Andreea Paul (PNL): Vor reuși listele parlamentare ale partidelor politice să se ridice la ștacheta ridicată de reprezentare a femeilor la 40% în echipele prezidențiale și guvernamentale, de către Președintele Iohannis și Premierul Cioloș?

andreea paul

Ne merge mintea și ne place să ajut oamenii. Putem ajunge la acest obiectiv cu eleganță și inteligență, cu bucurie și convingere. Cum? Folosind pârghiile puterii date de motivație, de profesionalismul autentic și de bunătate.

Femeile pot contribui din plin cu atuurile lor. La nivelul echipelor prezidențiale și guvernamentale aproape 40% sunt doamne – ceea ce înseamnă că a contat campania pe care am dus-o până acum (față de cele 20, respectiv 30 de procente la demarajul acestor mandate), dar în Parlament peste jumătate din populația țării rămâne grav subreprezentată, cu 11% din totalul parlamentarilor actuali. Vocea femeilor este de două ori mai puțin auzită în Parlamentul României decât media mondială și de trei ori mai puțin decât media europeană. La ultimele alegeri locale, 4,6% doamne au fost alese primar, 12% consilieri locali și 15% consilieri județeni. Alegerile locale din acest an sunt departe de ștacheta ridicată de Președintele Iohannis și Premierul Cioloș.

 

Vor reuși listele parlamentare ale partidelor politice să se ridice la ștacheta ridicată de reprezentare a femeilor la 40% în echipele prezidențiale și guvernamentale?

 

România este pe locul rușinos 113 în lume la implicarea politică a femeilor, conform Raportului Global al Egalității de Gen din anul 2015. La mijlocul anului 2016, realitatea românească a evoluat mult în bine în cele două Palate, slab la nivelul autorităților locale și rămâne de văzut care va fi evoluția în viitorul Parlament.

Din echipa prezidenţială fac parte 9 doamne, respectiv 40% din cei 22 de consilieri prezidenţiali şi consilieri de stat. În Guvernul României 8 doamne ocupă funcţia de ministru, ceea ce reprezintă 38% din echipa executivă. În Parlament sunt doar 61 de doamne (51- deputate şi 10 – senatoare). Așadar, doar 11% din totalul parlamentarilor actuali sunt doamne.

 

 

 

 

 

Proiectul de lege al cotelor de gen, de minimum 30% femei și bărbați pe listele electorale, pe care l-am depus în acest an în Parlament alături de peste 150 de colegi deputați și senatori este în dezbatere, în această sesiune.

 

Cum sunt reprezentate femeile la nivelul primarilor în țară și în PNL?

 

147 dintre cele 3.187 de mandate de primari la nivel naţional au fost câştigate de femei, respectiv 4,6%. Dintre acestea, 138 de mandate au fost câştigate în mediul rural şi doar 9 în mediul urban. Judeţele cu cele mai multe mandate câştigate de femei sunt Arad şi Vaslui cu 8 mandate fiecare, iar Bacău, Cluj, Constanţa şi Neamţ cu câte 7 mandate fiecare. În Bistriţa Năsăud, Braşov, Harghita şi Timiş niciun mandat de primar nu a fost câştigat de o femeie.

Dintre cele 147 de mandate de primar câştigate de femei, 44 au fost obţinute de doamnele liberale – PNL, adică 30%. Doamnele din PNL au câştigat 4 mandate în Alba şi câte 3 mandate în Arad, Botoşani, Cluj şi Prahova.

În județul Satu Mare, din cele 4 mandate de primar câştigate de către femei (6,15% din totalul mandatelor la nivel de judeţ), PNL a câştigat unul singur cu o doamnă din cele 17 mandate de primari liberali în judeţul Satu Mare, respectiv 26% din cele 65 de mandate existente. Județul Satu Mare se poziționează pe locul 20 în ceea ce privește numărul mandatelor de primar câștigate de femei.

La nivel naţional, dintre cele 3.187 de mandate de primari, 1.081 au fost câştigate de PNL, respectiv 34%.

 

Cum sunt reprezentate femeile în consiliile județene în țară și în PNL?

 

213 dintre cele 1.436 de mandate de consilieri judeţeni la nivel naţional au fost câştigate de către doamne, respectiv 15%. Cele mai multe mandate de consilieri judeţeni câştigate de către femei sunt în: municipiul Bucureşti -13 şi Dolj – 12. La polul opus se află judeţele Alba care nu are nicio femeie consilier judeţean şi Sălaj cu doar un mandat câştigat de o femeie.

Candidatele PNL au obținut 60 de mandate de consilieri judeţeni din cele 213 câştigate de către femei la nivel naţional, respectiv 28% din totalul mandatelor deținute de către doamnele consiliere județene.

Cele mai multe mandate de consiliere judeţene ale PNL sunt obţinute în judeţele: Cluj – 5 (28% – din totalul mandatelor de consilieri judeţeni PNL la nivel de judeţ) şi Arad – 4 (25% – din totalul mandatelor de consilieri judeţeni PNL la nivelul judeţului).

În județul Satu Mare, 4 mandate de consilieri judeţeni au fost câştigate de către femei (12% din totalul mandatelor de consilieri judeţeni sătmăreni), dintre care 2 mandate sunt deţinute de doamnele liberale: Dobra Carmen Maria și Blidar

 

 

 

 

Ileana. Astfel, județul Satu Mare se află pe locul 30 în clasamentul județelor în ceea ce privește numărul mandatelor de consilier județean câștigate de către femei. PNL a câştigat 7 mandate de consilieri judeţeni din cele 33, 5 domni și 2 doamne cum spuneam, respectiv 21% din totalul mandatelor din judeţ.

În judeţele Alba, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Iaşi, Sălaj, Timiş şi municipiul Bucureşti, nicio femeie nu ocupă funcţia de consilier judeţean din partea PNL.

La nivel naţional PNL a câştigat 504 mandate de consilieri judeţeni, doamne și domni, respectiv 35% din cele 1.436 existente.

 

Cum sunt reprezentate femeile în consiliile locale în țară și în PNL?

 

Dintre cei 40.220 de consilieri locali aleşi la nivel naţional, 4.990 sunt femei, ceea ce înseamnă 12,4%. Cele mai multe mandate de consilieri locali obţinute de femei au fost înregistrate în mediul urban – 4.008 şi doar 982 în mediul rural.

Cele mai multe mandate de consilieri locali obţinute de femei s-au înregistrat în judeţele: Prahova – 200 (4% din totalul mandatelor obţinute de femei la nivel naţional); Dâmboviţa – 188; Timiş – 183; Bacău – 181; Constanţa -176; Iaşi – 174; Suceava – 173 etc.

La polul opus se situează municipiul Bucureşti – 42 consiliere locale (0,84% din totalul mandatelor obţinute de femei la nivel naţional şi 25,3% din totalul mandatelor de consilieri locali la nivelul municipiului, urmat de judeţele: Bistriţa-Năsăud – 48; Covasna – 56; Sălaj – 69; Brăila – 77; Gorj – 77; Satu Mare – 79 (1,6% din totalul mandatelor obţinute de femei la nivel naţional şi 9,5% din totalul mandatelor de consilieri locali la nivel de judeţ); Sibiu – 79 etc.

PNL deţine 31,7% din totalul mandatelor de consilieri locali câştigate de femei la nivel naţional, respectiv 1.583 din 4.990 de mandate.

Cele mai multe mandate de consilieri locali (PNL) obţinute de femei sunt în judeţele: Prahova – 89; Constanţa – 71; Suceava – 66; Timiş – 64 etc.

La polul opus se situează municipiul Bucureşti – 5 (16% – din totalul mandatelor de consilieri locali PNL la nivelul municipiului), urmat de judeţele: Covasna – 5; Harghita -9; Bistriţa- Năsăud -11.

În județul Satu Mare, 79 mandate de consilieri locali au fost câştigate de către femei (9,55% din totalul mandatelor de consilieri locali sătmăreni). Astfel, județul Satu Mare se află pe locul 35 în clasamentul județelor în ceea ce privește numărul mandatelor de consilier local câștigate de către femei.

Dintre cele 40.220 de mandate de consilieri locali la nivel naţional, PNL deţine 13.193 de mandate de către domni și doamne, respectiv 32,8% din total.

 

Andreea Paul: 44 de directive europene sunt restante la transpunerea în legislația românească, aproape dublu față de începutul acestui an

andreea paul

La începutul acestui an atrăgeam atenția asupra faptului că 23 de directive ale UE au termenele depășite pentru transpunerea în legislația națională și că ele trebuie însoțite de analize de impact reale, dezbateri publice consistente și informări prealabile ale cetățenilor pentru a se conforma la noile prevederi.

La peste o jumătate de an, numărul directivelor care au termenele depășite aproape s-a dublat. Astăzi, 44 de directive sunt restante, conform răspunsului primit de la Ministerul Afacerilor Externe la întrebarea parlamentară trimisă în data de 8 august a.c. Dintre acestea, 8 directive au termenele depășite fără acțiune sancționatorie declanșată de către CE, alte 29 sunt în etapa punerii în întârziere și 7 directive sunt în etapa avizului motivat. Până la finalul anului 2016, sunt în curs de transpunere 24 de directive – o prioritate a ultimei sesiuni parlamentare a acestui mandat -, iar pentru alte 48 de directive trebuie adoptate acte naționale de transpunere în următorii 3 ani – o prioritate pentru viitorul Parlament.

Procesul de adoptare în legislația națională a unei directive este afectat pentru că nu se generează dezbateri publice reale, iar România riscă să plătească sume mari pentru netranspunerea la timp. Așadar, este necesară adoptarea unei atitudini pro-active din partea partidelor politice, a Guvernului și a Parlamentului, iar sesiunea parlamentară din toamnă trebuie să înceapă cu o planificare legislativă astfel încât să nu rămână proiecte legislative restante pentru următoarea legislatură parlamentară.

Andreea Paul: Am deblocat AZI finanțarea variantei ocolitoare a municipiului Satu Mare blocate de către PSD

img 1000

 

După o jumătate de an de la adoptarea amendamentului la bugetul de stat pentru anul 2016, pe care l-am depus în Parlament, pentru finanțarea cu 20 de milioane de lei a variantei ocolitoare a municipiului Satu Mare, am solicitat informații privind evoluția lucrărilor pe teren. Blocaj total! Clasicul ‘nu se poate’ căci ‘alții sunt de vină, din alte instituții publice’ a fost primul răspuns primit de la Ministerul Transporturilor.

 

Am deblocat lucrurile după o corespondență de două luni cu CNADNR, Ministerul Transporturilor (MT), Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și cu Autoritatea de Management a Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (AM POIM).

Le mulțumesc tuturor pentru mobilizare: în cursul zilei de astăzi, AM POIM transmite avizul către CNADNR/MT pentru includerea acestora în Programul Operațional Infrastructură Mare. Urmare a acestui aviz, Ministerul Transporturilor va putea demara lucrările, având asigurată sursa de finanțare pentru proiect.

 

Vă prezint, sper nu foarte tehnic, situaţia variantei ocolitoare a municipiului Satu Mare din perspectiva finanțării sale:

 

  1. Varianta ocolitoare Satu Mare nu era inclusă inițial în lista proiectelor din Master Planul General de Transport propuse ca prioritare pentru Programul Operațional Infrastructură Mare de către guvernul PSD la momentul aprobării programului (iunie 2015). Potrivit răspunsului trimis de CNADNR către Ministerul Transporturilor, după demisia guvernului Ponta, CNADNR S.A. a semnat un contract privind “Proiectarea şi execuţia Variantei Ocolitoare a Municipiului Satu Mare” la data de 16 noiembrie 2015. CNADNR nu a emis ordinul de începere a activităţilor, întrucât susținea că nu este clarificată sursa de finanţare.

 

  1. În luna aprilie 2016, CNADNR a solicitat Autorității de Management a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) avizul pentru includerea în bugetul Ministerului Transporturilor cu finanţare din POIM 2014-2020 (titlul 58) a unor proiecte anterior aprobării acestora (avizarea Formularului 1 conform HG 93/2016), printre care se regăsea și Satu-Mare. AM POIM (MFE) nu a acordat aviz în urma solicitării, având în vedere faptul că acele proiecte nu erau incluse în lista proiectelor din Master Planul General de Transport propuse ca prioritare pentru POIM. Pentru includerea acesteia, Ministerul Fondurilor Europene a solicitat Ministerului Transporturilor revizuirea listei proiectelor ce urmează a fi finanțate în POIM.

 

  1. În urma discuţiilor purtate cu Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, la finalul lunii iulie 2016, privind lipsa avizului de includere la finanțare din POIM 2014-2020 a unor proiecte (printre care și varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare), Ministerul Transporturilor a comunicat o noua listă a proiectelor ce fac obiectul finanțării din POIM în data de 26 iulie 2016.

 

  1. În urma revizuirii de către Ministerul Transporturilor a listei de priorități POIM, CNADNR a solicitat AM POIM vineri, 5 august 2016, avizarea pentru includerea la finanțare din POIM a unor proiecte (inclusiv varianta ocolitoare Satu Mare, conform legii bugetului de stat aprobat în Parlament).

 

  1. În cursul zilei de astăzi, AM POIM transmite avizul către CNADNR/MT pentru includerea acestora în POIM. Urmare a acestui aviz, MT va putea opera modificările în buget și demara lucrările, având asigurată sursa de finanțare pentru proiect.

 

În concluzie, întârzierile în avizarea finanțărilor unor proiecte din care face parte și varianta ocolitoare a municipiului Satu Mare a fost momentan rezolvată. Rog instituţiile publice locale, inclusiv prefectura, să urmărească îndeaproape evoluția acestui proiect prioritar pentru sătmăreni, atât de necesar pentru decongestionarea traficului și îmbunătățirea calității vieții noastre. De la data aprobării sursei de finanţare şi emiterii Ordinului de începere a activităţilor, contractul CNADNR prevede un termen de 5 luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie.

Andreea Paul: Sătmărenii au cea mai mică speranţă de viaţă din România, iar natalitatea în județ a bătut recordul negativ din ultimii 25 de ani

andreea paul

Populaţia este esența unei naţiuni. Orice strategie publică, indiferent că este locală, regională sau naţională pornește de la oameni. Pentru politici publice locale eficiente este necesară o analiză a realităţii curente și o profundă înţelegere a problemelor cu care se confruntă aceşti oameni.

Principalele probleme care vizează în mod direct populaţia județului Satu Mare sunt răvășitoare: trăim puţin şi prost. Voi aduce şapte argumente notabile în acest sens.

  1. Durata medie de viață a populaţiei sătmărene este de 73 de ani, judeţul Satu Mare fiind pe ultimul loc în țară în ierarhia judeţelor. În fața noastră sunt județele  Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea. La polul opus, cu cea mai mare speranță medie de viață este municipiul Bucureşti – aproape 78 de ani, urmat de judeţele Vâlcea, Cluj şi Braşov.
  2. Populaţia judeţului Satu Mare a scăzut cu aproape 1500 de persoane faţă de anul precedent, în prezent fiind de 390 de mii de locuitori, conform datelor publicate de statistica oficială.
  3. Rata mortinatalității, adică copiii născuți morți raportaţi la mia de copii născuți într-un an s-a dublat în anul 2015 față de anul precedent. Județul Satu Mare se plasează pe locul al doilea în țară, cu cea mai mare rată de 7‰ în anul 2015, aproape dublă față de rata națională a mortinatalității de 3,9‰.
  4. Natalitatea în județul Satu Mare a scăzut la 8,3‰ în anul 2015, comparativ cu 9,1‰ în anul 2014, înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Mai mult, rata natalității s-a înjumătățit față de anul 1990 când era de 15,1‰.

 

 

 

  1. 2 din 10 sătmăreni au statutul de salariat. Salariul mediu net al unui sătmărean este de 1495 lei în prezent, cu aproape 450 de lei mai puțin decât media națională. Pensia lor va fi la bătrânețe tot mică. Cei fără loc de muncă rămân dependenți de aceste venituri salariale mici. Judeţul Satu Mare se află pe locul 28 în ţară, în ceea ce priveşte salariul mediu net.
  2. 2 din 10 sătmăreni au statutul de pensionar, pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a unui sătmărean este de 786 de lei, cu aproape 150 de lei mai puţin decât media la nivel naţional. Satu Mare se află pe locul 7 în ţară, în ceea ce priveşte judeţele cu cea mai mică pensie medie lunară.

Pensia unui agricultor sătmărean este de doar 377 de lei, locul 21 în ţară,  potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

  1. Aproape 6 mii de sătmăreni sunt șomeri, conform ultimelor date disponibile la ANOFM.

Spitalele, școlile și nivelul de trai sunt cauzele acestor probleme. Nu întâmplător, primele 7 proiecte de lege pe care le-am iniţiat şi trecut prin Parlament vizează educaţia, economia şi cultura, iar amendamentele iniţiate şi aprobate la bugetul de stat au fost dedicate sănătății și creării de locuri de muncă. Mă refer la modernizarea laboratorului de analize din cadrul spitalului din Negreşti Oaş şi suplimentarea programului dedicat tinerilor debutanţi în afaceri, cu încă 1,7 milioane lei. Acest program l-am înfiinţat în anul 2011 şi s-a dovedit a fi cel mai eficient în alocarea banilor publici și crearea de noi locuri de muncă dintre toate cele 8 programe suport dedicate întreprinderilor mici și mijlocii în vigoare în ultimii 6 ani. Este nevoie de acțiuni concrete mult mai ample, care depășesc atribuțiile parlamentare, și care țin de guvern și de administrația locală. Este nevoie de soluţii integrate care să includă urgent: sănătatea, educaţia și economia pentru județul Satu Mare, cu cea mai mică speranță de viață din România. Am cerut luna trecută celor trei ministere de profil să se mobilizeze și să propună o strategie în acest sens, în acord cu autoritățile locale.

 

 

 

 

Tabel nr. 1. Clasamentul județelor în funcție de durata medie a vieții

 

Nr.crt. TOTAL 75.41
1. Municipiul Bucureşti 77.83
2. Vâlcea 77.56
3 Cluj 76.76
4. Braşov 76.62
5. Sibiu 76.24
6. Alba 76.12
7. Argeş 76.04
8. Timiş 76.03
9. Harghita 75.91
10. Bistriţa-Năsăud 75.88
11. Prahova 75.88
12. Suceava 75.76
13. Vrancea 75.62
14. Iaşi 75.6
15. Covasna 75.51
16. Ilfov 75.45
17. Neamţ 75.37
18. Mureş 75.3
19. Dâmboviţa 75.28
20. Galaţi 75.27
21. Gorj 75.09
22. Buzău 75.08
23. Constanţa 74.91
24. Maramureş 74.89
25. Hunedoara 74.7
26. Brăila 74.69
27. Vaslui 74.68
28. Arad 74.68
29. Sălaj 74.62
30. Dolj 74.52
31. Bihor 74.46
32. Caraş-Severin 74.46
33. Teleorman 74.42
34.

 

 

Botoşani 74.37
35. Bacău 74.23
36. Ialomiţa 74.18
37. Mehedinţi 74.17
38. Olt 74.11
39. Tulcea 73.59
40. Giurgiu 73.56
41. Călărăşi 73.28
42. Satu Mare 73.27

Sursa: INSSE, iulie 2016

 

Andreea Paul: Ce au ungurii în plus față de noi de importăm cu peste 2 miliarde de euro mai mult decât exportăm?

andreea paul

Cu Ungaria avem un deficit comercial apropiat de cel cu China, de peste 2 miliarde de euro în ultimul an. Noi importăm mai mult decât exportăm în Ungaria, o țară cu mai puțin de jumătate din populația țării noastre. La fel ca și polonezii, ungurii au pus accentul pe producție și export, pe cercetare, pe competitivitate, iar noi pe consum. Deficitul comercial pe care-l avem cu Ungaria îl depășește chiar și pe cel pe care îl înregistrăm cu Germania.

Pe primele zece locuri în topul partenerilor comerciali cu care înregistrăm deficit comercial regăsim: China, Ungaria, Germania, Polonia, Olanda, Austria, Federaţia Rusă, Kazahstan, Slovacia şi Belgia, iar excedent comercial în anul 2015 înregistrăm cu: Marea Britanie, Egipt, Norvegia, Algeria, SUA, Arabia Saudită, Liban,  Republica Moldova, Maroc şi Iordania (vezi detalii în Tabelul nr. 1 şi  Tabelul nr. 2).

 

Cum poate o naţiune cu mai puţin de jumătate din populaţia României să exporte produse în valoare de 72,3 miliarde de euro în interiorul Uniunii Europene şi 16,5 miliarde de euro în exteriorul Uniunii?  România exportă produse în valoare de 40,2 miliarde de euro în interiorul Uniunii Europene şi doar 14,3 miliarde de euro în exteriorul Uniunii, potrivit ultimelor date disponibile pentru anul 2015, la Eurostat.

 

Ce ne desparte de Ungaria?

Ungaria are în plus față de România:

 

peste 100 de mii de firme active în economie

 

 

În Ungaria funcționează peste 528 de mii de firme, comparativ cu România unde numărul firmelor este de 425 de mii, potrivit ultimelor date oficiale disponibile la  Eurostat. Analizând comparativ structura întreprinderilor active în funcție de mărimea lor am observat că numărul microîntrepinderilor din Ungaria este mai mare cu aproximativ 127 de mii faţă de România.

 

peste 10 mii de cercetători

 

Ungaria are cu peste 10 mii de cercetători mai mulți în mediul privat decât România, iar ponderea cheltuielilor totale de cercetare – dezvoltare în anul 2014 era:

– 1,37% din PIB în Ungaria (din care 0,98% în sectorul privat), față de

– 0,38% din PIB în România (din care 0,16% în privat).

Numărul cercetătorilor şi ponderea cheltuielilor pe sectoare de performanţă se regăsesc detaliate în Tabelul nr. 3 şi Tabelul nr. 4.

 

aproape o mie de kilometri de autostradă în plus

 

Ungaria are peste 1.600 de kilometri de autostradă, iar România doar 644 de kilometri de autostradă, potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat.

 

2 milioane de turişti străini în plus anual

 

Numărul turiştilor străini înregistraţi în structurile de primire turistică din Ungaria este de aproximativ 4,6 milioane, cu peste 2 milioane de turişti străini în plus faţă de România.

 

Unde stă România mai bine decât Ungaria?

 

Culmea, că noi stăm mai bine la raportări…România se așează pe locul 37 la nivel mondial, puţin mai bine decât Ungaria – locul 42,  în ceea ce priveşte raportările noastre legate de uşurinţa de a face afaceri, potrivit Raportului Doing Business pentru anul 2016. Ceva nu miroase a bine în aceste raportări rupte de realitatea și evidențele economice: ori raportările noastre sunt eronate, ori e mai ușor să faci afaceri la noi, dar nu le facem.

 

Pentru a reclădi forța economică inteligentă a României vă reamintim cele 10 propuneri concrete publicate recent în Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/opinii/forta-economica-inteligenta-a-romaniei-10-propuneri-15547163

 

Tabel nr. 1. Deficitul comercial al României în funcţie de ţările partenere, în anul 2015

 

 

Nr.crt.

Stat Deficit comercial

(milioane euro)

Ponderea în total deficit
1. China 2.361,7 28,2%
2. Ungaria 2.068,5 24,7%
3. Germania 1.699,7 20,3%
4. Polonia 1.587,2 18,9%
5. Olanda 1.140,5 13,6%
6. Austria 1.057,6 12,6%
7. Federaţia Rusă 997,6 11,9%
8. Kazahstan 967,2 11,5%
9. Slovacia 464,2 5,5%
10. Belgia 460,4 5,5%

Sursa: INSSE, august 2016

 

 

 

 Tabel nr. 2. Excedentul comercial al României în funcţie de ţările partenere, în anul 2015

 

 

Nr.crt.

Stat Excedent comercial

(milioane euro)

Ponderea în total deficit
1. Marea Britanie 814,94 -9,7%
2. Egipt 635,25 -7,6%
3. Norvegia 423,98 -5,1%
4. Algeria 410,66 -4,9%
5. SUA 373,12 -4,5%
6. Arabia Saudită 363,91 -4,3%
7. Liban 341,42 -4,1%
8. Republica Moldova 259,36 -3,1%
9. Maroc 252,83 -3,0%
10. Iordania 248,38 -2,9%

Sursa: INSSE, august 2016

 

 

Tabel nr. 3. Numărul cercetătorilor pe sectoare de performanţă în anul 2013

 

Sector de performanţă România Ungaria
Sectorul mediu de afaceri 5.738 16.010
Sectorul guvernamental 6.859 5.770
Sectorul învăţământ superior 14.884 16.023
Sectorul privat non-profit 119 -
TOTAL 27.600 37.803

Sursa: Eurostat, august 2016

 

 

Tabel nr. 4. Ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pe sectoare de performanţă în PIB, în anul 2014

 

Sector de performanţă România Ungaria
Sectorul mediu de afaceri 0,16% 0,98%
Sectorul guvernamental 0,16% 0,19%
Sectorul învăţământ superior 0,06% 0,19%
Sectorul privat non-profit - -
TOTAL 0,38% 1,37%

Andreea Paul: TOPUL JUDEȚELOR. Ţară mare, turişti străini puţini. Avem de toate, dar nu tăiem bilete!

andreea paul

Judeţul Satu Mare se află pe locul 21 la nivel naţional, în ceea ce priveşte destinaţiile preferate de turişti străini.

 

Ţară mare, turişti străini puţini. De 2 ori mai puţini turiști străini în România decât în Ungaria, de 4 ori mai puţini decât în Cehia, mai puţini chiar şi faţă de Bulgaria.

România a primit cele mai uluitoare cadouri de la natură, însă dovedim că nu știm să tăiem bilete, să punem masa și să facem patul așa cum se cade pentru turiști. 2 din 10 turişti care au vizitat România au fost turişti străini în anul 2015.

România este printre statele cu cei mai puţini turişti străini înregistraţi în structurile de primire turistică, aproximativ 2 milioane de persoane, locul 23 în Uniunea Europeană, potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat. Ţara noastră este depăşită de state precum Bulgaria – 3 milioane de persoane, Ungaria – 5 milioane de persoane sau Cehia cu 8 milioane de persoane.

Topul judeţelor vizitate de turiști străini

Municipiul Bucureşti se află în fruntea clasamentului destinaţiilor preferate de străini cu aproape 1 milion de persoane – 44% din numărul de sosiri ale turiştilor străini în structurile de primire turistică la nivel naţional. În topul preferinţelor turiştilor străini se află şi judeţele: Braşov cu peste 158 de mii de persoane, Sibiu cu peste 110 mii de persoane şi Mureş cu 92 de mii de persoane.

La polul opus, cu cel mai mic număr de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică, se află judeţele:  Giurgiu cu 2.231 de persoane, Vrancea cu 1.935 de persoane şi Teleorman cu 1.478 de persoane.

Judeţul Satu Mare se află pe locul 21 la nivel naţional, în ceea ce priveşte destinaţiile preferate de turişti străini.

 

Turismul are în România și la nivel local, chiar în condiţiile actuale de infrastructură şi de cazare, un potenţial imens nevalorificat. În România – o ţară cu sute de obiective turistice absolut unice în lume, vin puţin peste 2 milioane de turişti străini anual. Oraşul New York este vizitat de 45 de milioane de turişti pe an. Până la a ne plânge de dotări şi infrastructură, trebuie întreprinsă o acţiune coordonată de promovare a “imaginii turistice de ţară”. Dincolo de politică, făcută de profesionişti şi adresată marilor ţări din lume. Peste 100 de kilometri de litoral turistic, de la Gura Portiţei la Vama Veche – proiect de relansare a turismului pe litoral, care să rivalizeze cu cel bulgăresc şi cele europene – este una dintre cele 10 propuneri pe care le-am lansat pentru reclădirea forței economice inteligente a României: http://www.zf.ro/opinii/forta-economica-inteligenta-a-romaniei-10-propuneri-15547163.

 

TOPUL județelor: Sosiri ale turiştilor străini în structuri de primire turistică la nivelul judeţelor din România, în anul 2015

 

Nr.crt. Judeţ Număr persoane
1. Municipiul Bucureşti 991949
2. Braşov 158257
3. Sibiu 110540
4. Mureş 92021
5. Timiş 91466
6. Cluj 88534
7. Prahova 73783
8. Ilfov 60392
9. Bihor 58767
10. Constanţa 58752
11. Arad 49850
12. Suceava 45995
13. Iaşi 41905
14. Harghita 38029
15. Argeş 32011
16. Maramureş 29170
17. Alba 21893
18. Dolj 20635
19. Tulcea 15692
20. Bistriţa-Năsăud 14681
21. Satu Mare 13888
22. Neamţ 12391
23. Galaţi 11439
24. Mehedinţi 11350
25. Bacău 11258
26. Hunedoara 10774
27. Caraş-Severin 9931
28. Covasna 9736
29. Vâlcea 8489
30. Olt 7200
31. Dâmboviţa 6322
32. Buzău 4345
33. Brăila 3984
34. Sălaj 3727
35. Călăraşi 3332
36. Gorj 3167
37. Vaslui 3142
38. Ialomiţa 3004
39. Botoşani 2533
40. Giurgiu 2231
41. Vrancea 1935
42. Teleorman 1478
  TOTAL 2.239.978

Sursa: INSSE, august 2016

 

Să descoperim Judeţul Satu Mare!

 

Obiective turistice: Castelul Karolyi din Carei. Cu un aer cavaleresc medieval, castelul datează din anul 1792 şi este un loc plin de istorie, cultură şi de legende locale. De asemenea, Cetatea Medieşul Aurit reprezintă o atracţie turistică importantă din acest judeţ, având o istorie marcantă, localitatea propune turiștilor și degustarea pălincii de Medieș, dar şi vizitarea Muzeului Pălincii de la Medieș. Statuia Lupoaicei, Mănăstirea Teghea, Castelul Lonyai sau băile termale de la Tăşnad, Acaş, Mihăeni, va invită la momente de relaxare şi bună dispoziţie.

Cea mai valoroasă resursă a judeţului Satu Mare este reprezentată de apele termale. Cea mai cunoscută staţiune ce dispune de această resursă atât de benefică oamenilor este cu siguranţă staţiunea Tăşnad, care adună peste 300 de mii turiști într-un an, cei mai mulți veniți din județele alăturate ca Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj.

Cu obiective turistice bogate în istorie, dar şi cu resurse naturale benefice sănătăţii, judeţul Satu Mare are o capacitate de cazare pe toate tipurile de primire turistică de aproximativ 2200 de locuri, în anul 2015. Aproape 14 mii de turiști străini au vizitat anul trecut județul nostru.

O regiune plină de tradiţie şi cultură pur românească pe care nu aveți voie să o ratați este Ţara Oaşului. În această zonă, portul tradiţional, lucrat din material ţesut în gospodărie, se distinge printr-o armonie cromatică deosebită şi bogăţie ornamentală. Tradiţia locală consideră olăritul foarte vechi, iar Centrul de Ceramică de la Vama păstrează acest obicei şi duce mai departe acest meşteşug.  Poate cea mai cunoscută manifestare folclorică din zonă este Sâmbra Oilor, un străvechi obicei al ciobanilor, ce marchează plecarea turmelor către munte sărbătorit prin cântec şi voie bună.

Avem un judeţ plin de atracţii turistice diverse, cu o istorie semnificativă şi cu resurse naturale benefice sănătăţii. Cum le promovăm? Printr-o mobilizare în forţă a autorităţilor locale şi naţionale, dar şi implicarea tinerilor din comunităţile locale la creşterea şi promovarea zonei turistice.

Andreea PAUL: Județul Satu Mare nu a fost inclus în prima etapă de cadastrare națională gratuită

andreea paul

Primăriile mai au la dispoziție 2 săptămâni pentru a transmite solicitarea de a se încheia contractul de finanţare pentru intabularea gratuită a terenurilor extravilane

“În mandatul meu de deputat de Țara Oașului, am primit zeci de solicitări privind titlurile de proprietate suprapuse, nerespectarea prevederilor legale privind restituirea proprietăților sătmărenilor sau intabularea necorespunzătoare. Așa cum a fost, spre exemplu, cazul celor 36 hectare din proprietatea primăriei Certeze, județul Satu Mare. Toate acestea le-am trimis sub formă de interpelări parlamentare instituțiilor direct vizate, cele mai multe găsindu-și astfel o rezolvare. Mai multe detalii aici: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=280&cam=2&leg=2012&pag=3&idl=1&prn=0&par= De asemenea, am inițiat, alături de alți 147 de deputați și senatori, proiectul de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere, care a fost adoptat de Senat și așteaptă acum votul final al Camerei Deputaților. Lipsa intabulării constituie una din marile probleme care împiedică dezvoltarea economică a României, mai ales în zonele rurale. În prezent, la nivel național, doar 18,7% din imobile au fost înregistrate la cadastru. În timp ce în mediu rural, doar 12% din imobile au fost înregistrare” a declarat deputatul de Țara Oașului Andreea Paul.

 „Inițiativa Guvernului Cioloș de a demara procedurile pentru intabularea gratuită și a terenurilor agricole a impulsionat proiectul ambițios și atât de necesar pentru România privind înregistrarea gratuită a tuturor proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară” a mai adăugat ea.
Prima fază a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară prevede cadastrarea imobilelor din aproape 3200 de unități administrativ teritoriale, în perioada 2015-2023, conform calendarului zonal pentru intabularea gratuită. Programul are un buget de peste 1,2 mld euro, dintre care 900 milioane de euro alocați din veniturile proprii ale Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 312 mil euro din fonduri nerambursabile de la UE, la care se adaugă alocările din bugetul unităților administrativ-teritoriale (UAT). Obiectivele principale ale acestui program sunt de a înregistra gratuit toate proprietățile, inclusiv a celor fără acte, dar și de a finaliza procesul de restituire și de a elibera certificatele de moștenitor.

În prima etapă a Programului sunt vizate înregistrarea imobilelor din 147 de unități administrativ teritoriale din zonele rurale. Județul Satu Mare nu a fost inclus în această primă etapă de implementare a Programului Național. Urmează ca lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor din acest UAT să fie demarate în cadrul unor etape ulterioare, potrivit răspunsului pe care deputata Andreea Paul l-a primit de la Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, la interpelarea parlamentară privind calendarul zonal pentru intabularea gratuită.

Până la stabilirea listei finale a tuturor UAT-urilor incluse în Programul Național, procedurile de înregistrare pot fi demarate de unitățile administrativ-teritoriale care au resurse financiare. Pe harta online pusă la dispoziție de ANCPI, comunele Agriș, Apa și Santău, din județul Satu Mare, sunt marcate ca având procedura de licitație deschisă pentru cadastrare.

În ceea ce privește intabularea gratuită a terenurilor extravilane, calendarul zonal nu a fost încă stabilit. Unităţile administrativ-teritoriale care intenţionează demararea lucrărilor de înregistrare sistematică a terenurilor la nivel de sector cadastral mai au la dispoziție două săptămâni pentru a transmite oficiilor teritoriale, în raza cărora sunt situate sectoarele cadastrale, solicitarea de a se încheia contractul de finanţare, conform OUG 35/2016. La împlinirea a 5 zile de la expirarea acestui termen,  oficiile teritoriale vor notifica unităţile administrativ-teritoriale care nu au solicitat încheierea contractului de finanţare, pentru a solicita încheierea contractului în termen de 15 zile de la primirea notificării, sub sancţiunea pierderii finanţării.

Calendarul zonal privind intabularea gratuită a terenurilor extravilane va fi stabilit după ce oficiile teritoriale vor transmite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară toate solicitările primite de la UAT-uri. Acestea vor fi analizate de ANCPI și în limita bugetului disponibil va fi stabilit calendarul.

Întreg procesul de cadastrare națională poate fi urmărit pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară: http://www.ancpi.ro/pnccf.

Andreea Paul: Sătmărenii au cea mai mică speranţă de viaţă din România, iar natalitatea în județ a bătut recordul negativ din ultimii 25 de ani

image (3)

Populaţia este esența unei naţiuni. Orice strategie publică, indiferent că este locală, regională sau naţională pornește de la oameni. Pentru politici publice locale eficiente este necesară o analiză a realităţii curente și o profundă înţelegere a problemelor cu care se confruntă aceşti oameni.

Principalele probleme care vizează în mod direct populaţia județului Satu Mare sunt răvășitoare: trăim puţin şi prost. Voi aduce cinci argumente notabile în acest sens.

  1. Salariul mediu net al unui sătmărean este de 1495 lei în prezent, cu aproape 450 de lei mai puțin decât media națională. Pensia lor va fi la bătrânețe tot mică. Cei fără loc de muncă rămân dependenți de aceste venituri salariale mici.
  2. Durata medie de viață a populaţiei sătmărene este de 73 de ani, judeţul Satu Mare fiind pe ultimul loc în țară ierarhia judeţelor. În fața noastră sunt județele  Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea. La polul opus, cu cea mai mare speranță medie de viață este municipiul Bucureşti – aproape 78 de ani, urmat de judeţele Vâlcea, Cluj şi Braşov.
  3. Populaţia judeţului Satu Mare continuă să scadă cu aproape 1500 de persoane, la începutul anului 2016 faţă de anul anterior, conform datelor publicate de statistica oficială.
  4. Rata mortinatalității, adică copiii născuți morți raportat la mia de copii născuți într-un an. s-a dublat în 2015 față de anul precedent. Județul Satu Mare se plasează pe locul al doilea în țară, cu cea mai mare rată de 7‰ în anul 2015, aproape dublă față de rata națională a mortinatalității de 3,9‰.
  5. Natalitatea în județul Satu Mare a scăzut la 8,3‰ în anul 2015, comparativ cu 9,1‰ în anul 2014, înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Mai mult, rata natalității s-a înjumătățit față de anul 1990 când era de 15,1‰.

Spitalele, școlile și nivelul de trai sunt cauzele acestor probleme. Nu întâmplător, primele 7 proiecte de lege pe care le-am iniţiat şi trecut prin Parlament vizează educaţia, economia şi cultura, iar amendamentele iniţiate şi aprobate la bugetul de stat au fost dedicate sănătății și creării de locuri de muncă. Mă refer la modernizarea laboratorului de analize din cadrul spitalului din Negreşti Oaş şi suplimentarea programului dedicat tinerilor debutanţi în afaceri, cu încă 1,7 milioane lei. Acest program l-am înfiinţat în anul 2011 şi s-a dovedit a fi cel mai eficient în alocarea banilor publici și crearea de noi locuri de muncă dintre toate cele 8 programe suport dedicate întreprinderilor mici și mijlocii în vigoare în ultimii 6 ani. Este nevoie de acțiuni concrete mult mai ample, care depășesc atribuțiile parlamentare, și care țin de guvern și de administrația locală. Este nevoie de soluţii integrate care să includă urgent: sănătatea, educaţia și economia pentru județul Satu Mare, cu cea mai mică speranță de viață din România. Cer celor trei ministere de profil să se mobilizeze și să propună o strategie în acest sens, în acord cu autoritățile locale.

Clasamentul județelor în funcție de durata medie a vieții

Nr.crt. TOTAL 75.41
1. Municipiul Bucureşti 77.83
2. Vâlcea 77.56
3 Cluj 76.76
4. Braşov 76.62
5. Sibiu 76.24
6. Alba 76.12
7. Argeş 76.04
8. Timiş 76.03
9. Harghita 75.91
10. Bistriţa-Năsăud 75.88
11. Prahova 75.88
12. Suceava 75.76
13. Vrancea 75.62
14. Iaşi 75.6
15. Covasna 75.51
16. Ilfov 75.45
17. Neamţ 75.37
18. Mureş 75.3
19. Dâmboviţa 75.28
20. Galaţi 75.27
21. Gorj 75.09
22. Buzău 75.08
23. Constanţa 74.91
24. Maramureş 74.89
25. Hunedoara 74.7
26. Brăila 74.69
27. Vaslui 74.68
28. Arad 74.68
29. Sălaj 74.62
30. Dolj 74.52
31. Bihor 74.46
32. Caraş-Severin 74.46
33. Teleorman 74.42
34.

 

 

Botoşani 74.37
35. Bacău 74.23
36. Ialomiţa 74.18
37. Mehedinţi 74.17
38. Olt 74.11
39. Tulcea 73.59
40. Giurgiu 73.56
41. Călărăşi 73.28
42. Satu Mare 73.27

Sursa: INSSE, iulie 2016

 

Andreea Paul,

Deputat de Țara Oașului

Andreea Paul (PNL) : Cazul Rompetrol este simbolul eșecului guvernării PSD, al TRANZACŢIILOR CONTROVERSATE ale PSD sub bagheta lui Năstase și a lui Ponta – Comunicat de presă (6 iulie 2016)

andreea paul

 

După 25 de intervenții publice și parlamentare pe care le-am avut legat de escrocheria deceniului ‘Năstase-Ponta-Rompetrol’, astăzi apar semnale că DNA se ocupă de dosarul Rompetrol III.

 

Avem nevoie de răspunsuri clare la câteva întrebări:

 

  1. De ce nu a recuperat statul român datoria de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol Group? Datoria Rompetrol echivalează cu pagubele generate de corupţie şi deconspirate de către DNA în anul 2015.
  2. De ce nu beneficiază românii de niciun leu din aceste datorii, de niciun euro din fondul de investiţii promis, de 1 miliard de euro, de către Guvernul PSD și Rompetrol, de niciun loc de muncă nou creat promis prin memorandumul semnat de către Victor Ponta în luna februarie 2013? Cazul Rompetrol este simbolul EŞECULUI guvernării PSD, al TRANZACŢIILOR CONTROVERSATE și NECONSTITUŢIONALE ale PSD, demarate în anul 2003 în timpul guvernării Năstase și închise prin memorandumul lui Ponta în anul 2013.
  3. Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol Group N.V. semnat de Victor Ponta avea din start clauzele nefuncționale. Cine răspunde pentru stingerea prin memorandum a litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi Rompetrol Group? Este vorba de hoție, rea credință sau incompetență?
  4. PNL a cerut înființarea unei Comisii de anchetă parlamentară pentru datoria Rompetrol încă de la mijlocul anului 2015 și niciodată nu am primit avizul conducerii Camerei Deputaţilor dominate de către PSD. Această Comisie de anchetă ar fi trebuit să verifice modul în care Guvernul Ponta a apărat interesele naționale în ceea ce  privește recuperarea datoriilor de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol. 95 de parlamentari au semnat această solicitare.
  5. De ce premierul Ponta nu a salvat Oltchim şi un oraş întreg, Râmnicu Vâlcea, ştiut fiind că are o poziţie strategică şi că datoriile de 600 de milioane de dolari încasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim?

 

Andreea Paul

Prim-vicepreședinte PNL

 

PNL Satu Mare prezent la Forumul Administrației Publice, Bucureşti 4-5 iulie 2016 (Comunicat de presă)

 

FORUM-ADMINISTRATIE-PUBLICA-e1467383125100

Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a organizat în perioada 4-5 iulie 2016 Forumul Administrației Publice – eveniment național care a avut  loc la București, la Palatul Parlamentului, cu participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Prim-ministrului Dacian Cioloș.

Din partea PNL Satu Mare au participat la eveniment Adrian Albu, viceprimarul Municipiului Satu Mare, Zenoviu Bontea, primarul comunei Păuleşti, Romeo Nicoară, copreşedinte PNL Satu Mare.

forum adm Zeno

Evenimentul a durat 2 zile și a avut  în jur de 1.000 de invitați: membri ai Cabinetului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, președinții structurilor asociative ale administrației publice locale – Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România și Asociația Comunelor din România, ambasadori, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor non-guvernamentale, prefecţi, primari ai comunelor, orașelor și municipiilor, președinți ai consiliilor județene.

Forumul a fost  structurat pe discuții și ateliere de lucru, unde au fost  abordate teme legate de:

– Parteneriatul dintre Guvern și administrația publică locală

– Strategia de dezvoltare teritorială a României

– Dezvoltare economică și strategii naționale în sprijinul autorităților locale

– Finanțări prin fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltare locală și regională

– Cadastru, amenajarea teritoriului, urbanism și dezvoltare durabilă

– Direcții strategice în agricultură și dezvoltare rurală

– Descentralizare și autonomie locală

– Codul Administrativ și Codul de procedură Administrativă

– Transparență și managementul funcției publice în administrația publică locală.

Cel mai important eveniment de dupa Alegerile locale din iunie 2016 aduce pentru  noile conduceri administrative informaţii extrem de importante în abordarea strategiilor  de dezvoltare ale comunităţilor, în perioada următoare.

 

 

Powered by WordPress