Andreea Paul – reactie la declaratia lui teodorovici: Culmea penibilului birocrat nu prea inteligent!

PENIBIL. Aberatiile guvernului Ponta au depasit orice imaginatie. Dupa ce a decis sa fim singura tara din lume care taie doua bonuri fiscale pentru o singura plata, Ministrul Teodorovici s-a hotarat sa barbiereasca bacsisul cu lingura de lemn. Persoanele care livrează pizza la domiciliu sau la birou pot primi un bacşiş, dar numai dacă este lăsat la firma unde acestea lucrează, cumpărătorul având obligaţia să se deplaseze la acea locaţie pentru a le fi eliberat bonul fiscal, consideră ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Culmea penibilului birocrat nu prea inteligent! De ce nu e suficienta emiterea unui singur bon fiscal pe care sa fie trecut si bacsisul, asa cum se intampla in toate tarile civilizate?! De ce goneste guvernul dupa chilipiruri – bacsisul la pizza la domiciliu – cand marii evazionisti zburda nestingheriti si cand avem de-a face cu un guvern incapabil sa cheltuie banii colectati eficient pentru educatie, sanatate si drumuri si ramane cu banii excedentari la buget?!

CONTRA- bilanț, 3 ani de guvernare Ponta 5 mai 2015

În buzunarul românilor cei 3 ani cu Victor Ponta s-au numit STAGNARE, dacă nu putem vorbi chiar de regres.

Guvernarea s-a dovedit una de fațadă, de pospăială, care nu a făcut decât să enunțe obsesiv ceva ce în realitate NU a realizat: un trai mai bun pentru români!

Deși PSD și Victor Ponta s-au lăudat cu creșteri de pensii și salarii, în buzunarul românilor a rămas doar o parte infimă.

După 3 ani cu Victor Ponta în fruntea Executivului constatăm cum arată o guvernare PROST făcută. O guvernare care a mers cu frâna de mână trasă, în loc să lase loc potențialului semnificativ de dezvoltare pe care l-ar fi avut România.

  • Creșterea prețurilor a fost mai mare decât veniturile populației. Din 2012 până în 2014 nivelul prețurilor s-a majorat cu peste 8,6%, spre deosebire de 7,6 % – rata de creștere a veniturilor la nivelul gospodăriilor.

  • Indicele prețurilor de consum (IPC), indicator care măsoară creșterea prețurilor la bunuri și servicii, a avut o creștere în fiecare an ( 2012 – 3,33%, 2013 – 3,98%, 2014 – 1,07%). În cei trei ani de guvernare prețurile au crescut cu 8,59% în termeni reali.

  • Veniturile și cheltuielile gospodăriilor. Veniturile medii lunare ale unei gospodării au crescut în 3 ani (2012 – trimestrul 2 – 2014-trimestrul 4) cu 7,6%, de la 2.396 de lei la 2.579 de lei. În același timp, cheltuielile medii lunare au crescut cu 9,4%, de la 2.155 de lei la 2.357 de lei.

  • Din totalul cheltuielilor, populația aloca la finalul anului 2014 o pondere mai mică pentru consum decât în 2012 (trimestrul 2) și, în același timp, a o pondere mai mare pentru impozite, taxe sau contribuții, conform datelor INS.

Surplusul real pentru pensii și salarii este unul jignitor, față de retorica constantă susținută de PSD în frunte cu Victor Ponta. Pensia medie a crescut în termeni de putere de cumpărare cu MAI PUȚIN de 2%, iar salariul mediu cu sub 5%.

  • Pensia medie a crescut cu 10%, iar raportat la IPC (8,6%) rezultă un beneficiu suplimentar de 1,4%. Din anul 2012 (trimestrul 2) până la finalul lui 2014 (trimestrul 4) pensia medie a crescut cu 10%, adică de la 769 de lei la 847 de lei/lună, în condițiile în care numărul pensionarilor a scăzut cu 3%.

  • Câștigul salarial mediu net a crescut cu 13%, iar raportat la IPC (8,6%) rezultă un beneficiu suplimentar de 4,4%. Între mai 2012 și februarie 2015, câștigul salarial mediu net a crescut cu 13%, adică de la 1.530 de lei per lună la 1731 de lei per lună.

Creșterea economică realizată de Guvernul Ponta (evoluția PIB) s-a aflat în cei trei ani SUB nivelul de 3% asumat în programul de guvernare. PSD a reușit DOAR să o egaleze, la nivelul mediu de creștere economică, pe cea de 2,3% a Guvernului Boc din 2011.

  • Creșterea economică medie anuală a fost de 2,3% ( 2012 – 0,60%, 2013 – 3,50%, 2014 – 2,80%) și a s-a aflat la același nivel cu cea din 2011 a Guvernului Boc (2,3%).

  • Programul de guvernare al USL prevedea un ritm de creștere anual de 3% în perioada 2013-2016. Pentru 2015 este estimată o creștere economică de 2,5%.

Scăderea taxelor și impozitelor a fost o altă minciună sfruntată a lui Victor Ponta. NU doar că nu a redus impozitarea, dar a introdus peste 40 de alte taxe suplimentare pe diverse alte paliere. Astăzi, sloganul ”DOAR Ponta a scăzut taxele” de la prezidențiale arată măsura ipocriziei la guvernare.

  • Reducerea CAS cu 5% a fost singura măsură realizată din programul de guvernare datorită presiunii realizate constant de PNL

  • Reducerea TVA la 19%, din programul USL, NU s-a realizat! Revenirea TVA la 19% trebuie implementată până la finalul mandatului. Victor Ponta promitea că va avea loc o reducere treptată. Inclusiv în ianuarie 2015 vorbea de o reducere cu 3% a TVA. La modul concret, Ponta a eșuat în a pregăti economia pentru această măsură.

  • Reducerea TVA la 9%, de la 24%, la producătorii de produse agricole (cereale, pâine, carne

proaspătă, lapte și legume-fructe proaspete). Măsura era valabilă doar pentru producție și NU pe lanțul de prelucrare. Presupunea alocarea diferenței de 15% producătorilor pentru dezvoltare, astfel încât să fie stimulați producătorii interni și să fie redusă evaziunea fiscală din agricultură. Măsura a fost abandonată. Reducerea TVA la pâine a dovedit că nu s-a reflectat în prețuri, iar reducerea TVA la alimente riscă să aibă aceeași soartă.

  • Impozitul pe venit (8%, 12%, 16%), prin introducerea de cote regresive de la nivelul actual de 16%. Măsura a fost uitată de Ponta. Presupunea impozitarea pe grile de venit, cu deductibilități fiscale. La acel moment, PNL a susținut măsura ca o formulă de compromis pentru că presupunea relaxare fiscală.

  • Guvernul Ponta a introdus peste 40 de taxe noi și impozite majorate. Câteva exemple: impozitul pe locuințe și pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe mijloace de transport, impozitul pe cifra de afaceri, impozitul pe veniturile din agricultură și impunerea CAS, majorarea de taxe locale, CAS pentru venituri din chirii, accize suplimentare, impozit pe construcții speciale (vezi Anexa 1)

Guvernul Ponta este complicele evaziunii fiscale. Contrar retoricii sale publice, contrar angajamentelor din programul de guvernare, cifrele arată în mod clar că evaziunea fiscală a atins cote RECORD sub guvernarea PSD. În același sens, creșterea nivelului de colectare a veniturilor la bugetul de stat s-a dovedit un eșec lamentabil.

Combatere eficientă a evaziunii NU se realizează prin abuzurile ANAF față de micii întreprinzători, în acțiuni heirupiste de imagine. În primul rând, Guvernul trebuia să combată marea evaziune fiscală, a celor cu care PSD se află cel mai probabil mână în mână.

  • În 2012, Ponta promitea că va suplimenta bugetul de stat prin ”combaterea eficientă a evaziunii fiscale”, că nu va arăta milă celor care se sustrag de la plata impozitelor și taxelor. Programul USL stabilea creșterea nivelului veniturilor bugetare de la 32% la 38% din PIB.

  • Rezultatul este mai prost decât la preluarea guvernării! În 2011, evaziunea fiscală era la 84,1 miliarde lei (15,1% din PIB), și a crescut în 2012 la 97,8 miliarde lei (16,6%) și la 102 miliarde de lei (16,2%) în 2013, conform raportului Consiliului Fiscal. (pentru 2014 încă nu există raportări)

  • Colectarea veniturilor la buget se situa în 2011 la 33,9% din PIB. În loc să crească această pondere, în 2012 a scăzut la 33,7%, iar în 2013 la 32,7%. Eficiența guvernării se poate raporta și la media europeană a veniturilor în PIB, care este de 42,7%.

Guvernul Ponta a SACRIFICAT investițiile, zonă care determină creșterea economică. Motorul care mișcă economia se compune din investiții și consum, iar pentru a produce plus valoare cele două zone trebuie să aibă o pondere constantă. Alocarea fondurilor de investiții pentru consum generează un efect de bumerang în puterea de cumpărare

  • Investițiile de stat (cheltuieli de capital) au scăzut constant în ultimii trei ani, ajungând de la o pondere de 3,3% din PIB la 2,7%.

  • Față de aceeași perioadă din 2014, în primele 3 luni ale lui 2015 investițiile din bugetul de stat au scăzut cu aproximativ 25%.

  • Investițiile globale în economie au scăzut constant în ultimii trei ani de zile (2012 – minus 2,1%; 2013 – minus 9,3%; 2014 – minus 3,1%)

  • Utilizarea fondurilor de la bugetul de stat care ar fi trebuit să se regăsească în investiții pentru stimularea consumului (reducerea TVA) poate avea efecte nocive în cele din urmă chiar pentru cei care teoretic ar fi beneficiarii măsurii.

  • Reducerea investițiilor pentru a reloca banii în consum va determina mai puține locuri de muncă, creștere economică scăzută și în cele din urmă o putere de cumpărare mai mică.

  • Măsurile de stimulare a consumului NU trebuie să afecteze nivelul investițiilor.

Muncă

1 milion de locuri de muncă au fost promiși în 2012. Guvernul Ponta nu a realizat în cei 3 ani nu doar jumătate, DAR nici măcar un sfert din ce a anunțat. Este cea mai gravă nerealizare a guvernării, raportată în special la electoratul PSD. Acesta a fost elementul central al propagandei electorale, iar după trei ani de zile poate constata toată lumea cât de ”eficient” a fost ca premier Victor Ponta.

  • În trei ani de mandat ai Guvernului Ponta au apărut în plus doar aproximativ 120 mii de salariaţi. Comisia Europeană a atras un semnal de alarmă că lipsa investitorilor străini care să creeze locuri de muncă este unul din marile dezechilibre economice ale României. Victor Ponta dă vina pe sindicate pentru faptul că investitorii părăsesc țara.

  • România are 4,48 milioane de salariaţi, la fel ca în urmă cu un deceniu. Desfiinţarea celor 700 de mii de job-uri în timpul crizei a fost recuperată într-o foarte mică măsură.

  • Rata de ocupare a forței de muncă este de 63.8% (24-64 de ani), față de media europeană de 68,5% și ținta fixată pentru 2020 de 70%. În cazul tinerilor (15-23 ani) – 23,9% faţă de media europeană de 48,9%.

  • Rata șomajului a rămas constantă în ultimii ani, în jur de 7%, în vreme ce șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%.

  • Guvernul Ponta NU a venit cu nicio măsură pentru reducerea fenomenului muncii la negru şi întărirea disciplinei fiscale. A compromis Inspecția Muncii, iar frauda fiscală pe piaţa muncii se ridică la 14,6% din PIB, adică aproape jumătate din încasările totale la bugetul naţional.

  • Sistemul de salarizare unitară, reanalizat de Guvern, a determinat ample proteste la nivelul administrației.

  • Creșterea salariului minim a avut efecte în cel mai fericit caz modeste. Masa salarială a rămas la nivelul din perioada crizei, ceea ce înseamnă că tot mai mulți români câștigă doar la nivelul salariului minim. (27 % din totalul angajaților la sfârșitul anului 2014, o creștere semnificativă față de procentul de 8 % înregistrat în 2011)

  • Efectul dezastruos al nerealizării Guvernului Ponta legată de creșterea semnificativă a locurile de muncă se vede în faptul că un salariat susține 1,3 pensionari și beneficiari de indemnizații. Acest lucru se traduce într-un deficit anual al sistemului de pensii de aproximativ 4 miliarde de euro și o perspectivă sumbră pentru următorii ani.

Educație

Sistemul de educație a fost un interes pentru Victor Ponta DOAR când a fost vorba să-și emită SIEȘI o Ordonanță de Urgență privind renunțarea la doctorat. În rest, educația a rămas în același impas: cadre didactice puține și slab plătite, număr insuficient de școli și inadaptarea pregătirii la piața forței de muncă.

  • Legea educației a fost modificată, substanțial, doar prin OUG. Victor Ponta a folosit și el acest instrument introducând prevederea conformă căreia un deținător de doctorat poate renunța la acest titlu, ceea ce nu era posibil pînă acum. Renunțarea voluntară la un titlu de doctorat împiedică o anchetă care să ducă la un verdict de plagiat.

  • Lipsa manualelor școlare a fost resimțită în al doilea an consecutiv pentru elevii de clasa I, care au rămas fără abecedare. Mai nou, în aceeași situație au fost şi elevii de clasa a II-a. Lucrurile acestea s-au întâmplat pentru că licitaţiile pentru manuale au fost făcute cu dedicaţie, prin caietul de sarcini.

  • Infrastructura școlară a fost alocată în mod discreționar. Microbuzelor şcolare au ajuns în procent de 80% la primăriile conduse de PSD

  • A fost introdusă o formă suplimentară de învățământ profesional, după doi ani și jumătate de la reinstituirea învăţământului profesional. Măsura a produs confuzie atât in rândul agenţilor economici, cât şi în rândul elevilor si al părinţilor, fără să aibă beneficii relevante.

  • Sistemul de cercetare a fost total ignora și condamnat la subfinanțare. România are 3,8 cercetători la mia de persoane active, în timp ce media europeană este de 10,17 la mie.

  • 30 % din societățile comerciale se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal pentru locuri de muncă calificate. Studiile europene arată că doar în cazul unei treimi din lucrătorii români există o concordanță între competențele lor și locul de muncă pe care îl ocupau la momentul respectiv.

Sănătate

Finanțare insuficientă, lipsa medicamentelor compensate, lipsa investițiilor, management defectuos, sunt lucrurile care definesc Sănătatea condusă de PSD în acești ani.

  • Ponta NU a asigurat finanțarea necesară sistemului sanitar. În ciuda promisiunilor publice, bugetul anului 2015 este mai mic decât cel de anul trecut. Bugetul pentru 2014, după rectificări, a fost de 7,94 miliarde lei, în timp ce sumele alocate pentru anul 2015 se ridică la 6,73 de miliarde lei.

  • Lista medicamentelor compensate, incompletă. Deși lista este actualizată, totuși ea nu oferă încă acces la medicamente inovatoare, în special pentru tratarea unor boli grave precum cancerul.

  • Pensionarii, ignorați de Ponta. Guvernul a înregistrat un eșec și în compensarea medicamentelor cu până la 90% pentru pensionarii cu venituri mai mici de 1.000 de lei. În prezent compensarea se aplică doar celor cu pensia mai mică de 700 de lei.

  • Lipsa investițiilor în spitalele de stat. Multe dintre centrele spitalicești funcționează cu aparatură uzată. Cel mai afectat este domeniul oncologic unde spitalele de stat dispun de aparatură veche, ce nu corespune noilor tehnologii ce pot salva viețile oamenilor.

  • Un alt exemplu de incompetență este cazul Institutului Cantacuzino, care este în realitate falimentar. Guvernul a alocat sume de la buget doar pentru a salva temportar Institutul. Ponta și PSD nu sunt în stare să ofere soluții pe termen lung astfel încât sănătatea populației să nu fie pusă în pericol an de an.

Transporturi și Infrastructură

Guvernarea Ponta, din impas în impas. Construirea de autostrăzi a fost un FIASCO a actualei guvernări, cu implicații grave în dezvoltarea economică și în crearea de locuri de muncă. Ponta promitea că va realiza, până în 2016, aproape 1000 de kilometri de autostradă promitea, condiționându-și propria carieră politică de acest lucru.

  • USL anunța în 2012 construirea a 962 de kilometri. Până acum au fost dați în folosință 160 de kilometri la care se lucra deja la momentul preluării guvernării, iar 804 kilometri nu sunt gata încă şi nici nu au şanse să fie finalizaţi.

  • Zero km de autostradă demarați. Guvernul Ponta nu a început nici un segment nou de autostradă. Toate lucrările au fost contractate de guvernele anterioare. Ponta taie panglici pentru lucrări demarate în perioada 2010-2011!

  • Master Planul pentru transport nu îndeplinește criteriul de bază al Comisiei Europene. Ministerul Transporturilor nu poate obține un acord politic asupra Master Planului General de Transport cerut de Comisie fără a fi desecretizat și dezbătut corespunzător în Parlament.

  • Proiectele de îmbunătățire a căilor ferate, blocate de PSD. Proiectele de reabilitare a căilor ferate cu finanţare europeană au fost sistate din cauza proastei gestionări a guvernului Ponta.

  • Nu s-a finalizat nici o investiţie în sensul reabilitării infrastructurii pe Canalul Dunăre- Marea Neagră, cu toate că proiectele au fost promovate şi începute de guvernele anterioare.

  • Nu s-a finalizat Master Planul pentru Portul Constanţa ca parte integrantă a Master Planului General pentru Transporturi.

  • Acciza suplimentară pe carburanți a fost topită în bugetul de stat, fără ca banii să fie alocați pentru drumuri și autostrăzi, conform discuției inițiale.

Fondurile europene

Din cauza DNA nu absorbim fonduri europene”, este ultima explicație pe care Victor Ponta a găsit-o și o consideră logică pentru a justifica incompetența propriului guvern. Fondurile europene sunt bani gratuiți irosiți de PSD din cauza faptului că se fură mai greu și trebuie muncit pentru a fi contractați.

  • Ținta de absorbție de fonduri europene era fixată pentru finalul acestui an la 80%, lucru puțin probabil de realizat. În prezent, rata de absorbție este de 56%, cu 20 de procente mai mică decât media de la nivelul UE.

  • Banii europeni, folosiți electoral de Ponta. Guvernul incompetent a lui Victor Ponta a pierdut 7 miliarde de euro din alocarea 2007-2013. Din bugetul 2014-2020 România nu a cheltuit decât banii pentru pachetele cu alimente distribuite electoral de Ponta. Și în 2015, în al doilea an din programare avem absorbție ZERO.

  • Cele 7 miliarde de euro irosite de Guvernul PSD reprezintă suma necesară construirii autostrăzii Sibiu-Pitești înmulțită cu trei. Francezii de la Uzina Renault au amenințat că părasesc România dacă această autostradă nu se construiește.

  • Ponta a ascuns românilor planul Juncker prin care 300 de miliarde de euro vor fi alocate proiectelor de investiții. De ce? România a depus doar proiecte în valoare de 62 de mld euro, adică sub 5% din valoarea tuturor proiectelor propuse de statele membre.

Industrie și Energie

Guvernul Ponta a RATAT toate privatizările și toate marile proiecte energetice. A menținut managementul politic și falimentar al companiilor de stat și căpușarea acestora de către PSD. A păstrat, cu indiferență, situația jalnică în care se află mineritul.

  • Eșecul privatizărilor marilor companii de stat (Oltchim, Tarom, Poșta Română, Cuprumin, CFR Marfă) în ciuda discuțiilor avute cu finanțatorii externi.

  • În continuare, managementul acestor companii este puternic politizat, ineficient și corupt.

  • Experții europeni constatau în luna februarie că în România, în ultimii ani, ”NU s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma guvernanței corporative a întreprinderilor deținute de stat din sectoarele energiei și transporturilor”.

  • România nu reușește să-și fructifice potențialul energetic din cauza lipsei unui document programatic pe termen mediu și lung cu directiile majore de acțiune pentru asigurarea securității energetice a României și poziționarea în raport cu politicile Uniunii Europene.

  • Sectorul minier este în pragul falimentului din cauza corupției, lipsei de profesionalism, viziune, a unui management profund politizat și neperformant. Promisiunea premierului Ponta conform căreia “cărbunele va juca un rol important în formarea mixului energetic” este o simplă lozincă prin care a amăgit miile de angajații din domeniu și a compromis relansarea acestui sector.

  • România a ratat în ultimii ani toate marile proiecte strategice, trecând de la intenția de a deveni un “pol energetic regional” la un “pol al instabilității si impredictibilității” în sistemul Energetic European.

  • Proiectul Nabucco, interconectările bidirecționale de gaze naturale cu statele vecine, construcția reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă, construirea hidrocentralei de la Tarnița-Lăpustești, retehnologizările de la Rovinari și Mintia, cablul submarin Romania-Turcia sunt exemple ale neputinței Guvernului Ponta.

Agricultură

  • Refacerea sistemului de irigații a rămas doar scris în programul de guvernare. În trei ani de guvernare PSD acest program rămâne doar la stadiul de proiect.

  • În guvernarea Ponta aceste subvenții agricole au întârziat, ceea ce pune în pericol activitatea din acest domeniu. Și anul acesta situația se repetă. Campania de depunere a cererii unice de plată pentru subvențiile agricole aferente anului 2015 este un dezastru.

  • Eliminarea cotei de lapte de la 1 aprilie 2015 pune în pericol fabricile de procesare a laptelui, o parte dintre ele fiind deja în insolvență din cauza lipsei de viziune a Guvernului Ponta

  • În programul de guvernare se scrie negru pe alb că se dorește accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole, însă procesul este unul greoi. PSD nu a acceptat ajutorul Opoziției, respingând un proiect de lege al PNL ce viza realizarea cadastrului gratuit la prima intabulare.

Mediu, ape și păduri

  • Guvernul Ponta a alocat fonduri insuficiente pentru realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. În anul 2014 pentru lucrări de investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor s-au alocat numai 40 milioane lei, pentru bunuri şi servicii s-au cheltuit mult mai mulți bani: 377 milioane lei.

  • Guvernul PSD nu a înţeles necesitatea finanțării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor alocând prin bugetul de stat sume de 6 ori mai mici decât in perioada 2005-2012, în condiţiile în care sunt identificate 700 puncte critice de-a lungul cursurilor de apă, în care sunt necesare intervenţii rapide.

  • Se constată lipsa unor proiecte şi politici de încurajare a creşterii suprafeţelor spaţiilor verzi în marile oraşe pentru atingerea mediei europene de 24 metri cubi pe cap de locuitor. Mai mult, lipsesc programele de îmbunătăţire a calităţii aerului pe temen lung, iar toate aceastea reprezintă o problemă națională gravă ignorată de Guvernul Ponta.

  • Perdelele forestiere, abandonate de Ponta. Guvernul avea obligaţia, prin Programului naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale, să demareze încă din 2014 proiectul dispunând și de cadrul legislativ, şi de fondurile necesare.

Afaceri externe

  • Relațiile privilegiate ale lui Ponta cu Beijing-ul, criticate de liderii UE. Comisia Europeană a trimis chiar o circulară de atenționare pentru liderii europeni care vor relații privilegiate cu China, fapt ce l-a enervat pe Victor Ponta, acesta spunând la sfârșitul lui 2013 că formula de adresare este neinspirată, atitudine ce a trădat, de fapt, nervozitate pentru că este criticat de la Bruxelles.

  • Cum s-a ascuns Ponta în Italia de Victoria Nuland. La începutul lui 2014 ,Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat american, a venit în România pentru a discuta cu oficialii români în urma derapajelor democratice de la București. La vremea respectivă, Ponta a plecat într-o vizită privată în Italia pentru a nu da cu ochii de Victoria Nuland.

  • Eşecul aderării la spaţiul Schengen. Guvernul Ponta a pus constant în dificultate aderarea la spațiul Schengen. Motivul amânării a fost reliefat în Rapoartele MCV care atrag atenția asupra tratamentului preferențial aplicat de către majoritatea parlamentară controlată de PSD în cazul aleșilor certați cu legea.

Anexa 1.

Nr. crt.

Taxe noi și impozite majorate

Act introducere modificare

Persoane fizice/juridice afectate

Creșterea impozitului pentru locuințe de la 0.1% va fi cuprins între 0.08% și 0.2%

O.G. 6/2015

Creșterea cu peste 6% pentru impozitul pe clădiri

O.G. 6/2015

Se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii, rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață.

Creșterea impozitului pe terenuri

O.G. 6/2015

Pentru terenurile extravilane se va plăti un impozit de 80 lei/ha, față de 31 lei/ha, în prezent. Pentru terenurile arabile, impozitele vor ajunge la 130 lei/ha, față de 50 lei/ha, cât sunt în prezent.Iar pentru un hectar de teren intravilan aflat în zona A dintr-o localitate cu rang 0, va fi plătit un impozitul de 83.000 lei față, de 10.353 lei cât este în prezent.

Creșterea impozitului pe mijloace de transport cu 4% până la 12,5%.

O.G. 6/2015

impozitul pe mijlocul de transport este calculat in functie de capacitatea cilindrica a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu o suma corespunzatoare. Aceasta suma a fost majorata. Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 inclusiv, suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului a fost ridicata de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv a fost majorata de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv a fost urcata de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc a fost crescuta de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.

Impozitul pe cifra de afaceri

O.G. 6/2015

Companiile cu cifre de afaceri pe an între 100.000 de lei şi 1 miliard de lei ar urma să plătească o cotă standard de 2% din cifra de afaceri începând de anul viitor. Dacă firma are un singur angajat, cota de impozitare urcă la 2,2% din cifra de afaceri, iar dacă nu are niciun angajat se va impune 2,5% din cifra de afaceri. Din anul 2016, cota standard de impozitare ar urca la 3%, cu nivelele de 3,3% la un angajat şi 3,75% la firmele fără angajaţi din această categorie.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care dețin peste 3 capete de vaci și bivoliţe, peste 9 capete de ovine și caprine, peste 5 capete de porc pentru îngrășat,  peste 49 de familii de albine și peste 99 pe capete de pasări de curte.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care dețin peste 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod, peste 1,5 ha de leguminoase pentru boabe și pomi pe rod, peste 1 ha de tutun, peste 0,5 ha vie pe rod și legume în câmp, peste 0,3 ha de flori și plante ornamentale și peste 0,2 ha de legume în spaţii protejate.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care obţin venituri din silvicultură şi piscicultură.

Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013 – condiția USL pentru asigurarea finanțărilor de la bugetul central necesar primăriilor.

O.G. 8/2013

Toate persoanele fizice și juridice care aparțin de localitățile ale căror primării au decis majorarea impozitelor și taxelor locale.

Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.

O.G. 5/2013

Toți românii (gospodarii și firme) care plătesc facturi la energie electrică și gaze naturale.

Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

O.G. 6/2013

Operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale.

Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementarii prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare.

O.G. 7/2013

Operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale.

Impozit pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

O.G. 8/2013

Orice angajat care primește o diurnă pe perioada delegării mai mare de peste 2,5 ori decât nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care obțin venituri considerate dividende, reprezentând sume plătite de societate pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea asociaților, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.

Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice/juridice care obțin venituri plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

CAS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă) începând cu 1 ianuarie 2014.

O.U.G. 88/2013

Toate persoanele care obțin venituri din chirii sau arendarea terenurilor vor fi obligate la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate.

Taxă majorată pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei).

Imprimeria Naţională a mărit tarifele pentru blanchetele actelor de identitate.

Toți românii care vor să călătorească.

Taxă de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) și apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) și în cazul podului Feteşti-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) și apoi la 13 lei (1 aprilie 2013). Aceste tarife sunt valabile pentru autoturismele şi vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone.

Ordin 2220/2012
(ordin al Ministerului Transporturilor)

Toți românii care vor sa traverseze Dunărea pe cele două poduri.

Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu). Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu 10% față de vechea taxă de poluare.

O.U.G. 9/2013

Toţi proprietarii de mașini care nu au plătit taxa de primă înmatriculare.

Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.

H.G. 117/2013

Orice român care ca avea nevoie de cel puțin o zi de internare în spital.

Taxă de 500 lei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă.

Lege 127/2013

În anul 2012 au avut loc peste 30.000 de divorțuri în România.

Taxa judiciară de timbru, colectată de primării și vărsată în proporție de 70% la bugetul public.

O.U.G. 80/2013

Toate persoanele fizice și juridice care utilizează servicii prestate de către
instanțele judecătorești, Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%.

O.G. 8/2013

În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.

Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

O.G. 8/2013

Consumatorii de băuturi fermentate cu pondere de alcool absolut sub 50% (altele decât bere şi vinuri).

Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.

O.G. 8/2013

În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.

Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. 

O.G. 8/2013

Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.

O.G. 16/2013

Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an.

Acciza specifică la țigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete.

O.G. 8/2013

Aproximativ 5 milioane de fumători.

Acciză pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de bijuterii din aur și/sau din platină (cu excepția verighetelor).

Acciză pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de confecții din blănuri naturale (peste 500 euro).

Acciză pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și acciză 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu lungimea mai mare de 8 metri și cu motoare de peste 100 cai-putere (cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță).

Acciză pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.

O.G. 28/2013

Cumpărătorii de motoarecu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.

Acciză pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate  cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii deautoturisme cu motoare de peste 3.000 cm3.

Acciză pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de arme de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).

Acciză pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de cartușe cu glonț pentru armele de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).

Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen de la 1 ianuarie 2014: la benzina cu plumb acciza va fi majorată de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, la benzina fără plumb acciza crește de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, la motorină acciza urcă de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor acciza va fi majorată de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

conform negocierilor cu FMI

Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor.

Indexarea accizelor cu rata medie a inflației calculată în luna septembrie a acestui an: toate accizele vor crește cu 4,77% începând cu 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizelor va duce la scumpirea tuturor produselor cărora li se aplică accize (carburanți, alcool, gaze, energie electrică).

Impozit pe construcții speciale de 1,5% din valoarea construcției, începând cu 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Toate firmele româneşti sau străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, dar și firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene. Acest impozit se va regăsi în prețul produselor și serviciilor, prin urmare va fi resimțit de toți românii.

Redevențele pentru resursele naturale vor crește cu 25% (cu excepția celor la petrol și gaze) de la 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Creșterea redevenței pentru resursele naturale ar putea scumpi sarea și apa minerală. Prin urmare, această majorare va fi resimțită de toți românii.

Eliminarea prevederii legale prin care primarii nu aveau voie să majoreze taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflației în cazul persoanelor fizice (la persoanele juridice limita va rămâne). Astfel, de la 1 ianuarie 2014, primăriile vor avea undă verde să crească impozitele locale cât de mult își doresc.

Proiect de ordonanță de urgență

Toate persoanele fizice care aparțin de localitățile ale căror primării vor decide majorarea impozitelor și taxelor locale.

Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc.

OUG nr. 92/2014

Impunerea cotei de 1% pentru veniturile din jocurile de noroc, inclusiv pentru cele on-line și de 16% pentru sumele ce depășesc 15 000euro și 25% pentru cele mai mari de 100 000 euro. Introducerea obligativității de a depune declarațiile pentru veniturile castigate din jocurile de noroc on-line.

Perceperea TVA pentru serviciile de telecomunicații

OUG nr 80/2014

30%, în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016; şi – 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.

Ref. la: Victor Ponta, nu te mai plânge. Mai bine dă-ţi demisia!

Înţeleg că Victor Ponta s-a plâns cu puţin timp în urmă că din cauza acţiunilor DNA nu mai absoarbe fonduri europene iar eu aş fi cerut tăierea acestora la Bruxelles. Las la o parte faptul că Victor Ponta foloseşte un dublu limbaj, criticând în ţară acţiunile DNA însă la Comisia Europeană laudă activitatea acestei instituţii, ca şi când ar avea vreun “merit”.

Dincolo de faptul că, de când sunt europarlamentar întotdeauna m-am bătut pentru a atrage fonduri pentru România şi pentru ca fermierii români să fie trataţi la fel ca şi ceilalţi fermieri din ţările UE, niciodată nu am cerut tăierea fondurilor europene, ba mai mult, nu de puţine ori am avut acţiuni comune inclusiv cu europarlamentarii de la PSD, pentru ca România să fie tratată în mod corect. Problema, domnule Ponta, nu este cu tăierea sau cu netăierea fondurilor europene, ci ea constă în incapacitatea dumneavoastră de a absorbi şi cele pe care le aveţi. Iar declaraţia doamnei Filote, reprezentantul Comisiei Europene în România, care critica România pentru slaba absorbţie a fondurilor, este mai mult decât relevantă în acest sens.

Şi încă ceva, domnule Ponta: dacă aduceţi în fața opiniei publice o singură dovadă a faptului că eu am solicitat la Bruxelles tăierea fondurilor europene pentru România, îmi voi da demisia din Parlamentul European! Însă dacă nu, vă veţi da dumneavoastră demisia?

Co-preşedinte PNL Cluj,

Europarlamentar Daniel Buda

Intâlnire PNL Satu Mare cu consilierul politic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii

Astăzi, 04.05.2015, a avut loc la sediul PNL Satu Mare o întâlnire între conducerea PNL şi doamna Debra Hevia , consilier politic al ambasadei Statelor Unite ale Americii în România . Doamna consilier a fost însoţită de Consilier specialist Rodica Bârlanescu.

La întâlnire au participat: copreşedinte PNL Romeo Nicoară, consilier judetean Virgil Enătescu, consilier municipal Adrian Albu, copreşedinţii organizaţiei municipale a PNL Satu Mare Ileana Blidar şi Romeo Pop, responsabil departament comunicare Ciprian Costea şi d-nii Marius Popdan, Ioan Pal, membrii ai Biroului Politic.

În cadrul discuţiilor participanţii au abordat subiecte de actualitate privind viaţa politică şi economică a judeţului Satu Mare, fiind aprofundate subiecte precum: democraţie şi administraţie locală, implicarea civică a cetăţenilor, aspecte ale vieţii economice locale, relaţii interetnice precum şi alte aspecte ale vieţii sociale sătmarene.

Doamna consilier Debra Hevia a subliniat importanţa implicării civice a cetăţenilor în viaţa comunităţii, în vederea susţinerii consolidării democratice locale.

Apreciem această vizită precum şi interesul ambasadei Statelor Unite de a cunoaste realităţile din judeţele României, viaţa politică locală şi particularităţile diverselor regiuni ale tării.

Biroul de presa al PNL Satu Mare

REF: Alexandru Nazare – ”Polonia și Bulgaria cheltuie banii europeni din bugetul 2014-2020, România stă și se uită ”

Vicepreședintele PNL Alexandru Nazare, membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, îi solicită noului ministru al fondurilor europene să prezinte de urgență în Parlament măsurile pe care le întreprinde pentru utilizarea fondurilor europene din bugetul 2014-2020.

Din bugetul 2014-2020 România nu a cheltuit decât banii pentru pachetele cu alimente distribuite electoral de Ponta. Și în 2015, în al doilea an din programare avem absorbție 0, adică niciun euro rambursat de la Bruxelles! Pentru 2014 România se angajase că utilizează 4 miliarde de euro, dar 3 miliarde vor fi transferați pentru anii următori că nu am fost în stare. Polonia în schimb a zis că are nevoie de 11 miliarde de euro și i-a utilizat pe toți. Până și Bulgaria a utilizat 50% din fondurile pe 2014! Pentru 2015 România are din nou un angajament pentru 4 miliarde de euro, dar niciun calendar pentru când vor fi lansate primele apeluri de proiecte și când vor fi semnate primele contracte. Având în vedere că experiențele anterioare ne arată că de la lansarea ghidurilor și până la demararea proiectelor trece aproape un an, este evident că și acești 4 miliarde vor fi transferați pentru anii următori”, a declarat Alexandru Nazare.

Deputatul PNL este surprins de faptul că ministrul Nica a fost absent de la întâlnirea premierului Ponta cu președintele Comisiei Europene și comisarul european pentru politică regională. ”Președintele Juncker i-a atras atenția premierului Ponta în întâlnirea de săptămâna aceasta că România nu face suficiente eforturi pentru utilizarea banilor europeni. Din bugetul 2007-2013 mai avem de cheltuit 9 miliarde de euro în 7 luni și este evident că nu ne vom apropia de o rată de absorbție de 80% cum visa fostul ministru al fondurilor europene. Din păcate însă și pentru bugetul 2014-2020 deja contabilizăm al doilea an pierdut. Este inexplicabilă însă absența ministrului Nica de la acea întâlnire, în condițiile în care el gestionează majoritatea fondurilor europene. Chiar dacă este un ministru nou, domeniul fondurilor europene nu poate fi lăsat de izbeliște până când domnul Nica învață ce are de făcut. Îi solicit să vină în Parlament, la Comisia de Afaceri Europene și să ne prezinte clar măsurile pe care le ia pentru a urgenta utilizare banilor europeni.”, a conchis Alexandru Nazare.

Departamentul de comunicare al PNL

Andreea Paul: Contrabilanț Ponta

Dincolo de aniversări inutile, cosmetizări politice și declarații triumfaliste, eșecurile guvernării Ponta se pot contabiliza destul de ușor și riguros:

  1. Introducerea a 42 de noi taxe noi și impozite majorate. (vezi Anexa 1)

  2. Creștere economică slabă, sub promisiunile inițiale de 4% (3,4 % în 2013 și 2,9% în 2014).

  3. Lipsa de investiții publice se reflectă și în lipsa de perspective de dezvoltare și strategii economice pe termen lung.

  4. Blocarea marilor proiecte de infrastructură: România încă nu dispune de o autostradă funcțională, care să traverseze țara de la Est la Vest.

  5. Evaziunea fiscală a crescut, ajungând la 29% din PIB, iar gradul de colectare rămâne scăzut la aprox. 30%, conform Consiliului Concurenței. Astfel, doar din TVA-ul necolectat România pierde anual 10 miliarde de euro.

  6. Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul mediu pe gospodărie insuficient, conform datelor Proiectului strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020).

  7. Puterea de cumparare a familiilor a scăzut cu peste 8% în ultimii 3 ani de guvernare Ponta. Creșterea prețurilor de 8,38% (rata cumulată a inflației în anii 2012-2014) a restrâns în termeni reali mult capacitatea de cumpăre a venitului mediu pe gospodarie, care era de 2477 lei în anul 2014, aproape neschimbat față de cei 2475 lei în anul 2012. Sunt ultimele cifre oficiale ale INS.

  8. Restanțele guvernului Ponta la „Semestrul European” din programul Europa 2020 conduc la amenzi usturătoare pentru România, care nu fac decât să confirme eșecul negocierilor cu creditorii internaționali (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană) și determinând Comisia Europeană să declanșeze procedura de dezechilibru macroeconomic în privința României

  9. Eșecul privatizărilor marilor companii de stat (Oltchim, Tarom, Poșta Română, Cuprumin) în ciuda discuțiilor avute cu finanțatorii externi.

  10. Descurajarea micilor întreprinzători prin impozite și impuneri fiscale suplimentare (CAS obligatoriu pentru PFA etc).

Anexa 1

Nr. crt.

Taxe noi și impozite majorate

Act introducere modificare

Persoane fizice/juridice afectate

Creșterea impozitului pentru locuințe de la 0.1% va fi cuprins între 0.08% și 0.2%

O.G. 6/2015

Creșterea cu peste 6% pentru impozitul pe clădiri

O.G. 6/2015

Se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii, rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață.

Creșterea impozitului pe terenuri

O.G. 6/2015

Pentru terenurile extravilane se va plăti un impozit de 80 lei/ha, față de 31 lei/ha, în prezent. Pentru terenurile arabile, impozitele vor ajunge la 130 lei/ha, față de 50 lei/ha, cât sunt în prezent.Iar pentru un hectar de teren intravilan aflat în zona A dintr-o localitate cu rang 0, va fi plătit un impozitul de 83.000 lei față, de 10.353 lei cât este în prezent.

Creșterea impozitului pe mijloace de transport cu 4% până la 12,5%.

O.G. 6/2015

impozitul pe mijlocul de transport este calculat in functie de capacitatea cilindrica a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu o suma corespunzatoare. Aceasta suma a fost majorata. Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 inclusiv, suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului a fost ridicata de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv a fost majorata de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv a fost urcata de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc a fost crescuta de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.

Impozitul pe cifra de afaceri

O.G. 6/2015

Companiile cu cifre de afaceri pe an între 100.000 de lei şi 1 miliard de lei ar urma să plătească o cotă standard de 2% din cifra de afaceri începând de anul viitor. Dacă firma are un singur angajat, cota de impozitare urcă la 2,2% din cifra de afaceri, iar dacă nu are niciun angajat se va impune 2,5% din cifra de afaceri. Din anul 2016, cota standard de impozitare ar urca la 3%, cu nivelele de 3,3% la un angajat şi 3,75% la firmele fără angajaţi din această categorie.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care dețin peste 3 capete de vaci și bivoliţe, peste 9 capete de ovine și caprine, peste 5 capete de porc pentru îngrășat,  peste 49 de familii de albine și peste 99 pe capete de pasări de curte.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care dețin peste 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod, peste 1,5 ha de leguminoase pentru boabe și pomi pe rod, peste 1 ha de tutun, peste 0,5 ha vie pe rod și legume în câmp, peste 0,3 ha de flori și plante ornamentale și peste 0,2 ha de legume în spaţii protejate.

Impozit de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care obţin venituri din silvicultură şi piscicultură.

Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013 – condiția USL pentru asigurarea finanțărilor de la bugetul central necesar primăriilor.

O.G. 8/2013

Toate persoanele fizice și juridice care aparțin de localitățile ale căror primării au decis majorarea impozitelor și taxelor locale.

Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.

O.G. 5/2013

Toți românii (gospodarii și firme) care plătesc facturi la energie electrică și gaze naturale.

Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

O.G. 6/2013

Operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale.

Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementarii prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare.

O.G. 7/2013

Operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale.

Impozit pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

O.G. 8/2013

Orice angajat care primește o diurnă pe perioada delegării mai mare de peste 2,5 ori decât nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.

Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice care obțin venituri considerate dividende, reprezentând sume plătite de societate pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea asociaților, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.

Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

O.G. 8/2013

Persoanele fizice/juridice care obțin venituri plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

CAS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă) începând cu 1 ianuarie 2014.

O.U.G. 88/2013

Toate persoanele care obțin venituri din chirii sau arendarea terenurilor vor fi obligate la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate.

Taxă majorată pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei).

Imprimeria Naţională a mărit tarifele pentru blanchetele actelor de identitate.

Toți românii care vor să călătorească.

Taxă de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) și apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) și în cazul podului Feteşti-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) și apoi la 13 lei (1 aprilie 2013). Aceste tarife sunt valabile pentru autoturismele şi vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone.

Ordin 2220/2012
(ordin al Ministerului Transporturilor)

Toți românii care vor sa traverseze Dunărea pe cele două poduri.

Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu). Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu 10% față de vechea taxă de poluare.

O.U.G. 9/2013

Toţi proprietarii de mașini care nu au plătit taxa de primă înmatriculare.

Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.

H.G. 117/2013

Orice român care ca avea nevoie de cel puțin o zi de internare în spital.

Taxă de 500 lei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă.

Lege 127/2013

În anul 2012 au avut loc peste 30.000 de divorțuri în România.

Taxa judiciară de timbru, colectată de primării și vărsată în proporție de 70% la bugetul public.

O.U.G. 80/2013

Toate persoanele fizice și juridice care utilizează servicii prestate de către
instanțele judecătorești, Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%.

O.G. 8/2013

În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.

Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

O.G. 8/2013

Consumatorii de băuturi fermentate cu pondere de alcool absolut sub 50% (altele decât bere şi vinuri).

Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.

O.G. 8/2013

În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.

Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. 

O.G. 8/2013

Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.

O.G. 16/2013

Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an.

Acciza specifică la țigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete.

O.G. 8/2013

Aproximativ 5 milioane de fumători.

Acciză pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de bijuterii din aur și/sau din platină (cu excepția verighetelor).

Acciză pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de confecții din blănuri naturale (peste 500 euro).

Acciză pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și acciză 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu lungimea mai mare de 8 metri și cu motoare de peste 100 cai-putere (cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță).

Acciză pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.

O.G. 28/2013

Cumpărătorii de motoarecu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.

Acciză pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate  cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii deautoturisme cu motoare de peste 3.000 cm3.

Acciză pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de arme de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).

Acciză pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.

O.G. 16/2013

Cumpărătorii de cartușe cu glonț pentru armele de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).

Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen de la 1 ianuarie 2014: la benzina cu plumb acciza va fi majorată de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, la benzina fără plumb acciza crește de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, la motorină acciza urcă de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor acciza va fi majorată de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

conform negocierilor cu FMI

Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor.

Indexarea accizelor cu rata medie a inflației calculată în luna septembrie a acestui an: toate accizele vor crește cu 4,77% începând cu 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizelor va duce la scumpirea tuturor produselor cărora li se aplică accize (carburanți, alcool, gaze, energie electrică).

Impozit pe construcții speciale de 1,5% din valoarea construcției, începând cu 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Toate firmele româneşti sau străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, dar și firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene. Acest impozit se va regăsi în prețul produselor și serviciilor, prin urmare va fi resimțit de toți românii.

Redevențele pentru resursele naturale vor crește cu 25% (cu excepția celor la petrol și gaze) de la 1 ianuarie 2014.

conform negocierilor cu FMI

Creșterea redevenței pentru resursele naturale ar putea scumpi sarea și apa minerală. Prin urmare, această majorare va fi resimțită de toți românii.

Eliminarea prevederii legale prin care primarii nu aveau voie să majoreze taxele locale cu mai mult de 20% peste rata inflației în cazul persoanelor fizice (la persoanele juridice limita va rămâne). Astfel, de la 1 ianuarie 2014, primăriile vor avea undă verde să crească impozitele locale cât de mult își doresc.

Proiect de ordonanță de urgență

Toate persoanele fizice care aparțin de localitățile ale căror primării vor decide majorarea impozitelor și taxelor locale.

Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc.

OUG nr. 92/2014

Impunerea cotei de 1% pentru veniturile din jocurile de noroc, inclusiv pentru cele on-line și de 16% pentru sumele ce depășesc 15 000euro și 25% pentru cele mai mari de 100 000 euro. Introducerea obligativității de a depune declarațiile pentru veniturile castigate din jocurile de noroc on-line.

Perceperea TVA pentru serviciile de telecomunicații

OUG nr 80/2014

30%, în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016; şi – 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.

Sambra Oilor

SAMBRA OILOR

Comunicat TNL Satu Mare

Peste 100 de tineri liberali au ecologizat timp de doua zile mai multe zone din judetul Satu Mare. Vineri, 24 aprilie si sambata 25 IMG_0077aprilie, membrii organizatiilor judetene si municipale de tineret din cadrul Partidului National Liberal au luat parte la o campanie prin care au dorit sa atraga atentia semenilor lor. Actiunea s-a desfasurat sub egida “TNL pentru Romania, Tinerii iubesc natura”, dovadă a faptului că si tinerii sunt implicați  in viata comunitatii din care provin.  Inarmati cu manusi de unica folosinta si saci de gunoi, tinerii au pornit in strangerea gunoaielor lasate in urma de altii in zone cunoscute ca si spatii destinate agrementului si petrecerii timpului liber. Vineri, membrii IMG_0130din organizatia judeteana, veniti din toate colturile judetului au strans mai multi saci cu peturi, ambalaje, resturi si amintiri ale gratarelor facute de alte persoane sezonul anterior. Acestia au avut ca destinație  padurea  dintre localitatile  Viile Satu Mare si Ardud, un loc binecunoscut iubitorilor de natura si picnic. La pas, cu rabdare, tinerii au reusit sa curete o suprafata considerabila de cateva zeci de arii.
Actiunea s-a repetat si sambata, avandu-i ca protagoniști pe tinerii de la organizatia municipală. Acestia au ecologizat spatiile verzi din cartierul Micro 16, cu accent pe dig. Si de aceasta data cativa zeci de IMG_0131saci de gunoi au fost colectati din locurile unde oamenii ar trebui sa isi petreaca timpul liber in curatenie.
Ceea ce tineretul liberal a incercat sa transmita prin activitatea din cele doua zile este o responsabilizare a cetatenilor fata de mediu si fata de locul in care traiesc. Acestia ar trebui sa fie mai atenti atunci cand lasa in urma lor resturile unei iesiri in natura, deoarece tot ei vor fi cei care se vor intoarce in acele locuri. De asemenea actiunea se doreste sa fie si o incurajare a cetatenilor sa petreaca zilele libere de 1 mai in natura si sa manifeste un respect maxim fata de aceasta.

Conducerea TNL Satu Mare

Comunicat de presă

Comunicat de presă

Ca urmare a hotărârii Biroului Politic Local PNL Satu Mare, în frunte cu cei doi co-președinți, Ileana Blidar și Romeo Pop, au fost numiți în fruntea organizației municipale de tineret Mihai Huzău din partea fostului PDL și Ioana Vașvari din partea fostului PNL.

Cei doi co-președinți au făcut următoarele declarații:

“Doresc să fiu consecvent în filozofia politică pe care am abordat-o odată cu candidatura de la europarlamentare, și anume:

Voi continua să fac politică cu tineri și pentru tineri! Am să ies în stradă, în mijlocul tinerilor pentru a afla de la ei care sunt cele mai importante probleme precum și cum văd ei rezolvarea acestora. Doar astfel voi reuși să evit una dintre cele mai frecvente greșeli pe care o fac liderii politici, și anume: ruperea de realitate.

Am reușit într-un timp foarte scurt să formez un birou politic de tineret, alcătuit din tineri care intenționează să facă politică la un alt nivel.

Am observat cu toții că organizațiile de tineret au fost obișnuite în mod deosebit cu un anumit gen de acțiuni, cum ar fi: organizarea de campionate sportive, acțiuni civice sau caritabile punând mai puțin accent pe acțiuni politice menite să rezolve problemele tinerilor. De aceea, intenționez ca în perioada următoare pe langă aceste acțiuni specifice cu care ne-am obisnuit, eu, împreună cu Ioana și echipa noastră de tineri să identificăm și să punem în aplicare o serie de proiecte politice care vizează rezolvarea problemelor de tineret.

În acest sens am intenția să reiau și să pun în aplicare câteva din proiectele pe care le-am avut, printre care se numără și cafeneaua poltică care este de fapt o dezbatere în jurul problemelor de tineret, dezbatere la care vor fi invitați atât tineri apolitici cât și liderii celorlalte organizații de tineret.

Sunt convins că toate proiectele pe care le vom desfășura vor avea succes doar cu implicarea mea, a Ioanei și a întregii echipe pe care o conducem” a conchis Mihai Huzău.

În continuare, Ioana Vașvari a declarat că : “Cred ca a venit rândul tinerilor să ia atitudine și să nu rămână indiferenţi la ceea ce se întâmplă în România. Aceștia au dovedit iarna trecută cât sunt de puternici și cred ca au nevoie doar de un impuls.

Ne-am săturat de politica agresivă din ultimii ani și nu aceasta este soluția creării unui mediul social stabil. Imi doresc să fac o altfel de politică bazată pe încredere, corectitudine, onestitate și transparență.

Am fost una dintre acele persoane nemultumite care au stat deoparte si au comentat situația politică rușinoasă care nu ne face cinste niciunde în lume. Mă implic deoarece imi doresc standarde de viaţă normale pentru copiii noştri si nu numai. Este necesar să fie identificate în mod corect problemele, iar în aceași timp să le oferim soluții viabile”.

Conducerea BPL municipiul Satu Mare,

Ec. Ileana Blidar, co-preşedinte BPL PNL Satu Mare

Dr. Romeo Pop, co-presedinte BPL PNL Satu Mare

Andreea Paul: „În ultimii 6 ani: minus 14% la salariile din învățământ, plus 13% în sănătate și plus 4% în administrația publică, dar cele din urmă rămân cu peste 60% mai mari decât în cele două domenii cheie pentru calitatea vieții.”

Salariile în învăţământ au scăzut în medie cu 14% din februarie 2009 până în februarie 2015, au crescut cu 13% în sănătate şi asistenţă socială şi cu 4% în administraţia publică. Sunt datele oficiale ale INS, care arată decalajul major, de peste 60% în salariile plătite din bani publici în favoarea administraţiei, faţă de cele două domenii cheie de care depinde direct calitatea vieţii şi şansa la un nivel de trai mai bun în România: învăţământul şi sănătatea.

E adevărat că îndemnizaţia unui parlamentar român echivalează cu ajutorul social acordat în Germania, dar salariile din învăţământ şi sănătate sunt şi mai grav decalate faţă de mediile europene. Aşadar, salariile trebuie crescute mai întâi în învăţământ şi în sănătate. Politicienii ar trebui să fie ultimii beneficiari de creşteri salariale, după ce reforma administrativ-teritorială şi a salarizării unitare s-ar fi tradus în îmbunătăţirea calităţii serviciului public. Azi puterea PSD eşuează grav în aceste reforme. Doar promisiunile şi jocurile de imagine ale PSD sub forma ’10 lei pentru votul tău’ înainte de alegeri nu rezolvă problemele structurale care persistă.

Iată de ce noi am aşezat în centru programului PNL Sănătatea şi Educaţia, sisteme grav afectate care trebuie transformate în mecanisme de creştere şi dezvoltare pe termen lung. În ambele sisteme am inclus în programul nostru revitalizarea profesiei de medic şi a celei de dascăl, inclusiv prin pachete salariale care să reflecte complexitatea şi importanţa profesiei.

Evoluatia salariilor din învăţământ, sănătate şi administraţia publică.

 Feb 2009  Feb 2015   Dinamica

2009-2105

 Învăţământ 2484 2127 -14,3
 Sănătate 1904 2150 12,9
Administraţia publică 3315 3446 3,9

Sursa datelor: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a15/cs02r15.pdf

Andreea PAUL

Prim-Vicepresedinte al PNL,

Deputat de Tara Oasului, Satu Mare.

Powered by WordPress