

Sunt foarte multe lucruri de inventariat, foarte multe lucruri de așezat în istoria noastră recentă care țin de acest an. În plan personal, aș spune că a fost și pentru mine un an foarte greu, un an plin, un an cu de toate, aș vrea să vă mulțumesc de data asta în regim personal, tuturor reprezentanților presei, tuturor celor care ați făcut această muncă fără de care iarăși nu există democrație, nu există șansă de schimbare, nu există şansă de cenzură reală a societății în raport cu demnitarii și cu conducătorii ei.

Vă doresc toate cele bune, vă doresc toate cele bune și celor care ați trudit vreme de un an pentru ca lucrurile să iasă altfel, sunt mâhnit pentru cei care ați dorit vreme de un an de zile ca Partidul Național Liberal să fie dizlocat din această construcție, nu ați reușit, este o chestiune de piață, dacă aș fi cel care i-a tocmit pe respectivii aș cere o parte din bani înapoi, dar asta este altceva.

Am fost și eu, și Partidul Național Liberal ținta unor campanii care nu au încetat nicio zi în acest an, finalul este unul care, până la urmă, se datorează încrederii oamenilor. Alianța pe care împreună cu Victor Ponta am înființat-o și am condus-o a obținut cel mai mare scor electoral din istoria post comunistă a României, Partidul Național Liberal, pe care l-am condus, a obținut cel mai mare succes electoral al său din aceeași istorie, personal, am obținut cel mai mare procent care s-a obținut vreodată la Senat, votul uninominal, colegul meu de candidatură în colegiu, Marin Almăjanu, a obținut la rândul său la Camera Deputaților cel mai mare scor.

Sunt lucruri pe care le-am făcut, în ciuda tuturor încercărilor de a fi scoși din joc, nu am fost scoși din joc, celor care se consolează astăzi, chiar cu ajutorul astrologilor, le pot oferi gratis și cu inima deschisă și modestele mele servicii, nu ca astrolog, dar vă reamintesc că am spus că Uniunea Social Liberală va rezista și va crește, așa s-a întâmplat. Am spus că Uniunea Social Liberală va obține un scor comparabil cu cel al FSN-ului în 1990, așa s-a întâmplat, am spus că Partidul Național Liberal va lua Ministerul de Finanțe, așa s-a întâmplat, am spus, în fine, că domnii Fenechiu și Vosganian vor fi miniștri, așa s-a întâmplat. Pot ajuta pe cine dorește, în această privință.

Lăsând gluma la o parte, sincer, tuturor, dar tuturor, indiferent de intențiile și acțiunile lor, le doresc sănătate, le doresc un an mai bun, le doresc un 2013 la capătul căruia toți, evaluându-ne activitatea, evaluându-ne reușitele, greșelile, să putem spune ‘Da, România este mai bine, din punct de vedere economic, din punct de vedere al calității vieții democratice, din punct de vedere al prestației parlamentare, din punct de vedere al vieții și clasei politice’. Este o mare dorință, este o mare așteptare, căreia sper ca toți, fiecare prin mijloacele sale, să-i dăm curs.

Aș mai face o precizare, deși nu era nevoie, dar văd că unii se îndeletnicesc între sărbători cu noi și noi diversiuni, reluând fără niciu fel de motiv, fără niciun fel de temei, fără niciun fel de indiciu tema suspendării.

Nimeni nu a vorbit, nici în Partidul Național Liberal, nici în altă parte, despre suspendarea președintelui de la momentul învestirii guvernului. S-a vorbit despre o eventuală suspendare în momentul în care, pe finalul campaniei electorale, președintele făcea niște afirmații foarte răspicate care indicau sau anunțau faptul că nu va respecta rezultatul alegerilor și sigur că, în acele condiții, atunci, am vorbit despre asta. Nu a vorbit nimeni despre suspendare, suspendarea nu se poate face împotriva unui om care se dă cu sania, nimeni nu este absurd.

Prioritățile noastre sunt cele pe care vi le-am spus înainte și ele se realizează prin mijloacele democratice, prin acțiunea guvernamentală care este în puterea și în responsabilitatea noastră, prin activitatea legislativă și activitatea de control a Parlamentului asupra Executivului, care este în responsabilitatea noastră, prin funcționarea tuturor celorlalte instituții. Eu, personal, sper sincer în 2013 o relație corectă politic, perfect constituțională cu instituția Președinției și cu titularul ei legal actual. Îmi păstrez, evident, toate evaluările despre ilegitimitatea președintelui, dar din punct de vedere al funcționării instituționale legale, atâta vreme cât Constituția se respectă de către toate părțile, lucrurile merg înainte, merg pe făgașul lor firesc și este normal ca toți să ne dorim asta, eu mi-o doresc, în orice caz.

Încă o dată, închei adresându-vă toate urările de bine tuturor și dorindu-vă tuturor un an 2013 mai bun.

Dacă sunt întrebări, ultimele pe care le puteți pune pe anul acesta, ați putea auzi ultimele răspunsuri pe anul 2012 de care ne despărțim cu toții în câteva zile. Vă rog!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Ați vorbit despre modificări în Parlament. La ce vă referiți mai exact?

Crin Antonescu: Eu cred că se pot se face și la nivelul regulamentelor celor două Camere, în orice caz intenționez să propun colegilor de la Senat câteva schimbări în sensul acesta, modalități de eficientizare a activității parlamentare. Cred, în sensul acesta că, în bună parte, de exemplu modalitatea de funcționare a Parlamentului European poate fi împrumutată, cred că trebuie lărgit locul dezbaterilor în Parlament asupra unor teme majore, chiar dacă nu este vorba strict de legi, cred, de asemenea, că activitatea în comisiile parlamentare poate fi mai bine ordonată și responsabilitățile trasate direct – de pildă putem recurge la sistemul de raportori, care există în Parlamentul European și nu numai în PE – și, de asemenea, cred că pot fi introduse niște măsuri de regularizare inclusiv în ceea ce privește consumul de timp în activitatea parlamentară.

Până la urmă, sunt niște lucruri simple, care pot să facă în așa fel încât timpul petrecut acolo să aibă alte roade și ca întreaga activitatea parlamentară să aibă o altă ținută și o altă eficiență. Cred că ţine de Parlament să impună o anume relaţie cu Guvernul, în așa fel încât, de pildă, pentru Guvernul României, o audiere în Parlament, o interpelare în Parlament, o chemare în Parlament a unui ministru sau a primului-ministru să fie cel mai important lucru de pe lume. Așa este normal într-o democrație. Pentru un guvern cel mai important for din această lume este parlamentul propriei țări.

Am convingerea, știu, sunt lucruri discutate, că și primul-ministru, Victor Ponta, și miniștrii care compun cabinetul său au aceeași viziune, cu toții suntem oamenii – cei care compun cabinetul, cred, în marea lor majoritate, dacă nu toți – care au fost parlamentari, unii au mai fost miniștri, au trăit această relație și cu toții sunt dispuși și chiar dornici să așezăm aceste lucruri în așa fel încât toată lumea să înțeleagă că Parlamentul este instituția fundamentală a democrației. Și cred că astfel de lucruri pot fi făcute, vă vom ține la curent cu toate aspectele foarte concrete ale acestor modificări, mai mari sau mai mici.

Jurnalist: Atunci când spuneți că Parlamentul trebuie să fie centrul de greutate, ar trebui să aibă mai multe instituții în subordine?

Crin Antonescu: Nu neapărat.

Jurnalist: Cum vă gândiți să stimulați prezența, pentru că aveți o problemă cu cvorumul?

Crin Antonescu: Eu cred că exemplul Parlamentului European pe care vi l-am dat poate fi folosit și aici. În materie de realizarea cvorumului și de prezență utilă, atenție, sunt câteva lucruri de făcut, simple: 1. să existe, așa cum s-a realizat în bună parte, dar trebuie făcut și mai mult, o zi, o dată precisă pentru voturi finale; concentrarea tipurilor de dezbatere și, până la urmă, și așa avem de făcut rectificări bugetare negative, trebuie să reducem și din bugetul Parlamentului cum se reduce și din bugetul altor instituții, până la urmă o raportare în legătură cu sumele încasate din diurnă cu prezența la vot. Asta se face în Parlamentul European, de aceea nu există niciodată problema de cvorum acolo.

Apoi, o regularizare a programului, dacă o ședință trebuie să înceapă la o anumită oră, începe la o anumită oră, vorbitorii au un timp foarte precis și fiecare știe la ce oră trebuie să intervină. În felul acesta, se poate face și o comunicare, vă înlesnește activitatea și dumneavoastră, celor care sunteți interesați de dezbaterea și activitatea parlamentară. În Parlamentul European oamenii știu că la 13.56 au o intervenție până la ora 13.58. Nu se poate peste noapte asta, pentru că faci aceste lucruri cu oameni, nu cu cărămizi, dar dacă asta este direcția și dorința pe care o avem, se pot face pași și în această direcție.

Mai multe instituții în subordinea Parlamentului nu, important este ca instituțiile, mai ales că avem de a face cu un proiect foarte apropiat de reforma Constituției, trebuie așezate în așa fel încât să avem echilibrul puterilor în stat, sistemul de verificare reciprocă și la acest lucru vom medita, vom gândi și vom dezbate cu toții atunci când vom da noua formă a Constituției.

Jurnalist: Becali spunea că țintește președinția PNL în 2014. Ați discutat acest subiect?

Crin Antonescu: Nu, nu am vorbit despre asta. Orice membru al Partidului Național Liberal sau la rigoare orice cetățean care încă nu e membru al unui partid își poate pune în proiect să devină orice. Atâta vreme cât este o aspirație licită, legală putem să o comentăm, putem să facem pronosticuri în legătură cu ea, nu avem cred a o incrimina sau a face din asta vreun subiect de senzație.

Eu am spus și repet, că tot veni vorba, că doresc să propun un congres extraordinar al Partidului Național Liberal cât mai curând. Sigur, cât mai curând în condițiile în care luna ianuarie va fi probabil dedicată dezbaterilor bugetului, poate în februarie. Sigur că asta nu este o decizie pe care o iau singur. Este nevoie de un astfel de congres, în opinia mea, opinie care poate fi împărtășită sau nu de colegi, nu din cauză că unii păreau până mai ieri nerăbdători să-l aibă, pentru că aceia nu mai par atât de nerăbdători, ci pur și simplu pentru că Partidul Naţional Liberal a încheiat o etapă, pentru că Partidul Naţional Liberal are de ajustat, de adus la zi, de clarificat niște opțiuni strategice, tactice, chiar programatice, are de luat niște măsuri de organizare internă care să răspundă nevoilor pe care le are un partid mare. Este o problemă de management politic și organizațional, un partid care are deja 150 de parlamentari sau 13 președinți de consilii județene, 9 sau 10 primari de mari municipii din România este un alt nivel pentru care, din punctul meu de vedere, trebuie un alt tip de organizare.

Este vorba, de asemenea, de un partid implicat major la guvernare. Partidul Național Liberal nu este un partid secundar la guvernare, cum crede unul dintre colegii mei, pe blog, Partidul Național Liberal este un partid paritar la guvernare, chiar dacă primul ministru, conform cu actul politic fondator al Uniunii Social Liberale, este un social-democrat, Partidul Național Liberal care deține jumătate din portofoliile ministeriale, sau aproape jumătate, împreună cu PC jumătate, are o răspundere egală. Deci este vorba de un partid care are pe următorii patru ani obligația de a guverna, obligația de a face parte integrantă din toate aceste reforme, inclusiv parlamentare de care vorbesc și care, în sensul acesta, are și el nevoie de o reorganizare internă. Aceasta este opinia mea. Dacă deci va avea loc acest congres, oricine poate candida acolo, cu rezultate pe care le va putea spune numai congresul.

Jurnalist: La ce vă referiți când spuneți o altă organizare internă, introduceți prim-vicepreședinte?

Crin Antonescu: E prematur să vă spun.

Jurnalist: Putem vorbi de o lărgire a forurilor statutare, Comitetul Executiv sau Biroul Politic?

Crin Antonescu: Este greu de lărgit ceva ce este foarte larg deja, sigur nu este imosibil. Ai un Birou de vreo 37 de oameni, nu te împiedică nimeni să faci 87, nu acesta este însă sensul. Eu am spus întotdeauna, și la congresele trecute, și când am propus această formulă statutară, că ideea de bună conducere a unui partid, de felul celui liberal, este ca deciziile majore, deciziile strategice, deciziile de mare importanță cum ar fi alianțele politice, cum ar fi intrarea sau ieșirea de la guvernare, cum ar fi desemnarea miniștrilor, cum ar fi desemnarea candidaților și așa mai departe, trebuie luate de cât mai mulți oameni rezonabil posibil, și asta s-a întâmplat, deciziile de coordonare, deciziile operative de zi cu zi, deciziile de management uzual trebuie luate de cât mai puțini. Cât mai puțini însemnând doi-trei și în sensul acesta putem vorbi de o suplimentare a mecanismelor de conducere, dar nu de o lărgire a celor existente, pentru că noi avem, vă repet, între congrese Delegația Permanentă, care reunește Biroul Politic, Consiliul Național și toți parlamentarii – și iată că avem deja aici 150 de parlamentari, mă rog, devin mai mulți că unii sunt în conducere și nu sunt parlamentari – avem după aceea Consiliul Național Executiv, care reunește toți președinții de organizații și toți demnitarii partidului, demnitari în sensul alții decât parlamentari, primari, președinți de consiliu județean, miniștri – și slavă Domnului și aceștia s-au înmulțit. Și avem Biroul Politic Central care are, la rândul lui, 30 și ceva membri.

Jurnalist: Care este regretul dumneavoastră legat de anul 2012? Dacă ați fi obligat să alegeți politicianul anului 2012, dacă ne puteți spune un nume?

Crin Antonescu: La a doua întrebare este ușor de răspuns. Eu cred că exact ca în competițiile sportive, când mai mulți sportivi se comportă excepțional, contează însă foarte mult ce competiție a câștigat echipa, cel mai important lucru care s-a realizat în acest an este această victorie în serie a Uniunii Social Liberale, care s-a concretizat până la urmă printr-o venire cu deplină legitimitate și cu un masiv sprijin parlamentar la guvernare. Guvernul are un lider care este primul ministru și din punctul acesta de vedere, pentru mine, dacă ar fi să decernez un asemenea premiu, dacă m-ați sili, pentru că este întotdeauna păcat să dai numai unuia premiul, dar Victor Ponta ar fi fără niciun fel de problemă politicianul anului.

Prima întrebare, legată de regret, eu sunt încă și sper să rămân așa, capabil de regrete, capabil de sentimente. N-am foarte multe regrete legate de 2012, am un sentiment sincer de mulțumire față de Dumnezeu că mi-a dat puterea să îndur multe, câte au fost de îndurat în fiecare zi. Regrete n-am, sigur că rămâne un regret împărtășit de 7 milioane și jumătate de oameni că o pronunțare la urne, democratică, clară, fără echivoc, a fost mistificată de o decizie a Curții Constituționale, dar asta nu are o conotație personală specială, ci este, repet, unul din cele 7 milioane și jumătate de regrete.

Jurnalist: Anul viitor expiră mandatul a trei judecători de la CCR, doi dintre ei vor fi numiți de Parlament. V-ați gândit la propuneri? Se vorbea în vară că judecătorii CCR ar trebui numiți de la ÎCCJ, vă mențineți această idee?

Crin Antonescu: Dacă noi nu vom fi, și probabil că nu vom fi, gata cu noul proiect de Constituție până când expiră mandatul judecătorilor, atunci sigur că Parlamentul va trebui să numească niște judecători. Eu am o ciudățenie, eu nu prea cunosc procurori și judecători, m-a ferit Dumnezeu. Știu unul, că-i văd la televizor, o cunosc pe Mona Pivniceru, îl cunosc pe domnul Morar, o cunosc pe doamna Hăineală, sigur, sunt vedetele Disneyland-ului nostru. Nu am niciun judecător, niciun magistrat cu care să am vreo relație specială, pe care să-l cunosc bine, pe care să-l susțin. Îmi pare rău într-un fel, pentru că este foarte important în acest moment să știm, avem nevoie pentru multe instituții, nu doar pentru Curtea Constituțională, de magistrați competenți și cinstiți, de magistrați cu autoritate, de magistrați care să respecte și să fie respectați, ei să respecte legea și societatea să-i respecte pe ei și celelalte instituții. Cred că indiferent că nu vom avea o obligație constituțională care să derive dintr-o nouă formă a Constituției, este bine să ne orientăm către magistrați cu experiență, în niciun caz către membri, prieteni sau clienți de partid.

Jurnalist: După excluderea Adrianei Săftoiu, a fost o întreagă dezbatere că vor urma și alte excluderi, a fost justificată această dezbatere? Ne așteptăm și la alte excluderi?

Crin Antonescu: A fost o întreagă dezbatere unde a fost. Da, dezbaterea nu, excluderea. Dumneavoastră ce ați putea face altceva, ia să vedem? Banii înapoi nu îi dați, deși eu v-aș cere, sincer. În sensul acesta, domnul Andronic este un performer inegalabil. A consiliat pe domnul Adrian Năstase în 2004, a pierdut, a consiliat pe domnul Tăriceanu până în 2008, a pierdut, a consiliat pe domnul Tăriceanu în 2009 la congres, la PNL, a pierdut, l-a consiliat pe domnul Băsescu în ultimii ani, și pe domnul Tăriceanu, asta iar e o performanță, simultan, ghinion. Nimeni nu-i cere banii înapoi, dimpotrivă încrederea crește. Dumneavoastră ce să faceți, știu și eu? Așteptați-vă, nu vă așteptați. Dacă doriți să vă petreceți sărbătorile de iarnă în această așteptare, o veți face. Eu am spus și mă țin de cuvânt, la prima ședință de după alegeri a Biroului Politic Central și a Consiliului Național Executiv, mulțumindu-le tuturor colegilor care, într-o proporție zdrobitoare și-au făcut datoria și au fost practic artizanii acestui succes extraordinar pentru Partidul Național Liberal, am spus în același timp că s-au petrecut câteva lucruri absolut inacceptabile într-un partid în timpul campaniei electorale și că aceste lucruri nu pot rămâne fără răspuns administrativ din partea partidului și nu vor rămâne.

Jurnalist: Vor mai fi și alte excluderi?

Crin Antonescu: Eu nu am de unde să știu, pentru că nu eu decid excluderile, eu pot să propun și ați văzut că atunci când vreau să propun nu pun pe alții.

Jurnalist: Propuneți?

Crin Antonescu: O să vedeți imediat după Anul Nou, acum suntem între sărbători, să nu ne gândim la excluderi, să ne gândim la ceea ce avem de făcut cu cei care rămân. Ceva speranțe vă dau, haideți că astăzi sunt cu sufletul deschis, ca Moș Crăciun, ceva speranțe puteți păstra.

Jurnalist: Ce faceți de Revelion?

Crin Antonescu: Anul acesta voi petrece Revelionul și două zile în jurul lui, între ani, împreună cu familia și împreună cu un grup de colegi. Dar cât de mare sau de mic nu m-am gândit, ca și excluderile, adică nu pot să vă spun exact.

Jurnalist: În țară, în străinătate?

Crin Antonescu: În țară, Valea Prahovei. Nu, pot să vă spun cu cine nu, cu toate că le urez și dumnealor mulți ani și un Revelion fericit. Nu mă dau cu sania ca să nu ne ciocnim, snow-mobil… eu îi spun sanie, ce frumos, un cuvânt pe cale de dispariție.

Jurnalist: Vorbeați de necesitatea unei bune guvernări, cum comentați faptul că, pe de o parte se spune că nu vom mai lărgi aparatul birocratic, dar premierul a dat o ordonanță de urgență prin care a suplimentat cu peste 13 mii de locuri posturile în deconcentrate?

Crin Antonescu: Trebuie să vedem foarte exact ce înseamnă aparat birocratic și ce înseamnă posturi absolut necesare în instituții, pentru că, pe altă parte, în 2010, în 2011, chiar și în 2012, cu ajutorul lui Dumnezeu, noi am vorbit despre amputări aberante, despre oameni care au fost înlăturați – și nu este vorba numai de oamenii aceia care au fost dați afară – ci este vorba de faptul că diverse instituții, de la sistemul sanitar până la sistemul de ordine publică sunt într-un deficit cronic de personal, de oameni care trebuie să reprezinte și să îndeplinească îndatoririle instituțiilor respective. De pildă, atunci când vorbim de un polițist într-un sat, acela nu mai este birocrat, ci este polițist acolo să facă ceva, să nu-și dea oamenii în cap sau să nu-și fure găinile. În sensul acesta, trebuie să le distingem, dar în ceea ce privește aparatul strict guvernamental pe care în sens tehnic îl putem numi birocrație, acolo suntem cu toții în așteptarea modului în care premierul va reuși, și eu cred că va reuși, să își respecte promisiunea că extinderea, creșterea numărului de ministere, de exemplu, nu va însemna o sporire a cheltuielilor publice. Și asta o vom verifica împreună.

Dacă nu mai sunt întrebări, vă doresc încă o dată ‘La mulți ani!’ și să ne vedem cu bine în 2013.

Transcrierea conferinței de presă a președintelui PNL,

Crin Antonescu

29 decembrie 2012

“Bună ziua, bine ați venit!

Suntem la sfârșitul unui an 2012, care a fost un an greu, un an încărcat, un an intens, un an tensionat, un an la capătul căruia putem să facem și bilanțuri, dar mai ales un an la capătul căruia e bine să ne îndreptăm gândurile către viitor, către ceea ce urmează în 2013 și în ceilalți ani importanți, decisivi în opinia mea, pentru evoluția României.

La sfârșitul acestui an și în preajma Anului Nou, 2013, doresc înainte de toate să transmit un mesaj tuturor compatrioților, să le urez sănătate, sărbători fericite și un 2013 în care măcar o parte din speranțele lor, din așteptările lor să se îndeplinească.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc încă odată tuturor celor care au avut încredere, în plan politic în Uniunea Social Liberală, în partidele noastre, în liderii acestei construcții politice, încredere pe care ne-au dovedit-o și cu prilejul alegerilor, alegeri locale, alegeri generale parlamentare, votul de la referendum, dar și prin susținerea lor de zi cu zi. Această încredere, această susținere a făcut posibilă victoria în final a Uniunii Social Liberale, și mai ales a făcut posibilă capacitatea cu care această alianță s-a construit, a rezistat tuturor atacurilor, slavă Domnului, din foarte multe direcții și capacitatea ei de a se întări, de a-și clarifica proiectele și, să sperăm, de a-și îndeplini aceste proiecte.

În fine, ca președinte al Partidului Național Liberal, doresc la capătul acestui an extraordinar pentru Partidul Național Liberal să le mulțumesc tuturor simpatizanților, tuturor membrilor, tuturor militanților Partidului Național Liberal, care au făcut posibilă cea mai spectaculoasă victorie electorală a Partidului Național Liberal după comunism. Au făcut-o posibilă prin încrederea lor, au făcut-o posibilă prin capacitatea lor de a menține unitatea acestui partid, prin capacitatea lor de a crede în proiectul în care Partidul Național Liberal s-a angrenat pentru România.

Suntem, Partidul Național Liberal, de departe astăzi un partid puternic în toate sensurile, deținem aproape o treime din administrația locală, aproape o treime din Parlament, în cele două Camere și o jumătate din ceea ce înseamnă puterea și responsabilitatea de a guverna România.

Acest rezultat, repet, este unul care a fost posibil numai și numai datorită energiei și credinței dumneavoastră, militanților, membrilor, simpatizanților Partidului Național Liberal și încă odată vă mulțumesc, urându-vă toate cele bune pentru anul următor.

Pentru 2013, Partidul Național Liberal are drept prioritate, evident, proiectul în care s-a angajat împreună cu partenerii din Uniunea Social Liberală și înainte de toate buna guvernare a României. Așteptăm și suntem pregătiți să facem tot ceea ce ne revine ca responsabilitate și tot ceea ce ne stă în puteri pentru ca România să fie guvernată altfel, să fie guvernată corect, să fie guvernată eficient.

Această așteptare, evident, nu e doar a noastră, nu e doar o așteptare politică, este o așteptare a întregii societății. Practic, proiectul pe care noi l-am numit România Puternică înseamnă un proiect de reconstrucție majoră, economică, politică, instituțională, comportamentală în societatea românească și în orice caz în viața politică românească.

Cred că sunt foarte multe lucruri de făcut, cred că toate lucrurile pe care noi le-am angajat împreună cu partenerii noștri sub culorile Uniunii Social Liberale pot fi realizate, cu condiția de a fi mereu priorități absolute pentru noi, cu condiția de ne a raporta corect la așteptările și la încrederea cetățenilor, cu condiția de a înțelege, în sfârșit, că atunci când guvernezi, că atunci când ești om politic, că atunci când ești demnitar, există și o parte importantă de sacrificiu în activitatea pe care o faci, există sacrificiul fundamental de a-ți asuma să lucrezi în primul rând pentru interesul public și asta cu mult înainte de interesul privat.

Avem așteptări legate de guvern, de o bună guvernare, de o guvernare care începând cu proiectul de buget să dea șansa, atât cât este posibil în acest moment, dar să dea șansa relansării economice a României. Aceasta este miza, aceasta este tema fundamentală și fără realizarea unor pași concreţi, consistenți pe această cale, nimic din restul proiectului nu poate ține și nu poate fi realizat. Aștept în sensul acesta de la Guvernul Ponta, de la Guvernul Uniunii Social Liberale, de la toți miniștrii, sigur, în primul rând de la cei liberali, o viziune și o acțiune pe măsură.

Avem, de asemenea, un amplu proiect de reorganizare a statului care merge de la modificarea Constituției, un proiect amplu, care va trebui abordat solid și rapid până la regionalizare, avem de asemenea de schimbat lucruri și intenționăm să schimbăm lucruri în mecanismele de funcționare ale Parlamentului.

Nu vom avea, am spus-o și nu încetez să o repet, o spunem noi liberalii de douăzeci de ani, nu vom avea cu adevărat o democrație și un stat de drept solide până când Parlamentul și nu altcineva și nu altă instituție va fi centrul de greutate al vieții politice. Asta înseamnă asumarea unei demnități speciale, asta înseamnă o funcționare care să dea viață unei vieți politice democratice cu adevărat, asta înseamnă o recuperare și un câștig de prestigiu în fața societății care sunt absolut necesare. Toate aceste lucruri sunt pentru noi, liberalii, și sunt pentru întreaga Uniune Social Liberală obiective majore, iar pentru toată această reconstrucție, reconfigurare a României din punct de vedere economic, politic, instituțional anul 2013 va fi anul cel mai greu și va fi în același timp anul decisiv.

Eu întâmpin cu încredere acest an, știu ce trebuie să facem, știu ce putem să facem și știu de asemenea că toți colegii care sunt angrenați în acest proiect politic, în frunte cu premierul Victor Ponta, au aceleași opțiuni, aceleași viziuni, aceleași convingeri și aceeași determinare de a reuși în fine, ca după mai bine de douăzeci de ani, viața publică din România și viața politică din România să ia un alt curs.

Sunt foarte multe lucruri de inventariat, foarte multe lucruri de așezat în istoria noastră recentă care țin de acest an. În plan personal, aș spune că a fost și pentru mine un an foarte greu, un an plin, un an cu de toate, aș vrea să vă mulțumesc de data asta în regim personal, tuturor reprezentanților presei, tuturor celor care ați făcut această muncă fără de care iarăși nu există democrație, nu există șansă de schimbare, nu există şansă de cenzură reală a societății în raport cu demnitarii și cu conducătorii ei.

Vă doresc toate cele bune, vă doresc toate cele bune și celor care ați trudit vreme de un an pentru ca lucrurile să iasă altfel, sunt mâhnit pentru cei care ați dorit vreme de un an de zile ca Partidul Național Liberal să fie dizlocat din această construcție, nu ați reușit, este o chestiune de piață, dacă aș fi cel care i-a tocmit pe respectivii aș cere o parte din bani înapoi, dar asta este altceva.

Am fost și eu, și Partidul Național Liberal ținta unor campanii care nu au încetat nicio zi în acest an, finalul este unul care, până la urmă, se datorează încrederii oamenilor. Alianța pe care împreună cu Victor Ponta am înființat-o și am condus-o a obținut cel mai mare scor electoral din istoria post comunistă a României, Partidul Național Liberal, pe care l-am condus, a obținut cel mai mare succes electoral al său din aceeași istorie, personal, am obținut cel mai mare procent care s-a obținut vreodată la Senat, votul uninominal, colegul meu de candidatură în colegiu, Marin Almăjanu, a obținut la rândul său la Camera Deputaților cel mai mare scor.

Sunt lucruri pe care le-am făcut, în ciuda tuturor încercărilor de a fi scoși din joc, nu am fost scoși din joc, celor care se consolează astăzi, chiar cu ajutorul astrologilor, le pot oferi gratis și cu inima deschisă și modestele mele servicii, nu ca astrolog, dar vă reamintesc că am spus că Uniunea Social Liberală va rezista și va crește, așa s-a întâmplat. Am spus că Uniunea Social Liberală va obține un scor comparabil cu cel al FSN-ului în 1990, așa s-a întâmplat, am spus că Partidul Național Liberal va lua Ministerul de Finanțe, așa s-a întâmplat, am spus, în fine, că domnii Fenechiu și Vosganian vor fi miniștri, așa s-a întâmplat. Pot ajuta pe cine dorește, în această privință.

Lăsând gluma la o parte, sincer, tuturor, dar tuturor, indiferent de intențiile și acțiunile lor, le doresc sănătate, le doresc un an mai bun, le doresc un 2013 la capătul căruia toți, evaluându-ne activitatea, evaluându-ne reușitele, greșelile, să putem spune ‘Da, România este mai bine, din punct de vedere economic, din punct de vedere al calității vieții democratice, din punct de vedere al prestației parlamentare, din punct de vedere al vieții și clasei politice’. Este o mare dorință, este o mare așteptare, căreia sper ca toți, fiecare prin mijloacele sale, să-i dăm curs.

Aș mai face o precizare, deși nu era nevoie, dar văd că unii se îndeletnicesc între sărbători cu noi și noi diversiuni, reluând fără niciu fel de motiv, fără niciun fel de temei, fără niciun fel de indiciu tema suspendării.

Nimeni nu a vorbit, nici în Partidul Național Liberal, nici în altă parte, despre suspendarea președintelui de la momentul învestirii guvernului. S-a vorbit despre o eventuală suspendare în momentul în care, pe finalul campaniei electorale, președintele făcea niște afirmații foarte răspicate care indicau sau anunțau faptul că nu va respecta rezultatul alegerilor și sigur că, în acele condiții, atunci, am vorbit despre asta. Nu a vorbit nimeni despre suspendare, suspendarea nu se poate face împotriva unui om care se dă cu sania, nimeni nu este absurd.

Prioritățile noastre sunt cele pe care vi le-am spus înainte și ele se realizează prin mijloacele democratice, prin acțiunea guvernamentală care este în puterea și în responsabilitatea noastră, prin activitatea legislativă și activitatea de control a Parlamentului asupra Executivului, care este în responsabilitatea noastră, prin funcționarea tuturor celorlalte instituții. Eu, personal, sper sincer în 2013 o relație corectă politic, perfect constituțională cu instituția Președinției și cu titularul ei legal actual. Îmi păstrez, evident, toate evaluările despre ilegitimitatea președintelui, dar din punct de vedere al funcționării instituționale legale, atâta vreme cât Constituția se respectă de către toate părțile, lucrurile merg înainte, merg pe făgașul lor firesc și este normal ca toți să ne dorim asta, eu mi-o doresc, în orice caz.

Încă o dată, închei adresându-vă toate urările de bine tuturor și dorindu-vă tuturor un an 2013 mai bun.

Dacă sunt întrebări, ultimele pe care le puteți pune pe anul acesta, ați putea auzi ultimele răspunsuri pe anul 2012 de care ne despărțim cu toții în câteva zile. Vă rog!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: Ați vorbit despre modificări în Parlament. La ce vă referiți mai exact?

Crin Antonescu: Eu cred că se pot se face și la nivelul regulamentelor celor două Camere, în orice caz intenționez să propun colegilor de la Senat câteva schimbări în sensul acesta, modalități de eficientizare a activității parlamentare. Cred, în sensul acesta că, în bună parte, de exemplu modalitatea de funcționare a Parlamentului European poate fi împrumutată, cred că trebuie lărgit locul dezbaterilor în Parlament asupra unor teme majore, chiar dacă nu este vorba strict de legi, cred, de asemenea, că activitatea în comisiile parlamentare poate fi mai bine ordonată și responsabilitățile trasate direct – de pildă putem recurge la sistemul de raportori, care există în Parlamentul European și nu numai în PE – și, de asemenea, cred că pot fi introduse niște măsuri de regularizare inclusiv în ceea ce privește consumul de timp în activitatea parlamentară.

Până la urmă, sunt niște lucruri simple, care pot să facă în așa fel încât timpul petrecut acolo să aibă alte roade și ca întreaga activitatea parlamentară să aibă o altă ținută și o altă eficiență. Cred că ţine de Parlament să impună o anume relaţie cu Guvernul, în așa fel încât, de pildă, pentru Guvernul României, o audiere în Parlament, o interpelare în Parlament, o chemare în Parlament a unui ministru sau a primului-ministru să fie cel mai important lucru de pe lume. Așa este normal într-o democrație. Pentru un guvern cel mai important for din această lume este parlamentul propriei țări.

Am convingerea, știu, sunt lucruri discutate, că și primul-ministru, Victor Ponta, și miniștrii care compun cabinetul său au aceeași viziune, cu toții suntem oamenii – cei care compun cabinetul, cred, în marea lor majoritate, dacă nu toți – care au fost parlamentari, unii au mai fost miniștri, au trăit această relație și cu toții sunt dispuși și chiar dornici să așezăm aceste lucruri în așa fel încât toată lumea să înțeleagă că Parlamentul este instituția fundamentală a democrației. Și cred că astfel de lucruri pot fi făcute, vă vom ține la curent cu toate aspectele foarte concrete ale acestor modificări, mai mari sau mai mici.

Jurnalist: Atunci când spuneți că Parlamentul trebuie să fie centrul de greutate, ar trebui să aibă mai multe instituții în subordine?

Crin Antonescu: Nu neapărat.

Jurnalist: Cum vă gândiți să stimulați prezența, pentru că aveți o problemă cu cvorumul?

Crin Antonescu: Eu cred că exemplul Parlamentului European pe care vi l-am dat poate fi folosit și aici. În materie de realizarea cvorumului și de prezență utilă, atenție, sunt câteva lucruri de făcut, simple: 1. să existe, așa cum s-a realizat în bună parte, dar trebuie făcut și mai mult, o zi, o dată precisă pentru voturi finale; concentrarea tipurilor de dezbatere și, până la urmă, și așa avem de făcut rectificări bugetare negative, trebuie să reducem și din bugetul Parlamentului cum se reduce și din bugetul altor instituții, până la urmă o raportare în legătură cu sumele încasate din diurnă cu prezența la vot. Asta se face în Parlamentul European, de aceea nu există niciodată problema de cvorum acolo.

Apoi, o regularizare a programului, dacă o ședință trebuie să înceapă la o anumită oră, începe la o anumită oră, vorbitorii au un timp foarte precis și fiecare știe la ce oră trebuie să intervină. În felul acesta, se poate face și o comunicare, vă înlesnește activitatea și dumneavoastră, celor care sunteți interesați de dezbaterea și activitatea parlamentară. În Parlamentul European oamenii știu că la 13.56 au o intervenție până la ora 13.58. Nu se poate peste noapte asta, pentru că faci aceste lucruri cu oameni, nu cu cărămizi, dar dacă asta este direcția și dorința pe care o avem, se pot face pași și în această direcție.

Mai multe instituții în subordinea Parlamentului nu, important este ca instituțiile, mai ales că avem de a face cu un proiect foarte apropiat de reforma Constituției, trebuie așezate în așa fel încât să avem echilibrul puterilor în stat, sistemul de verificare reciprocă și la acest lucru vom medita, vom gândi și vom dezbate cu toții atunci când vom da noua formă a Constituției.

Jurnalist: Becali spunea că țintește președinția PNL în 2014. Ați discutat acest subiect?

Crin Antonescu: Nu, nu am vorbit despre asta. Orice membru al Partidului Național Liberal sau la rigoare orice cetățean care încă nu e membru al unui partid își poate pune în proiect să devină orice. Atâta vreme cât este o aspirație licită, legală putem să o comentăm, putem să facem pronosticuri în legătură cu ea, nu avem cred a o incrimina sau a face din asta vreun subiect de senzație.

Eu am spus și repet, că tot veni vorba, că doresc să propun un congres extraordinar al Partidului Național Liberal cât mai curând. Sigur, cât mai curând în condițiile în care luna ianuarie va fi probabil dedicată dezbaterilor bugetului, poate în februarie. Sigur că asta nu este o decizie pe care o iau singur. Este nevoie de un astfel de congres, în opinia mea, opinie care poate fi împărtășită sau nu de colegi, nu din cauză că unii păreau până mai ieri nerăbdători să-l aibă, pentru că aceia nu mai par atât de nerăbdători, ci pur și simplu pentru că Partidul Naţional Liberal a încheiat o etapă, pentru că Partidul Naţional Liberal are de ajustat, de adus la zi, de clarificat niște opțiuni strategice, tactice, chiar programatice, are de luat niște măsuri de organizare internă care să răspundă nevoilor pe care le are un partid mare. Este o problemă de management politic și organizațional, un partid care are deja 150 de parlamentari sau 13 președinți de consilii județene, 9 sau 10 primari de mari municipii din România este un alt nivel pentru care, din punctul meu de vedere, trebuie un alt tip de organizare.

Este vorba, de asemenea, de un partid implicat major la guvernare. Partidul Național Liberal nu este un partid secundar la guvernare, cum crede unul dintre colegii mei, pe blog, Partidul Național Liberal este un partid paritar la guvernare, chiar dacă primul ministru, conform cu actul politic fondator al Uniunii Social Liberale, este un social-democrat, Partidul Național Liberal care deține jumătate din portofoliile ministeriale, sau aproape jumătate, împreună cu PC jumătate, are o răspundere egală. Deci este vorba de un partid care are pe următorii patru ani obligația de a guverna, obligația de a face parte integrantă din toate aceste reforme, inclusiv parlamentare de care vorbesc și care, în sensul acesta, are și el nevoie de o reorganizare internă. Aceasta este opinia mea. Dacă deci va avea loc acest congres, oricine poate candida acolo, cu rezultate pe care le va putea spune numai congresul.

Jurnalist: La ce vă referiți când spuneți o altă organizare internă, introduceți prim-vicepreședinte?

Crin Antonescu: E prematur să vă spun.

Jurnalist: Putem vorbi de o lărgire a forurilor statutare, Comitetul Executiv sau Biroul Politic?

Crin Antonescu: Este greu de lărgit ceva ce este foarte larg deja, sigur nu este imosibil. Ai un Birou de vreo 37 de oameni, nu te împiedică nimeni să faci 87, nu acesta este însă sensul. Eu am spus întotdeauna, și la congresele trecute, și când am propus această formulă statutară, că ideea de bună conducere a unui partid, de felul celui liberal, este ca deciziile majore, deciziile strategice, deciziile de mare importanță cum ar fi alianțele politice, cum ar fi intrarea sau ieșirea de la guvernare, cum ar fi desemnarea miniștrilor, cum ar fi desemnarea candidaților și așa mai departe, trebuie luate de cât mai mulți oameni rezonabil posibil, și asta s-a întâmplat, deciziile de coordonare, deciziile operative de zi cu zi, deciziile de management uzual trebuie luate de cât mai puțini. Cât mai puțini însemnând doi-trei și în sensul acesta putem vorbi de o suplimentare a mecanismelor de conducere, dar nu de o lărgire a celor existente, pentru că noi avem, vă repet, între congrese Delegația Permanentă, care reunește Biroul Politic, Consiliul Național și toți parlamentarii – și iată că avem deja aici 150 de parlamentari, mă rog, devin mai mulți că unii sunt în conducere și nu sunt parlamentari – avem după aceea Consiliul Național Executiv, care reunește toți președinții de organizații și toți demnitarii partidului, demnitari în sensul alții decât parlamentari, primari, președinți de consiliu județean, miniștri – și slavă Domnului și aceștia s-au înmulțit. Și avem Biroul Politic Central care are, la rândul lui, 30 și ceva membri.

Jurnalist: Care este regretul dumneavoastră legat de anul 2012? Dacă ați fi obligat să alegeți politicianul anului 2012, dacă ne puteți spune un nume?

Crin Antonescu: La a doua întrebare este ușor de răspuns. Eu cred că exact ca în competițiile sportive, când mai mulți sportivi se comportă excepțional, contează însă foarte mult ce competiție a câștigat echipa, cel mai important lucru care s-a realizat în acest an este această victorie în serie a Uniunii Social Liberale, care s-a concretizat până la urmă printr-o venire cu deplină legitimitate și cu un masiv sprijin parlamentar la guvernare. Guvernul are un lider care este primul ministru și din punctul acesta de vedere, pentru mine, dacă ar fi să decernez un asemenea premiu, dacă m-ați sili, pentru că este întotdeauna păcat să dai numai unuia premiul, dar Victor Ponta ar fi fără niciun fel de problemă politicianul anului.

Prima întrebare, legată de regret, eu sunt încă și sper să rămân așa, capabil de regrete, capabil de sentimente. N-am foarte multe regrete legate de 2012, am un sentiment sincer de mulțumire față de Dumnezeu că mi-a dat puterea să îndur multe, câte au fost de îndurat în fiecare zi. Regrete n-am, sigur că rămâne un regret împărtășit de 7 milioane și jumătate de oameni că o pronunțare la urne, democratică, clară, fără echivoc, a fost mistificată de o decizie a Curții Constituționale, dar asta nu are o conotație personală specială, ci este, repet, unul din cele 7 milioane și jumătate de regrete.

Jurnalist: Anul viitor expiră mandatul a trei judecători de la CCR, doi dintre ei vor fi numiți de Parlament. V-ați gândit la propuneri? Se vorbea în vară că judecătorii CCR ar trebui numiți de la ÎCCJ, vă mențineți această idee?

Crin Antonescu: Dacă noi nu vom fi, și probabil că nu vom fi, gata cu noul proiect de Constituție până când expiră mandatul judecătorilor, atunci sigur că Parlamentul va trebui să numească niște judecători. Eu am o ciudățenie, eu nu prea cunosc procurori și judecători, m-a ferit Dumnezeu. Știu unul, că-i văd la televizor, o cunosc pe Mona Pivniceru, îl cunosc pe domnul Morar, o cunosc pe doamna Hăineală, sigur, sunt vedetele Disneyland-ului nostru. Nu am niciun judecător, niciun magistrat cu care să am vreo relație specială, pe care să-l cunosc bine, pe care să-l susțin. Îmi pare rău într-un fel, pentru că este foarte important în acest moment să știm, avem nevoie pentru multe instituții, nu doar pentru Curtea Constituțională, de magistrați competenți și cinstiți, de magistrați cu autoritate, de magistrați care să respecte și să fie respectați, ei să respecte legea și societatea să-i respecte pe ei și celelalte instituții. Cred că indiferent că nu vom avea o obligație constituțională care să derive dintr-o nouă formă a Constituției, este bine să ne orientăm către magistrați cu experiență, în niciun caz către membri, prieteni sau clienți de partid.

Jurnalist: După excluderea Adrianei Săftoiu, a fost o întreagă dezbatere că vor urma și alte excluderi, a fost justificată această dezbatere? Ne așteptăm și la alte excluderi?

Crin Antonescu: A fost o întreagă dezbatere unde a fost. Da, dezbaterea nu, excluderea. Dumneavoastră ce ați putea face altceva, ia să vedem? Banii înapoi nu îi dați, deși eu v-aș cere, sincer. În sensul acesta, domnul Andronic este un performer inegalabil. A consiliat pe domnul Adrian Năstase în 2004, a pierdut, a consiliat pe domnul Tăriceanu până în 2008, a pierdut, a consiliat pe domnul Tăriceanu în 2009 la congres, la PNL, a pierdut, l-a consiliat pe domnul Băsescu în ultimii ani, și pe domnul Tăriceanu, asta iar e o performanță, simultan, ghinion. Nimeni nu-i cere banii înapoi, dimpotrivă încrederea crește. Dumneavoastră ce să faceți, știu și eu? Așteptați-vă, nu vă așteptați. Dacă doriți să vă petreceți sărbătorile de iarnă în această așteptare, o veți face. Eu am spus și mă țin de cuvânt, la prima ședință de după alegeri a Biroului Politic Central și a Consiliului Național Executiv, mulțumindu-le tuturor colegilor care, într-o proporție zdrobitoare și-au făcut datoria și au fost practic artizanii acestui succes extraordinar pentru Partidul Național Liberal, am spus în același timp că s-au petrecut câteva lucruri absolut inacceptabile într-un partid în timpul campaniei electorale și că aceste lucruri nu pot rămâne fără răspuns administrativ din partea partidului și nu vor rămâne.

Jurnalist: Vor mai fi și alte excluderi?

Crin Antonescu: Eu nu am de unde să știu, pentru că nu eu decid excluderile, eu pot să propun și ați văzut că atunci când vreau să propun nu pun pe alții.

Jurnalist: Propuneți?

Crin Antonescu: O să vedeți imediat după Anul Nou, acum suntem între sărbători, să nu ne gândim la excluderi, să ne gândim la ceea ce avem de făcut cu cei care rămân. Ceva speranțe vă dau, haideți că astăzi sunt cu sufletul deschis, ca Moș Crăciun, ceva speranțe puteți păstra.

Jurnalist: Ce faceți de Revelion?

Crin Antonescu: Anul acesta voi petrece Revelionul și două zile în jurul lui, între ani, împreună cu familia și împreună cu un grup de colegi. Dar cât de mare sau de mic nu m-am gândit, ca și excluderile, adică nu pot să vă spun exact.

Jurnalist: În țară, în străinătate?

Crin Antonescu: În țară, Valea Prahovei. Nu, pot să vă spun cu cine nu, cu toate că le urez și dumnealor mulți ani și un Revelion fericit. Nu mă dau cu sania ca să nu ne ciocnim, snow-mobil… eu îi spun sanie, ce frumos, un cuvânt pe cale de dispariție.

Jurnalist: Vorbeați de necesitatea unei bune guvernări, cum comentați faptul că, pe de o parte se spune că nu vom mai lărgi aparatul birocratic, dar premierul a dat o ordonanță de urgență prin care a suplimentat cu peste 13 mii de locuri posturile în deconcentrate?

Crin Antonescu: Trebuie să vedem foarte exact ce înseamnă aparat birocratic și ce înseamnă posturi absolut necesare în instituții, pentru că, pe altă parte, în 2010, în 2011, chiar și în 2012, cu ajutorul lui Dumnezeu, noi am vorbit despre amputări aberante, despre oameni care au fost înlăturați – și nu este vorba numai de oamenii aceia care au fost dați afară – ci este vorba de faptul că diverse instituții, de la sistemul sanitar până la sistemul de ordine publică sunt într-un deficit cronic de personal, de oameni care trebuie să reprezinte și să îndeplinească îndatoririle instituțiilor respective. De pildă, atunci când vorbim de un polițist într-un sat, acela nu mai este birocrat, ci este polițist acolo să facă ceva, să nu-și dea oamenii în cap sau să nu-și fure găinile. În sensul acesta, trebuie să le distingem, dar în ceea ce privește aparatul strict guvernamental pe care în sens tehnic îl putem numi birocrație, acolo suntem cu toții în așteptarea modului în care premierul va reuși, și eu cred că va reuși, să își respecte promisiunea că extinderea, creșterea numărului de ministere, de exemplu, nu va însemna o sporire a cheltuielilor publice. Și asta o vom verifica împreună.

Dacă nu mai sunt întrebări, vă doresc încă o dată ‘La mulți ani!’ și să ne vedem cu bine în 2013.

Posted in Galerie video | Leave a comment

Crin Antonescu: Este imperios necesară prezența fiecărui alegător la vot

Transcrierea intervențiilor președintelui PNL, Crin Antonescu,

susținute în cadrul conferinței de presă de la finalul ședinței USL

3 decembrie 2012

“Bună ziua!

În legătură, mai întâi, cu programul de campanie electorală al Uniunii Social Liberale în această săptămână, ne vom concentra cu toții pe colegiul său fiecare, ceea ce am făcut și până acum vom face cu atât mai intens în ultima săptămână și vom avea o ultimă acțiune comună, liderii Uniunii Social Liberale, în ultima zi a campaniei, vineri, la Craiova, la o oră care urmează să fie anunțată, probabil 15.00, dar care va fi anunțată după ce detaliile organizatorice vor fi puse la punct.

Noi am făcut astfel de acțiuni pe parcursul acestei campanii electorale în toate regiunile istorice ale țării, și în Muntenia, și în Dobrogea, și în Moldova, și în Ardeal, și în Banat, iată vom face această ultimă acțiune în Oltenia, în capitala Olteniei, la Craiova.

În al doilea rând, mă alătur și eu mesajului cu care premierul Victor Ponta încheia intervenția sa, adresându-mă și candidaților, echipelor noastre de campanie, militanților noștri și, în general, alegătorilor. Sigur, în ultima vreme s-a discutat foarte mult despre sondajele care converg înspre ideea unei victorii clare a Uniunii Social Liberale, victorie în raport cu obiectivul pe care îl reamintim de fiecare dată, și anume majoritatea absolută ca număr de mandate în Parlament.

Ceea ce doresc eu să transmit foarte, foarte răspicat tuturor candidaților, repet, echipelor de campanie și militanților noștri – și o fac în numele tuturor colegilor, președinți ai partidelor din USL – este să conștientizeze, să realizeze faptul că aici, ca și în sport, niciun meci nu e dinainte jucat, că nu există niciun fel de motiv și nu trebuie lăsat loc niciunei relaxări premature, că ultima săptămână din campanie trebuie să fie săptămâna eforturilor maxime.

Iar alegătorilor noștri, celor care intenționează să ne voteze, celor care cred că Uniunea Social Liberală este soluția le transmitem același mesaj ca de fiecare dată: este imperios necesară prezența fiecăruia la vot. În momentul în care cineva ar putea gândi ‘oricum câștigă cei pe care îi susțin eu, nu are rost să mă mai deranjez până acolo’, asta poate să ducă la o deformare până la urmă a rezultatului pe care sondajele îl indică.

Avem așadar nevoie de fiecare dintre dumneavoastră, avem nevoie de fiecare vot, avem nevoie de participarea la acest vot care, cred și eu asemenea domnului Ponta și altora că este cel mai important din ultimii 20 de ani, dar sunt sigur că este extrem de important pentru următorii 10 dacă nu 20 de ani din istoria României.

Așadar, apel la mobilizare maximă din partea candidaților, echipelor de campanie, militanților și apel la mobilizare și prezență maximă din partea alegătorilor. Și, sigur, sper ca aceste condiții fiind îndeplinite, din seara zilei de 9 decembrie să putem să discutăm în deplină legitimitate și cu toate argumentele despre pașii următori care țin de viitorul României, de guvernarea României, de lucrurile foarte multe pe care le avem de făcut în această țară.”

Posted in Galerie video | Leave a comment

Norica Nicolai: Traian Băsescu și susținătorii săi oculți pregătesc acțiuni de destabilizare a campaniei electorale menite să arate că România este o țară instabilă și nesigură

“Vă mulțumesc că ați răspuns invitației noastre de a participa la această conferință de presă, astăzi. Ea este generată de evaluarea primei săptămâni de campanie electorală care, în opinia noastră, este marcată de un nou fenomen antidemocratic și, oricum, neîntâlnit în acești 20 de ani în campaniile electorale. Un partid care a fost la guvernare comunică propriilor alegători că nu trebuie să respecte rezultatul alegerilor.

Lucrul acesta, după opinia USL, este foarte grav pentru că este un mesaj total antidemocratic și este un mesaj contra intereselor României. Deși sunt conștienți că alegerile le-au pierdut, nu încearcă să realizeze nimic ca un partid firesc, ca un partid european, să-și mobilizeze electoratul, să intre în dezbateri publice. Mesajele pe care le dau sunt unele antisistem, se ascund în colegii mici, încearcă să mobilizeze sentimental electoratul luându-și abonamente la SPA și arătând că sunt apropiați de populație dacă au cântat cândva pe la nunți.

Doar USL este formațiunea politică ce promovează un dialog de construcție, dezbaterea și, dacă vreți, și fair play-ul electoral. Ceea ce ne îngrijorează însă este acest mesaj dat de ARD, de PDL, dar și de președintele Băsescu implicat pe deplin în această campanie, în conformitate cu care votul popular nu este reprezentativ și nu contează.

Se spune că nu va fi numit premierul care va rezulta din opțiunea electoratului în decembrie, ci un premier marcat de interesul național.

Sigur, eu pot să pricep că la articolele prime ale legilor de funcționare și organizare a serviciilor de informații interesul național este prioritar și că toate instituțiile statului român respectă interesul național, dar acest criteriu pe care președintele îl promovează este unul foarte, foarte delicat și contestabil.

Nu cred că președintele se consideră singurul depozitar al interesului național din România. Și oameni politici și partide politice și instituții și simpli cetățeni acționează în ceea ce fac ca promotori ai interesului național.

Ni se spune că Ponta nu va fi premier, dar dorim să le atragem atenția că Ponta va fi premier nu pentru că este candidatul Uniunii Social Liberale, ci pentru că românii vor desemna ca formațiune câștigătoare în alegeri USL și, în mod firesc, domnul Ponta are întreaga susținere a USL. Cu siguranță USL va câștiga peste 50% din mandate și nu există niciun impediment constituțional ca premierul să nu aparțină acestei formațiuni politice.

Avem informații, însă, că în săptămânile următoare se pregătesc câteva acțiuni menite să ilustreze că România este instabilă, că este o țară nesigură, că este o țară în care alegerile nu sunt libere. După ce ni s-a spus că o să beneficiem de observatori OSCE, ceea ce se întâmplă la alegerile din toate statele civilizate – democrații vechi, cu tradiție – și s-a insinuat că ar fi o rușine pentru România, PDL și în special președintele Traian Băsescu prin susținătorii săi oculți pregătesc acțiuni de destabilizare a campaniei electorale, acțiuni manipulatoare, uneori aproape violente și se gândesc, prin filmări manipulatoare, să demonstreze cum sunt fraudate alegerile în România.

Alegerile vor fi corecte din punctul de vedere al USL. Actuala legislație, care e un punct important în opțiunea noastră de corectitudine și democratică și care nu mai permite acest troc, această vânzare-cumpărare de voturi care până acum din păcate s-a întâmplat în România, dovedește că USL este decis să câștige alegerile prin forța ideilor, prin forța valorilor pe care le promovează.

Ne temem, însă, pentru că am sesizat că nu numai în România există derapaje democratice. Ați văzut foarte bine ce se întâmplă în Lituania, unde o doamnă președinte care a venit în vară să ne țină lecții de democrație, nu respectă rezultatul alegerilor. Ne așteptăm ca domnul președinte Traian Băsescu să urmeze acest exemplu și să nu respecte rezultatul alegerilor.

Sancțiunea este prevăzută în Constituție, se numește suspendare și domnia sa știe foarte bine lucrul acesta. Îl sfătuim ca măcar în ultimii ani ai săi de mandat să pună totul pe o singură carte, așa cum ne-a promis cândva când a fost ales președinte, și să respecte Constituția României.

Este un apel la normalitate pe care îl facem. Suntem convinși că domnul președinte care a mai acționat cândva, dar, din păcate, lucrul acesta s-a uitat – să vă amintiți cu toții în 2004, când în ultima zi de campanie erau afișe și eram așteptați cu toții la revoluție, dacă domnul președinte Traian Băsescu nu câștiga alegerile – va reedita acest proiect din informațiile noastre, dar sunt absolut convinsă că cei care îl vor împiedica să-și facă jocurile murdare, dacă vreți, vor fi cetățenii României pe care îi așteptăm într-un număr cât mai mare la vot pentru că a îndemna electoratul să nu se prezinte la vot, să nu voteze, este o atitudine total anticivică și antidemocratică.

Avem convingerea, din evaluările pe care le-am făcut în această săptămână, că scorul electoral al USL va fi peste 50%. În săptămânile următoare vom comunica cu dumneavoastră prin conferințe de presă, prin comunicate de presă în legătură cu evoluția campaniei, dar în această săptămână USL a realizat foarte multe acțiuni. Campania noastră este una apropiată de oameni, nu neapărat prin outdoor, candidații noștri sunt prezenți în toate comunitățile în care candidează.

Dacă sunt întrebări pe acest subiect…”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

Jurnalist: La ce vă refereați, mai exact, când spuneați că aveți informații că în săptămânile următoare se pregătește din partea ARD și în special a președintelui Traian Băsescu o campanie de denigrare a imaginii României?

Norica Nicolai: Nu vă pot da amănunte, este și firesc să nu vi le dau pentru că noi vom încerca să contracarăm lucrul acesta, dar având în vedere faptul că sondajele de opinie le arată foarte clar că vor avea un scor catastrofal, vor încerca, prin acțiuni manipulatoare de toate tipurile, să încerce să dovedească în special Uniunii Europene, pentru că acolo au avut cândva un suport, sper să nu-l mai aibă de la domnul Barroso, că USL va frauda alegerile. Veți vedea. Sper să nu aibă nicio șansă astfel de acțiuni pentru că de o parte din ele știm și le vom contracara.

Jurnalist: Dumneavoastră personal aveți sau nu convingerea că serviciile secrete se implică în campania electorală?

Norica Nicolai: Mi-e greu să fac o afirmație pozitivă, dar nu exclud o implicare, cel puțin prin tipul de mesaje și prin multe alte chestiuni pe care le-am văzut în afară. N-aș vrea ca serviciile secrete să aibă oameni pe listele electorale.


Jurnalist:
Voiam să vă întreb despre dreptul de veto al României la negocieri. Domnul Stolojan spunea că este o variantă atomică și că nimeni nu poate negocia pe principiul “dacă nu vă convine, îmi iau jucăriile și plec”. Care este poziția dumneavoastră vizavi de această dezbatere?

Norica Nicolai: Domnul Stolojan cred că a uitat că nimeni nu poate să-și ia jucăriile și să plece de la Uniunea Europeană, pentru că nu prevede Tratatul procedură de exit. Acest drept de veto este prevăzut în articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene care reglementează mecanismul financiar multianual. Aici, există două poziții foarte clare: una a câtorva state vechi membre ale Uniunii Europene puternice economic și democratic, dacă doriți, care vor să promoveze principiul utilizării eficiente a fondurilor și alta a ‘prietenilor coeziunii’, în general ultimele state membre și în special statele estice.

Domnul Van Rompuy a venit cu o variantă săptămâna trecută care prevede 25,5 miliarde tăiate pe buget de la capitolul Agricultură, Politica Agricolă Comună, dar sigur și fondurile de dezvoltare durabilă și fondurile de coeziune. În Tratat, alineatul 2 al articolului 312 prevede că aceste decizii se iau în unanimitate, pe cadrul financiar multianual. Și ca atare, dacă o țară membră nu acceptă această unanimitate, decizia nu poate fi luată.

Nu este România singura care gândește în această manieră. Să știți că recent Spania a avut aceeași poziție, Polonia are aceeași poziție, nu s-a pronunțat Franța, dar și ea va fi afectată, pentru că politica agricolă este foarte importantă pentru francezi, deci noi credem că nu se va putea lua o decizie care să promoveze opțiunea lui Van Rompuy și se va veni, probabil, cu altă propunere și noi credem că cea mai bună soluție este cea pe care Parlamentul European o dă, să respectăm și să menținem aceeași structură de buget, să dăm o șansă și țărilor noi membre să-și acceseze fondurile. Pentru că a introduce criterii de tipul absorbția fondurilor comunitare este dincolo de Tratat, nu există astfel de criterii, legal vorbind, care să-i permită domnului Van Rompuy să împartă țările în două, cine a absorbit mai bine sau cine a absorbit mai prost.

Este o chestiune care este partajabilă ca responsabilitate. Și birocrația de la UE, despre care noi, Parlamentul, am vorbit și i-am rugat să modifice regulamentele pentru că unele sunt depășite, sunt absurde, dar și birocrația națională și incapacitățile naționale pe care, sigur, România și-o asumă, că atâta a putut.

Dar cred că este momentul ca România să fie o voce, să nu mai stea sub fustele doamnei Merkel sau ale mai știu eu cui, încercând să facă frumos și să zâmbească. Dacă nu suntem în această postură o să avem foarte mult de pierdut, credeți-mă. Sunt două viziuni care se impun în momentul de față: una – mai multă Europă, a Partidului Popular European și alta – mai bună guvernanță, care este a noastră și a socialiștilor. Nu cred că cea cu mai multă Europă, în momentul de față, care vizează de fapt o federalizare, este posibilă. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în toate statele membre, la structura politică ce le conduce și la prezența unor partide de tip naționalist radical în multe parlamente din Europa.

Dar această formulă care ține de o mai bună guvernanță presupune și lideri de forță, pentru că din punctul meu de vedere, și am spus-o nu numai la București, ci și la Bruxelles, domnul Barroso nu este un lider de forță, nu este un om care să dezvolte o viziune capabilă să salveze Europa, este doar efectul unor înțelegeri politice la nivel european între cele trei formațiuni mari. Adică eu nu cred că România este în postura copilului care trebuie să stea cu mânuțele și cu batista pe masă, așteptând să i se facă inspecția. Nu, dacă tot sunt contributor, dacă tot am statutul meu de membru deplin, trebuie să mă comport ca atare. Un pic de demnitate nu ne strică, dar cu condiția s-o avem de la natură. Unii din păcate, în România nu o au.

Eu am salutat opțiunea domnului Ponta, asta înseamnă că a citit bine Tratatul, că știe să lucreze pe el și aș fi vrut să fie totuși o voce mult mai argumentată, mai solidă tehnic și profesional la Bruxelles. Din păcate, președintele probabil că o să zâmbească lângă un lider european când sunt camerele de luat vederi și nimic mai mult, adică nu mă aștept ca Traian Băsescu să aibă o poziție foarte clară de analiză și de motivare a deciziei României.

Sigur, e prima oară când România spune și ea ceva, că de regulă oamenii s-au obișnuit acolo ca România să tacă și să se alinieze unui grup. Dar Polonia iarăși este o voce foarte puternică și salut, deși este un guvern popular la Varșovia, dar salut opțiunea domnului Tusk de a-și valorifica și de a-și promova interesul lui național, cum ar fi trebuit să fie și situația noastră. N-avem o agricultură performantă, suntem departe, la 170 de euro la Grecia, care primește bani de la toată lumea, 670, e o diferență, este o discriminare clară.

Jurnalist: Ce se întâmplă în situația în care varianta finală a bugetului va fi una defavorabilă României iar președintele Traian Băsescu, la Bruxelles, nu va lua în considerație poziția Guvernului și nu va utiliza de dreptul de veto? Ar putea izbucni un nou conflict intern?

Norica Nicolai: Nu este vorba de a izbucni un conflict intern, el există, când nu este public, este clar latent. Dar este vorba despre maniera în care un șef de stat își servește interesul național. Nu se va întâmpla nimic, pentru că o vom rezolva noi la Parlamentul European, Parlamentul având co-decizie pe buget, deci nu vom vota acest buget cu reduceri, decizia Parlamentului este foarte clară și nu există o majoritate parlamentară care să îl susțină pe domnul Van Rompuy în propuneri. Vrem bugetul propus de Comisie, 1033 de miliarde și sigur, redistribuire în cadrul capitolelor prioritare, dar nu reducere, pentru că asta va angrena clar o menținere și o accentuare a discrepanței între statele avansate și noi. Credem că nu austeritatea este soluția, deși doamna Merkel s-a exprimat într-un cerc că austeritate în germană înseamnă altceva decât a înțeles domnul președinte Traian Băsescu, înseamnă cheltuire eficientă a bugetului și nu reducere de fonduri, dar mă rog, cred că este o chestiune de opțiune.

Jurnalist: Dacă președintele Traian Băsescu va urma o altă strategie, să-l numească pe domnul Răzvan Ungureanu în funcția de premier sau Maior de exemplu, USL ar accepta?

Norica Nicolai: Categoric nu. Eu nu cred că România are nevoie neapărat de foști șefi de servicii de informații în funcția de premier, mai ales că sunt oameni care au o viziune limitată doar la sistemul pe care îl manageriază mai bine sau mai rău, pentru că după părerea mea domnul Ungureanu nu a excelat.

Dar, apropo, eu personal aștept un răspuns de la domnul Ungureanu, care insinua zilele trecute în presă despre diverse colaborări. Ne poate spune dacă afirmația făcută de fostul purtător de cuvânt al SRI, domnul Ulieru, că SIE este condus de un om – și dânsul conducea SIE la momentul acela – care are colaborări cu alte servicii de informații este reală? Pentru că văd că evită de câțiva ani să ne dea o poziție foarte clară și vreau să vă spun că nu este deloc ușor și după părerea mea este foarte grav să ai un serviciu de informații condus de cineva care este colaborator al unui serviciu de informații străin. Asta este întrebarea pe care i-o pun domnului Ungureanu și îl rog să ne lase cu Mona lui și cu alte povești din acestea și să ne explice un lucru foarte clar, mai ales că înțeleg că aspiră din nou la această demnitate de prim-ministru, pe care a avut-o.

Jurnalist: Referitor la comunicatul de presă transmis de președintele Traian Băsescu, cum comentați?

Norica Nicolai: Dorim să-i reamintim domnului președinte Traian Băsescu faptul că România este membru al Uniunii Europene încă din 2007, deci a discuta despre ceea ce se întâmplă la Bruxelles, despre deciziile Uniunii Europene, chiar și critici, este firesc să existe și critici, este o atitudine de responsabilitate din partea unui stat membru. Opinia însă promovată constant de domnul președinte Traian Băsescu, și prin reacții, declarații, dar și prin atitudine, este că România este o țară vasală. Vasalitatea îl privește doar pe domnul președinte Traian Băsescu, nu pe români și în niciun caz nu România.

Dacă criticăm un buget care afectează interesele României este firesc să ne comportăm așa, nu suntem singurii care facem lucrul acesta și oricum, din structura acestui comunicat de presă care vorbește de declarații iresponsabile din partea unor oficiali români se vede foarte clar că nu s-a depășit încă tipul de dialog al luptei de clasă inventat de Marx.

Avem voie să ne spunem opiniile corect, clar, critic și sigur favorabil atunci când este cazul pentru că una din valorile fundamentale ale Uniunii este libertatea de expresie. Dacă domnia sa înțelege să tacă pentru a fi pe placul unor lideri europeni în detrimentul propriului său popor, partidele politice și USL-ul în special au un singur țel și anume acela de a reprezenta corect, onest și favorabil interesele României.

Vă mulțumesc!

Posted in Galerie video | Leave a comment

Sâmbătă, 17 noiembrie 2012, locuitorii judeţului Satu Mare se bucură de prezenţa în mijlocul nostru a preşedintelui PSD, primului ministru al României Victor Ponta şi a preşedintelui PNL, preşedintele Senatului Crin Antonescu

Primul ministru Victor Ponta şi preşedintelui Senatului Crin Antonescu vin pentru a participa la un miting de susţine a candidaţilor USL pentru alegerile din 9 decembrie 2012.

Vizita celor doi demnitari are loc după următorul program:
• Ora 17:00 – Miting la Negreşti Oaş, în parcul central din Negreşti Oaş, lângă sediul USL Negreşti Oaş
• Ora 18:10 – Deplasare cître Satu Mare
• Ora 18:45 – Conferinţă de presă la sediul USL Satu Mare, str. Ştefan cel Mare, nr. 1, Satu Mare
• Ora 19:15 – Întâlnire cu birourile judeţene ale PNL şi PSD la sediul USL, str. Ştefan cel Mare, nr. 1, Satu Mare

Posted in Comunicat de presă | Leave a comment

9 noiembrie 2012. Lansarea candidaţilor USL

Uniunea Social Liberală Satu Mare şi-a lansat candidaţii pentru alegerile din 9 decembrie 2012, astăzi, 9 noiembrie 2012. Evenimentul a avut loc la Filarmonica Dinu Lipatti din Satu Mare începând cu ora 16:00 în prezenţa a peste 600 de membrii ai alianţei.

 

OVIDIU SILAGHI – candidatul USL în Colegiul nr.2 pentru Camera Deputaților.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, are o carieră politică impresionantă, două mandate de ministru, a reprezentat județul Satu Mare în Camera Deputaților și România în Parlamentul European, este membru PNL din ianuarie 1990.
Este absolvent al Colegiului Național ”Mihai Eminescu” și Facultății de Mecanică Fină din cadrul Universității Transilvania din Brașov
În 1990, a fost unul din primii întreprinzători privați din Satu Mare, iar în 1996 a fost cel mai tânăr președinte al Camerei de Comerț Satu Mare.
Este membru PNL din ianuarie 1990. Ovidiu Silaghi a îndeplinit încă de la început funcții de conducere în partid: președinte al TNL Satu Mare și vicepreședinte PNL Satu Mare, membru în Delegația Reprezentanților Naționali ai PNL. Începând din anul 2001 este președinte al filialei județene PNL Satu Mare. În 2004 a devenit deputat, iar între septembrie 2005 și decembrie 2006 a fost observator la Parlamentul European. Între ianuarie 2007 și aprilie 2007 Ovidiu Silaghi a fost membru al Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei pentru Control Bugetar.
În 2007 a fost numit ministru al IMM-urilor, Comert, Turism si Profesii Liberale, in Cabinetul Tăriceanu, iar în prezent este ministrul Transporturilor în Guvernul Ponta, funcție din care ne va sprijini pentru construcția centurii de ocolire a municipiului Satu Mare și al celui de-al treilea pod peste Someș.
Pentru dezvoltarea județului Satu Mare avem nevoie de sprijinul ministrului Transporturilor, avem nevoie ca Ovidiu Silaghi sa reprezinte județul Satu Mare în Parlamentul României.

 

VIOREL BUDA – candidatul USL în Colegiul nr.4 pentru Camera Deputaților.

Profesorul Viorel Buda și-a lăsat amprenta asupra învățământului sătmărean și românesc, pe care l-a modernizat și l-a adus la standardele europene.
Este profesor din 1975, fiind unul din cei mai apreciați dascăli sătmăreni, atît de colegi, dar și elevi și părinți. Timp de 15 ani a condus Grupul Școlar ”I.C. Brătianu” iar din 2005 până în 2008 a fost inspector școlar general al județului Satu Mare, într-o perioadă în care s-au realizat cele mai multe investiții privind modernizarea școlilor din județ.
Este membru PNL din 1990, fiind președintele organizației județene într-o perioadă foarte grea pentru mișcarea liberală, 1990-1992, iar în prezent este vicepreședinte al PNL Satu Mare
În 2008 a fost ales în Camera Deputaților, fiind cel mai activ deputat sătmărean, ca număr de intervenții, interpelări și inițiative legislative
Din această toamnă este membru în Consiliul Național al Audiovizualului
Născut la Carei, Candidează în Colegiul 4 pentru a continua proiectele în Camera Deputaților și pentru a reprezenta zona natală în Parlamentul României !

 

VIRGIL ENATESCU – candidatul USL în Colegiul nr.5 pentru Senatul României.

Doctorul Virgil Enătescu, membru al Academiei de Științe Medicale, este unul din cei mai cunoscuți sătmăreni, în România, dar și în întreaga lume. A fost selectat de Institutul American de Biografii între primii 500 de lideri de opinie din lume !
De numele doctorului Virgil Enătescu se leagă dezvoltarea rețelei de psihiatrie din județul Satu Mare, pe care a înființat-o și a condus-o din 1973
Are o activitate științifică impresionantă, fiind doctor în științe medicale încă din 1977, doctor în antropologie din 1998
Este autorul și coordonatorul a patru mari proiecte de cercetare, autor a cinci cărți de știință, 7 brevete de invenție și 2 certificate de inovator și a 7 volume de proză
A fost premiat în mai multe rânduri de Academia Română și de prestigioase institute internaționale
Este profesor universitar asociat la Catedra de Psihologie a Facultății de Filozofie a Universității Babeș-Bolyai și Universității Oradea
Doctorul Virgil Enătescu a fost un membru activ al societății sătmărene, fiind în mai multe rânduri consilier municipal și județean, este membru PNL din 2001, ocupând în prezent funcția de vicepreședinte al organizației județene
După ce am ales un medic primar, acum, pentru sănătatea noastră, avem nevoie să fim reprezentați de un medic și în Senat !

Posted in Comunicat PNL | Leave a comment

Crin Antonescu: România Puternică nu este doar un program de guvernare, ci un proiect pentru o națiune! Declaratiile președintelui PNL, Crin Antonescu, făcute cu prilejul lansării programului de guvernare al USL, “România Puternică!” 8 noiembrie 2012

“Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor invitați, dragi colegi!

‘România Puternică’ nu este doar un program de guvernare. ‘România Puternică’ este parte importantă, hotărâtoare, dar parte a unui proiect mai amplu, un proiect național, un proiect de țară, un proiect care nu se poate reduce doar la durata și la mijloacele unei guvernări, un proiect generos și ambițios, sper din tot sufletul în același timp un proiect realist. Un proiect pentru o națiune, ‘România Puternică’!
Oamenii care, din diverse motive pe care nu are niciun rost să le discutăm acum, ne spun în ultima vreme mai intens că e o mare rușine să vorbești de națiune, de proiect național și mai ales să faci asta privitor la România. Ești comunist, retrograd, protocronist, antieuropean, antiamerican și așa mai departe. Nu cred, sunt chiar convins că nu e așa.
Ascultați-l pe președintele SUA, ascultați cum mesajul său, atunci când întreaga lume îl privește, mesajul său ‘urbi et orbi’ are în miezul său discursul despre forța și destinul națiunii americane. Când? Acum 50 de ani, acum 100 de ani, acum 20 de ani? Nu, ieri, președintele reales al SUA, Barack Obama.
Știm cu toții pe planetă că nu sunt doar vorbe frumoase. Priviți cum, de ani buni, cu coerență, cu tenacitate, cu metodă, Germania își construiește și reușește rolul incontestabil de lider al Europei, în interiorul spațiului comunitar, prin intermediul mecanismelor, valorilor și instituțiilor europene. Priviți orice dezbatere, nu numai în alegeri, orice dezbatere majoră în Franța, nu numai în alegeri, orice dezbatere majoră în Franța și o să vedeți cum, sub Sarkozy sau sub Hollande, Franța politică se dedică efortului de a păstra, de a construi, de a reconstrui un statut major.
Uitați-vă cum în Spania se dă o luptă pentru păstrarea unui echilibru și unei formule statale și naționale care a făcut din această țară 20 de ani cel mai de succes model din Europa.
Uitați-vă la drama actuală a Greciei. Națiunea, interesul național sunt oare proiectele pentru națiuni desuete? Nu cred. Globalizarea nu a făcut din oameni mașini, din indivizi cifre statistice și în niciun caz nu a făcut din națiune o amintire sau o iluzie.
Slavă Domnului, națiunile moderne, civilizate, democratice nu mai fac războaie între ele, dar există foarte multă competiție. Slavă Domnului, națiunile moderne, civilizate, democratice nu mai exclud și nu mai discriminează, dar națiunile mari, moderne integrează. Slavă Domnului!
La masa Uniunii Europene, la masa lumii se cooperează, dar se cooperează între națiuni care își armonizează interesele, nu și le neagă, nu și le uită, nu și le desființează. Are și România dreptul de a face o politică națională, are clasa politică românească obligația fundamentală de a identifica mereu, de a formula și reformula și de a servi pe durată interesele naționale ale României? Fără niciun fel de îndoială, nimeni nu neagă asta! Toată lumea te respectă dacă faci asta, cu excepția unor oameni din interiorul României
Problema noastră este că într-o țară pe care o vrem puternică și dacă o vrem puternică, aceste lucruri nu pot fi făcute decât de politicieni, așa cum sunt ei, cel mai adesea mediocri, cel mai adesea ratând întâlnirile cu momente importante, cu toate cele care au fost și sunt în continuare descrise într-o tânguială nesfârșită și nefolositoare, chiar dacă, în bună parte, justificată. Nimeni nu poate face aceste lucruri în afara noastră, a noastră a celor care facem politică. Nici cele mai strălucite minți ale țării, nici Academia, nici Patriarhia, nimeni, asta este obligația politicienilor, de asta și pentru asta există politicieni.
Și atunci, iată de ce ‘România Puternică’ este un proiect care trebuie să dureze, este un proiect care, până una alta, trebuie să înceapă. Cei care am gândit, cei care am construit, am născut, am crescut Uniunea Social Liberală, noi, cei de aici și încă mulți alți colegi de-ai noștri nu am gândit-o și nu am făcut-o doar pentru că în România cineva trebuia să se opună unui regim din ce în ce mai aberant, unui partid din ce în ce mai stat și unei degenerate și generalizate spolieri a acestei țări. Sigur că asta era o urgență, dar nu am făcut-o numai pentru asta, nu am făcut-o numai pentru a câștiga o victorie politică pentru partidele noastre.
Am făcut-o pentru că în România este nevoie de o construcție care să spargă ciclul nefericit și sterp al guvernării care se războiește cu trecutul, al guvernării care se războiește cu opoziția și al guvernării care caută compromisul cu momentul, uitând durata. Axul originar al acestei construcții politice reunește în fond marele partid de stânga, așa cum s-a construit și cum a evoluat el în România după 1990, și singurul partid autentic de dreapta, PSD – PNL, evident împreună cu PC, după aceea cu toți cei care ni s-au alăturat.
Și asta este șansa pentru ca în România, în această guvernare să începem o construcție ale cărei elemente fundamentale să dureze. Îmi doresc să avem puterea să aplicăm acest program, să facem în întregime acele lucruri despre care colegii mei, în frunte cu primul ministru v-au vorbit și să începem, pentru că e foarte important, lucrurile la care s-a făcut referire.
Îmi doresc să avem o guvernare reușită din această perspectivă, îmi doresc să așezăm sistemul politic românesc, în principal prin modificarea Constituției, pe baze solide, funcționale, democratice cu adevărat, până la capăt, și echitabile. Îmi doresc ca noi, Uniunea Social Liberală, să dăm un președinte care să nu mai fie al USL, ci să fie al României și îmi doresc ca atunci când vom încheia guvernarea să putem pleca în competiție electorală, aceste partide care astăzi suntem împreună, cu siguranța că indiferent care dintre noi va câștiga și va guverna în ciclul următor, lucrurile esențiale vor rămâne, pentru că le-am făcut împreună.
Asta înseamnă, cred, în mod esențial o construcție pentru durată, o construcție pentru un proiect de o asemenea anvergură și asta înseamnă cu adevărat ca după guvernarea nostră împreună să rămână ceva. Sigur că toți așteptăm cu febrilitate și ne zbatem, cum o facem de atâția ani, acum, în campania electoală care începe mâine și este foarte important rezultatul acestor alegeri din 9 decembrie, dar marea bătălie începe abia după aceea.
Avem în fața acestei bătălii câteva certitudini, încerc să le rezum. Știm cu siguranță cine va fi primul ministru, va fi domnul Victor Ponta. Știm cu siguranță că USL își va menține angajamentele față de alegători și angajamentul său interior, între forțele politice componente, până când aceste lucruri vor fi realitate. Știm, de asemenea, cu cine ne batem și știm că acest adversar este unul mai puternic, mai perfid, mai greu de bătut decât sunt astăzi oponenții politici
Știm, sper, că o bună parte din acest adversar își face loc uneori în propriul nostru comportament, în propria noastră mentalitate, în propria noastră acțiune. Noi, liberalii, și cred că nu numai noi, spunem, de obicei, că nu există oameni providențiali, că nu există soluții providențiale. Am spus și eu, multă vreme. Acum cred că există oameni providențiali, cred că există soluții providențiale. Problema noastră este că nu îi avem printre noi. Poate că oameni providențiali există, dar noi trebuie să înțelegem că nu avem, nu suntem niciunul dintre noi un om providențial, că n-am dat niciunii dintre noi o soluție providențială, că am dat acest program cu soluții normale, aproape banale, dar în care extraordinară ar fi și sper să fie capacitatea de a le aplica, să fie capacitatea de a rămâne consecvenți cu aceste angajamente. Iată ce putem să facem împreună.
Sper că nu sunt singurul care m-am debarasat, chiar dacă am făcut-o cu neplăcere, de ultima urmă de romantism în materie de politică. Nu mă păcălesc pe mine însumi, nu vă păcălesc pe dumneavoastră și nu vrem să păcălim pe nimeni dintre cetățenii acestei țări, care e clar că la 9 decembrie vor arăta că suntem, acum, singura lor speranță. Nu vrem să păcălim pe nimeni. Nu suntem nici providențiali, nu suntem nici extraordinari, nu suntem, poate, mulți dintre noi, nici măcar atât cât societatea românească de azi ar merita, dar trebuie să adunăm toate resursele din noi, dacă vrem să înțelegem că noi, aceștia, așa cum suntem, cu bune, cu rele, suntem singurii care putem măcar începe acest proiect.
Pentru asta nu e suficient doar să nu furăm, pentru asta nu e suficient să nu mințim, știți bine că nu e ușor, nici măcar atât, pentru asta nu este suficient să fim harnici, pentru asta mai trebuie ceva și deși nu îmi plac cuvintele mari, atunci când le spun eu, nu găsesc alt cuvânt decât acela de sacrificiu. Nu trebuie să sacrificăm altceva, nu trebuie să urmăm o altă cale a sacrificiului, decât înțelegând că atunci când suntem descurajați, nu e nimeni care să ne încurajeze, pentru că noi suntem politicieni, pentru că ne-am asumat misiunea de a-i încuraja noi pe alții, pentru a găsi în noi tăria de a-i încuraja noi pe alții, de a le da încredere altora.
Trebuie să găsim tăria ca atunci când asupra noastră, cum se întâmplă cu fiecare dintre noi, se revarsă insulte, se revarsă calomnii, se revarsă nedreptăți, să rezistăm la acestea, să ne ridicăm atunci când cădem, pentru că suferința noastră este oricum mai mică decât a celor pentru care, în numele cărora și împreună cu care noi trebuie să facem România aceasta puternică.
Știu că oamenii capabili de sacrificiu nu au fost niciodată foarte mulți, au fost mai puțini. Admit că aceasta este o idee de dreapta, dar este o idee de stânga sau compatibilă cu stânga că acești oameni, puțin capabili de asta, numiți elite, trebuie să lucreze pentru toți ceilalți, buni sau răi, puternici sau slabi. România e compusă din toți. România împreunează definitiv genii și analfabeți, oameni de caracter și prostituați perpetui. România ne adună pe toți și noi, ca politicieni, trebuie să lucrăm pentru proiectul unei națiuni, care să-i ducă mereu pe cei mai buni să lucreze și în numele celor mai slabi. Eu cred că putem să facem mult din toate aceste lucruri. Am toată încrederea în colegii cu care am pornit. Cred că toată lumea știe că deja această coaliție, deși alcătuită din partide vechi și foarte vechi, că această coaliție, deși alcătuită din oameni, în mare majoritate oameni politici vechi și foarte vechi, parcă-parcă a arătat câteva lucruri noi. A arătat lideri care se apără unii pe alții și nu se înfundă prin intrigi unii pe alții, a arătat formațiuni politice decise să identifice, să evalueze și să fructifice resurse ale acestei națiuni umane, înainte de toate, naturale, de oportunitate.
România puternică este România în care cetățeanul român va fi întrutotul liber, liber în sensul nivelului de trai, liber în sensul accesului la educație, sănătate, ordine publică de bun nivel, liber și puternic în sensul conștiinței că aparține unei națiuni conduse de oameni, care înțeleg și servesc interesul național. Ne vedem pe 10 decembrie alături de Guvernul Ponta! Doamne ajută!”

Posted in Galerie video | Leave a comment

Comunicat de presă


Membrii Uniunii Social Liberală Satu Mare au marcat în data de 9 noiembrie 2012 la ora 00:00 începerea campaniei electorale. Cu această ocazie a fost amplasat primul banner electoral cu înscipţiile alianţei în intersecţia Burdea.
Un grup de tinerii în frunte cu preşedintele PNL Satu Mare, Adrian Ştef şi vicepreşedintele PSD, Radu Roca au urmărit şi ajutat la amplasarea bannerului.
Adrian Ştef, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Satu Mare a declarat: “La fel ca la locale marcăm începerea campaniei electorale prin amplasarea primului banner la Burdea, a fost de bun augur pentru USL, eu cred că acelaşi lucru se va întâmpla şi acum, USL va marca anul 2012 ca an al victoriei. Vom putea să avem o guvernare în care să punem în practică toate aceste proiecte pe care le-am prezentat electoratului şi în vara acestui an şi acum în momentul în care s-a lansat programul economic. Intrebarea este câte mandate o să aibă USL-ul, la nivel de ţară vom avea peste 65% şi la nivel de judeţ o să avem suficiente ca să contribuim la o guvernare reuşită. Eu cred că USL-ul va câştiga aici în colegii, colegiile 1, 2, 3 şi în senat.”

Posted in Comunicat de presă | Leave a comment

S-a tras la sorti ordinea pe buletinele de vot

La Biroul Electoral de Circumscripţie Satu Mare a avut loc astăzi tragerea la sorti pentru stabilirea ordinii formaţiunilor pe buletinele de vot. In urma extragerii, USL ocupa primul loc pe buletinele pe care vom vota la 9 decembrie.

Posted in Galerie video | Leave a comment