Andreea PAUL: Județul Satu Mare nu a fost inclus în prima etapă de cadastrare națională gratuită

andreea paul

Primăriile mai au la dispoziție 2 săptămâni pentru a transmite solicitarea de a se încheia contractul de finanţare pentru intabularea gratuită a terenurilor extravilane

“În mandatul meu de deputat de Țara Oașului, am primit zeci de solicitări privind titlurile de proprietate suprapuse, nerespectarea prevederilor legale privind restituirea proprietăților sătmărenilor sau intabularea necorespunzătoare. Așa cum a fost, spre exemplu, cazul celor 36 hectare din proprietatea primăriei Certeze, județul Satu Mare. Toate acestea le-am trimis sub formă de interpelări parlamentare instituțiilor direct vizate, cele mai multe găsindu-și astfel o rezolvare. Mai multe detalii aici: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=280&cam=2&leg=2012&pag=3&idl=1&prn=0&par= De asemenea, am inițiat, alături de alți 147 de deputați și senatori, proiectul de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere, care a fost adoptat de Senat și așteaptă acum votul final al Camerei Deputaților. Lipsa intabulării constituie una din marile probleme care împiedică dezvoltarea economică a României, mai ales în zonele rurale. În prezent, la nivel național, doar 18,7% din imobile au fost înregistrate la cadastru. În timp ce în mediu rural, doar 12% din imobile au fost înregistrare” a declarat deputatul de Țara Oașului Andreea Paul.

 „Inițiativa Guvernului Cioloș de a demara procedurile pentru intabularea gratuită și a terenurilor agricole a impulsionat proiectul ambițios și atât de necesar pentru România privind înregistrarea gratuită a tuturor proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară” a mai adăugat ea.
Prima fază a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară prevede cadastrarea imobilelor din aproape 3200 de unități administrativ teritoriale, în perioada 2015-2023, conform calendarului zonal pentru intabularea gratuită. Programul are un buget de peste 1,2 mld euro, dintre care 900 milioane de euro alocați din veniturile proprii ale Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, 312 mil euro din fonduri nerambursabile de la UE, la care se adaugă alocările din bugetul unităților administrativ-teritoriale (UAT). Obiectivele principale ale acestui program sunt de a înregistra gratuit toate proprietățile, inclusiv a celor fără acte, dar și de a finaliza procesul de restituire și de a elibera certificatele de moștenitor.

În prima etapă a Programului sunt vizate înregistrarea imobilelor din 147 de unități administrativ teritoriale din zonele rurale. Județul Satu Mare nu a fost inclus în această primă etapă de implementare a Programului Național. Urmează ca lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor din acest UAT să fie demarate în cadrul unor etape ulterioare, potrivit răspunsului pe care deputata Andreea Paul l-a primit de la Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, la interpelarea parlamentară privind calendarul zonal pentru intabularea gratuită.

Până la stabilirea listei finale a tuturor UAT-urilor incluse în Programul Național, procedurile de înregistrare pot fi demarate de unitățile administrativ-teritoriale care au resurse financiare. Pe harta online pusă la dispoziție de ANCPI, comunele Agriș, Apa și Santău, din județul Satu Mare, sunt marcate ca având procedura de licitație deschisă pentru cadastrare.

În ceea ce privește intabularea gratuită a terenurilor extravilane, calendarul zonal nu a fost încă stabilit. Unităţile administrativ-teritoriale care intenţionează demararea lucrărilor de înregistrare sistematică a terenurilor la nivel de sector cadastral mai au la dispoziție două săptămâni pentru a transmite oficiilor teritoriale, în raza cărora sunt situate sectoarele cadastrale, solicitarea de a se încheia contractul de finanţare, conform OUG 35/2016. La împlinirea a 5 zile de la expirarea acestui termen,  oficiile teritoriale vor notifica unităţile administrativ-teritoriale care nu au solicitat încheierea contractului de finanţare, pentru a solicita încheierea contractului în termen de 15 zile de la primirea notificării, sub sancţiunea pierderii finanţării.

Calendarul zonal privind intabularea gratuită a terenurilor extravilane va fi stabilit după ce oficiile teritoriale vor transmite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară toate solicitările primite de la UAT-uri. Acestea vor fi analizate de ANCPI și în limita bugetului disponibil va fi stabilit calendarul.

Întreg procesul de cadastrare națională poate fi urmărit pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară: http://www.ancpi.ro/pnccf.

Andreea Paul: Sătmărenii au cea mai mică speranţă de viaţă din România, iar natalitatea în județ a bătut recordul negativ din ultimii 25 de ani

image (3)

Populaţia este esența unei naţiuni. Orice strategie publică, indiferent că este locală, regională sau naţională pornește de la oameni. Pentru politici publice locale eficiente este necesară o analiză a realităţii curente și o profundă înţelegere a problemelor cu care se confruntă aceşti oameni.

Principalele probleme care vizează în mod direct populaţia județului Satu Mare sunt răvășitoare: trăim puţin şi prost. Voi aduce cinci argumente notabile în acest sens.

  1. Salariul mediu net al unui sătmărean este de 1495 lei în prezent, cu aproape 450 de lei mai puțin decât media națională. Pensia lor va fi la bătrânețe tot mică. Cei fără loc de muncă rămân dependenți de aceste venituri salariale mici.
  2. Durata medie de viață a populaţiei sătmărene este de 73 de ani, judeţul Satu Mare fiind pe ultimul loc în țară ierarhia judeţelor. În fața noastră sunt județele  Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea. La polul opus, cu cea mai mare speranță medie de viață este municipiul Bucureşti – aproape 78 de ani, urmat de judeţele Vâlcea, Cluj şi Braşov.
  3. Populaţia judeţului Satu Mare continuă să scadă cu aproape 1500 de persoane, la începutul anului 2016 faţă de anul anterior, conform datelor publicate de statistica oficială.
  4. Rata mortinatalității, adică copiii născuți morți raportat la mia de copii născuți într-un an. s-a dublat în 2015 față de anul precedent. Județul Satu Mare se plasează pe locul al doilea în țară, cu cea mai mare rată de 7‰ în anul 2015, aproape dublă față de rata națională a mortinatalității de 3,9‰.
  5. Natalitatea în județul Satu Mare a scăzut la 8,3‰ în anul 2015, comparativ cu 9,1‰ în anul 2014, înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Mai mult, rata natalității s-a înjumătățit față de anul 1990 când era de 15,1‰.

Spitalele, școlile și nivelul de trai sunt cauzele acestor probleme. Nu întâmplător, primele 7 proiecte de lege pe care le-am iniţiat şi trecut prin Parlament vizează educaţia, economia şi cultura, iar amendamentele iniţiate şi aprobate la bugetul de stat au fost dedicate sănătății și creării de locuri de muncă. Mă refer la modernizarea laboratorului de analize din cadrul spitalului din Negreşti Oaş şi suplimentarea programului dedicat tinerilor debutanţi în afaceri, cu încă 1,7 milioane lei. Acest program l-am înfiinţat în anul 2011 şi s-a dovedit a fi cel mai eficient în alocarea banilor publici și crearea de noi locuri de muncă dintre toate cele 8 programe suport dedicate întreprinderilor mici și mijlocii în vigoare în ultimii 6 ani. Este nevoie de acțiuni concrete mult mai ample, care depășesc atribuțiile parlamentare, și care țin de guvern și de administrația locală. Este nevoie de soluţii integrate care să includă urgent: sănătatea, educaţia și economia pentru județul Satu Mare, cu cea mai mică speranță de viață din România. Cer celor trei ministere de profil să se mobilizeze și să propună o strategie în acest sens, în acord cu autoritățile locale.

Clasamentul județelor în funcție de durata medie a vieții

Nr.crt. TOTAL 75.41
1. Municipiul Bucureşti 77.83
2. Vâlcea 77.56
3 Cluj 76.76
4. Braşov 76.62
5. Sibiu 76.24
6. Alba 76.12
7. Argeş 76.04
8. Timiş 76.03
9. Harghita 75.91
10. Bistriţa-Năsăud 75.88
11. Prahova 75.88
12. Suceava 75.76
13. Vrancea 75.62
14. Iaşi 75.6
15. Covasna 75.51
16. Ilfov 75.45
17. Neamţ 75.37
18. Mureş 75.3
19. Dâmboviţa 75.28
20. Galaţi 75.27
21. Gorj 75.09
22. Buzău 75.08
23. Constanţa 74.91
24. Maramureş 74.89
25. Hunedoara 74.7
26. Brăila 74.69
27. Vaslui 74.68
28. Arad 74.68
29. Sălaj 74.62
30. Dolj 74.52
31. Bihor 74.46
32. Caraş-Severin 74.46
33. Teleorman 74.42
34.

 

 

Botoşani 74.37
35. Bacău 74.23
36. Ialomiţa 74.18
37. Mehedinţi 74.17
38. Olt 74.11
39. Tulcea 73.59
40. Giurgiu 73.56
41. Călărăşi 73.28
42. Satu Mare 73.27

Sursa: INSSE, iulie 2016

 

Andreea Paul,

Deputat de Țara Oașului

Andreea Paul (PNL) : Cazul Rompetrol este simbolul eșecului guvernării PSD, al TRANZACŢIILOR CONTROVERSATE ale PSD sub bagheta lui Năstase și a lui Ponta – Comunicat de presă (6 iulie 2016)

andreea paul

 

După 25 de intervenții publice și parlamentare pe care le-am avut legat de escrocheria deceniului ‘Năstase-Ponta-Rompetrol’, astăzi apar semnale că DNA se ocupă de dosarul Rompetrol III.

 

Avem nevoie de răspunsuri clare la câteva întrebări:

 

  1. De ce nu a recuperat statul român datoria de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol Group? Datoria Rompetrol echivalează cu pagubele generate de corupţie şi deconspirate de către DNA în anul 2015.
  2. De ce nu beneficiază românii de niciun leu din aceste datorii, de niciun euro din fondul de investiţii promis, de 1 miliard de euro, de către Guvernul PSD și Rompetrol, de niciun loc de muncă nou creat promis prin memorandumul semnat de către Victor Ponta în luna februarie 2013? Cazul Rompetrol este simbolul EŞECULUI guvernării PSD, al TRANZACŢIILOR CONTROVERSATE și NECONSTITUŢIONALE ale PSD, demarate în anul 2003 în timpul guvernării Năstase și închise prin memorandumul lui Ponta în anul 2013.
  3. Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol Group N.V. semnat de Victor Ponta avea din start clauzele nefuncționale. Cine răspunde pentru stingerea prin memorandum a litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi Rompetrol Group? Este vorba de hoție, rea credință sau incompetență?
  4. PNL a cerut înființarea unei Comisii de anchetă parlamentară pentru datoria Rompetrol încă de la mijlocul anului 2015 și niciodată nu am primit avizul conducerii Camerei Deputaţilor dominate de către PSD. Această Comisie de anchetă ar fi trebuit să verifice modul în care Guvernul Ponta a apărat interesele naționale în ceea ce  privește recuperarea datoriilor de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol. 95 de parlamentari au semnat această solicitare.
  5. De ce premierul Ponta nu a salvat Oltchim şi un oraş întreg, Râmnicu Vâlcea, ştiut fiind că are o poziţie strategică şi că datoriile de 600 de milioane de dolari încasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim?

 

Andreea Paul

Prim-vicepreședinte PNL

 

PNL Satu Mare prezent la Forumul Administrației Publice, Bucureşti 4-5 iulie 2016 (Comunicat de presă)

 

FORUM-ADMINISTRATIE-PUBLICA-e1467383125100

Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a organizat în perioada 4-5 iulie 2016 Forumul Administrației Publice – eveniment național care a avut  loc la București, la Palatul Parlamentului, cu participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Prim-ministrului Dacian Cioloș.

Din partea PNL Satu Mare au participat la eveniment Adrian Albu, viceprimarul Municipiului Satu Mare, Zenoviu Bontea, primarul comunei Păuleşti, Romeo Nicoară, copreşedinte PNL Satu Mare.

forum adm Zeno

Evenimentul a durat 2 zile și a avut  în jur de 1.000 de invitați: membri ai Cabinetului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, președinții structurilor asociative ale administrației publice locale – Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România și Asociația Comunelor din România, ambasadori, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor non-guvernamentale, prefecţi, primari ai comunelor, orașelor și municipiilor, președinți ai consiliilor județene.

Forumul a fost  structurat pe discuții și ateliere de lucru, unde au fost  abordate teme legate de:

– Parteneriatul dintre Guvern și administrația publică locală

– Strategia de dezvoltare teritorială a României

– Dezvoltare economică și strategii naționale în sprijinul autorităților locale

– Finanțări prin fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltare locală și regională

– Cadastru, amenajarea teritoriului, urbanism și dezvoltare durabilă

– Direcții strategice în agricultură și dezvoltare rurală

– Descentralizare și autonomie locală

– Codul Administrativ și Codul de procedură Administrativă

– Transparență și managementul funcției publice în administrația publică locală.

Cel mai important eveniment de dupa Alegerile locale din iunie 2016 aduce pentru  noile conduceri administrative informaţii extrem de importante în abordarea strategiilor  de dezvoltare ale comunităţilor, în perioada următoare.

 

 

Andreea Paul (PNL) – ,,Avuția națională a României nu a fost evaluată de un sfert de veac. Cu asta trebuie să înceapă orice proiect de țară” – Comunicat de presă (29 iunie 2016)

andreea paul

Într-o interpelare parlamentară adresată tuturor instituțiilor publice cheie am ridicat o întrebare clară la care orice stat modern ar trebui să poată răspunde: “Care este avuţia naţională a României și cum a evoluat aceasta în ultimii 25 de ani?”. Am declanşat mai multe reacţii instituţionale și dezbateri publice. Nimeni nu știe azi care este avuția națională, la cât se ridică patrimoniul financiar și nefinanciar românesc, pe scurt bogăția națională. Ultima evaluare din anul 1990 se ridică la 3,9 trilioane lei vechi, de 4,5 ori mai mare decât PIB-ul României din acel an. Intenţia mea a fost de a marca și corecta această lipsă fundamentală în valorificarea potenţialului naţional.

Când pleci la drum, îți stabilești o țintă, îți croiești un traseu cu o listă de obiective, dar în primul rând îți stabilești clar patrimoniul de care dispui și ce dorești să dezvolți cu bugetul și resursele proprii. La fel ar trebui să facă și România. Avuția națională nu este doar un concept economic, ci și un indicator sintetic de apreciere a stării economice, sociale și culturale a unei societăți.

Prima concluzie este că avuţia naţională nu a fost evaluată oficial din 1990 încoace. O recunoaște Ministerul Finanțelor Publice și Academia Română. Statele dezvoltate europene, și nu numai, o fac periodic. Noi nu. România va avea această obligație de raportare a avuției naționale prin contul de patrimoniu, impus de rigorile statisticii europene, abia în anul 2020. Până atunci nu avem această obligație față de Eurostat, dar o avem față de proprii noștri cetățeni.

Cele 23 de răspunsuri instituționale de pe site-ul Camerei Deputaţilor (BNR, INS, Academie, ministere – le găsiți integral aici:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=45286&idl=1)

Răspunsurile arată cu claritate, pe diferite domenii de activitate, nevoia reperelor care să descrie ce reprezintă România ca valoare estimabilă, fie că vorbim despre capitalul cultural, capitalul agricol sau activele financiare deținute de stat, de actorii economici și de populație în ansamblu. Acestea reprezintă punctul de plecare pentru răspunsul la cea mai importantă întrebare de astăzi: unde suntem azi și unde ne dorim să ajungem peste 5, 10, 20, 30 sau 50 de ani – adică cum putem face un proiect de ţară pentru România? Anii care au trecut nu au avut deloc ca prioritate cuantificarea avuției naționale. Incertitudinea în această chestiune a favorizat acţiunea oneroasă.

Ne aflăm însă în faţa unui nou început: lumea românească politică şi de afaceri se curăţă; în Europa şi în lumea întreagă naţiunile se (re)evaluează pentru a-şi apăra interesele. Trebuie şi noi să ştim ce reprezentăm ca valoare în „corul naţiunilor”, ca să putem determina în ce măsură și în ce direcție va evolua bogăția României și cum ne asigurăm că populația beneficiază de ea.

A doua concluzie o desprind din răspunsul primit de la Banca Națională a României care ne indică un stoc al activelor financiare (bani, titluri echivalente în bani și aur) ce se ridică la puțin peste 2 trilioane de lei. Interpretez cifrele puse la dispoziție pe scurt: stocul de active financiare din România a crescut de 21 de ori din 1998 până în anul 2014. Remarc în structură, diminuarea cu peste 20 de puncte procentuale a activelor financiare deținute de către administrația publică, în paralel cu creșterea ponderii gospodăriilor populației cu 10 puncte procentuale – de la 15% în anul 1998, la aproape 25% în anul 2014 – în totalul stocului de active financiare. Restul de 10 puncte procentuale se distribuie cu prioritate în favoarea băncii centrale, a altor instituții financiare și nefinanciare. Societățile de asigurări și fondurile de pensii reprezintă sub 2%, mult prea puțin pentru o societate modernă care se îngrijește de riscurile sale și de generațiile viitoare.

A treia concluzie este că unele ministere se preocupă mai serios decât altele de patrimoniul pe care îl au în gestiune. De pildă, am primit răspunsuri argumentate, detaliate, cu privire la capitalul cultural și la capitalul agricol al României. Ministerul Culturii ne arată că în România sunt peste 30 de mii de monumente din care aproape 7 mii sunt de interes național, iar restul de 23 de mii sunt de interes local. Dintre acestea, 31 de monumente sunt încadrate pe lista UNESCO. Ministerul Agriculturii indică salturile pozitive ale capitalului agricol românesc, dar ne semnalează și căderea producției de fructe pe cap de locuitor în ultimii cinci ani. Deși deținem avantaje competitive clare ale capitalului agricol importăm mai mult decât exportăm și generăm deficite comerciale de miliarde de euro. Ministerul Energiei a prezentat, de asemenea, o situație detaliată a resurselor naturale pe care le deține România, dar și activele deținute în cadrul celor 29 de operatori economici din domeniu. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a răspuns printr-o amplă analiză a infrastructurii de transport și de distribuție date, prin care sunt furnizate servicii de comunicații electronice și ne relevă că România deține, astăzi, cel mai mare teleport din Europa Centrală și de Sud-Est. Ministerul Apărării Naționale ne arată că totalul activelor a crescut cu aproape 55%, în prezent deținând active în valoare totală de 41,4 mld. lei.

A patra și ultima concluzie este că Institutul Național de Statistică prezintă public pe site-ul său o serie de informații care vizează câteva componente ale avuției naționale, dar nu integrat. La nivel mondial, Banca Mondială determină și publică după o metodologie proprie estimări ale avuțiilor naționale pentru majoritatea statelor lumii. România s-a clasat pe locul 66 din 120 de țări analizate în ceea ce privește indicatorul avuției naționale în clasamentul Băncii Mondiale, conform ultimului raport publicat în anul 2006. Și închid într-o notă academică: „După cunoștințele noastre, nicio instituție competentă nu s-a ocupat în mod special de asigurarea informațională necesară construcției indicatorului avuției naționale, fie prin metoda clasică aditivă, fie prin cea econometrică în ultimul sfert de veac” a răspuns Academia Română.

Andreea Paul

Prim-vicepreședinte PNL

 

Adrian Cozma (PNL) ,, Consider cele 4166 de voturi obţinute de mine pentru Primăria Satu Mare un rezultat acceptabil” – Conferinţă de presă (28 iunie 2016)

adrian cozma

 

În prima conferinţă de presă pe care a susţinut-o după Alegerile locale din 5 iunie, Adrian Cozma copreşedinte PNL Satu Mare şi candidat  la Primărie , a facut o scurta analiză a rezultatelor obţinute  în această competiţie electorală.

 

 ,, Consider cele 4166 de voturi obţinute de mine  pentru Primăria Satu Mare un rezultat acceptabil. Se ştie, principalii mei  contracandidaţi au fost reprezentantul etniei maghiare,  primarul în funcţie şi preşedintele Consiliului Judeţean. M-am clasat al treilea,   bătându-l  la voturi pe Adrian Ştef,  fostul președinte al  Consiliului  Județean , în condiţiile în care nu m-am folosit de bani publici  pentru campania electorală, bazandu-mă  doar pe susţinerea  sătmărenilor pe care am reuşit să-i conving  de viabilitatea proiectelor mele. Scorul obținut de mine  este sub scorul partidului, dar trebuie  să precizez că pentru  funcția de primar s-au bătut 10 candidați, iar la  Consiliul local  şi cel județean numarul listelor de candidaţi depuse de partide au fost  mai puţine.Este un scor pe care mi-l asum, l-am obţinut cu multă muncă, doar cei care au fost zi de zi alături de mine ştiu şi  înţeleg în totalitate circumstanţele  care au dus la actuala situaţie. Nu mă îmbăt cu apa rece şi nu încerc să păcălesc pe nimeni transformând  aceste rezultate acceptabile în  comunicate  triumfaliste. Sunt 4166 de voturi sincere, 4166 de satmareni au pus ştampila în chenarul cu numele meu pentru că au crezut în mine”.

 

,,În urma rezultatelor obţinute în  5 iunie am reuşit,să aducem PNL la guvernarea locală printr-o alianță cu UDMR-ul,  pe care îl considerăm un partener de încredere, cu viziune și cu idei care cuprind și proiectele PNL  pentru Satu Mare. Cred că vom colabora foarte bine în următorii patru ani, pentru a-i face uitați pe ultimii patru, irosiţi din punct de vedere al dezvoltării judetului.

Partidul Național Liberal a dat cei mai buni oameni administrației publice, atât la municipiu cât și la județ, demonstrând că PNL are oameni competenţi, buni profesionişti, capabili a ocupa funcții publice.  Gata cu președinții de partid care trebuie să fie cei mai mari în funcțiile publice.

În perioada următoare vom face o analiză în interiorul filialei, pe organizații, să vedem ce nu a mers bine, ce e de schimbat și unde e de schimbat. Între timp procesul de fuziunea continuă și sunt convins că se va finaliza cu succes în 2017. Rămân în continuare în funcția de copreședinte al partidului și îmi voi asuma cu responsabilitate orice obiecții venite din partea colegilor, dacă acestea vor exista”

Andreea Paul (PNL) : 1 din 5 sătmăreni activi este plecat la muncă în străinătate – Conferinţă de presă ( Satu Mare-24 iunie 2016)

Andreea Paul

Ca deputat liberal propun ca luna august să fie luna dedicată diasporei în Satu Mare. 

 

Una dintre priorități este să generăm investiții în județ cu bănuții lor câștigați cu trudă afară. Sătmărenii plecați la muncă în Anglia care vor fi nevoiți să se reorienteze în anii următori trebuie să aibă o șansă aici, acasă.

 

Chem Consiliul Județean Satu Mare și primarii într-un parteneriat pentru crearea de noi locuri de muncă. Suntem la PNL. Avem această obligație. Nu este suficient să împărțim pachete cu alimente la cei peste 70 de mii de sătmăreni cu venituri mici. Sătmărenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite.

 

O altă prioritate este să ne preocupăm mai mult de nevoile miilor de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, dar și de părinții în vârstă care au nevoi speciale și familiile sau copiii lor sunt plecați afară.

 

Nu în ultimul rând, sunt îngrijorată de modul în care este percepută legea votului în diaspora. Prea puțini sătmăreni s-au înscris în registrul pentru votul prin corespondență și cer prefectului să se mobilizeze în acest sens, pentru informarea lor din timp. Stimularea participării la vot este responsabilitatea tuturor celor care iubesc democrația participativă.

 

Cifrele oficiale ale ultimului rencensământ al populației sătmărene din 2011 indică 12.746 de persoane plecate la muncă în străinătate, din care aproape 700 sunt plecați în Anglia. Aceste cifre sunt foarte mult subevaluate. Mulți nu s-au declarat plecați și mulți alții au plecat în ultimii 5 ani. Doar în Țara Oașului, avem localități întregi depopulate de oșenii plecați la muncă în Anglia, cum ar fi Racșa, Târșolț, Certeze și chiar Cămărzana. Din estimările mele, peste 2000 de sătmăreni sunt plecați la muncă în Anglia, iar 1 din 5 sătmăreni activi sunt plecați la muncă în afara țării.

 

Care este impactul votului pentru Brexit? 

 

Ne-a trecut glonțul pe lânga ureche odată cu votul britanicilor la referendumul de ieri pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Proiectul UE iese în pierdere. Uk iese în pierdere. Nu trebuie să ne culcăm pe cealaltă ureche.

 

UE trebuie să se întărească, să iasă din retorica birocratică politicianistă. România la fel. Să traducem limbajul bruxellez pe înțelesul oamenilor. Hai să vedem ce ne ține împreună, care e nucleul? De ce am ajuns în cumpănă? Cine se bucură de cumpăna noastră? Sunt probleme esențiale, care ne privesc în primul rând pe noi, românii. Nu e despre ei, e despre noi. Nu e vorba doar de sutele de mii de români care lucrează și studiază în UK. Nu e vorba doar de liră, comerț sau investiții britanice. Mai e un lucru important: România, împreună cu Polonia și cu Marea Britanie formăm un trio puternic geostrategic european al parteneriatului cu SUA.

 

Ce înseamnă din punct de vedere economic rezultatul referendumului britanic?

Fără dramatism și fără triumfalism:

– Pentru economia mondială, votul pentru Brexit echivalează cu un factor de risc major.

– În zona Euro, votul pentru Brexit va înrăutăți încrederea investitorilor și a consumatorilor, iar fondurile de investiții se vor repoziționa.

– România va avea cea mai mare creștere economică anul acesta nu doar din UE, ci din 2010 încoace, care se va situa între 4 și 5%, iar cursul de schimb se va menține în jur de 4,45-4,5 lei/euro.

 

Trag două semnale de alarmă suplimentare pentru noi:

  1. Presiunile populiste, excesele naționaliste primitive și blocarea reformelor structurale în acest an electoral sunt pericole reale care ar putea adânci decalajele dintre dinamica economică și indicatorii de dezvoltare ai societății. Populismul stângii și al extremismului anti-sistem îngenunchiază dezvoltarea României.
  2. Deficitul comercial a crescut cu aproape jumătate în primul trimestru al acestui an față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la aproape 2 mld de euro, pe fondul producției care nu ține pasul cu consumul privat și importăm mai mult decât exportăm. Deficitul contului curent sare de 2,5% din PIB în acest an, ceea ce presupune mai mult decât dublarea sa.

 

Fără frică sau vanitate avem de gestionat încă cinci provocări majore:

 

  1. România nu este pe radarul investițiilor străine directe azi. Trebuie pusă!
  2. România este complet absentă din planul european de investiții Juncker. Europenii trag de noi să ne ofere idei și chiar consultanță pentru proiecte de infrastructură și parcă nu ne vindecă nimeni de amorțeală. Trebuie să ne trezim!
  3. România nu are strategie energetică și niciun management public transparent al resurselor naturale. Decizia se impune!
  4. Industria românească a laptelui și a lemnului, a petrochimiei, dar nu numai, suferă și riscă distrugerea dacă nu se intervine cu politici anti-abuzive și anti-monopol.
  5. Controalele fiscului și deciziile abuzive omoară antreprenorii. E nevoie de un cod deontologic al controlorului fiscal. Nu sunt toti antreprenorii hoti si nu trebuie distrusă bruma de antreprenori români. Luni, vom dezbate în Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților aceste probleme, în prezența doamnei ministru de finanțe și a reprezentanților instituțiilor direct vizate, alături de antreprenori și parlamentari.
  6. Nu s-au făcut investiții în indiguiri în zonele cu risc mare de inundații. Urgența este de grad zero!
  7. Salarizarea funcționarilor din administrația publică locală nu face loc profesioniștilor și nu face posibilă recompensarea celor care merită. Cred că anvelopa salarială trebuie flexibilizată ca să poată fi plătiți mai bine cei care muncesc mai mult.
  8. Mă îngrijorează nerecuperarea prejudiciilor de către statul român în urma dosarelor mari de corupție condamnate în instanță. Nu este suficient zornăitul cătușelor.

Absența deciziilor in acest sens este cea mai proastă variantă.

 

Asta dacă vrem cu adevărat o Românie europeană, o Românie educată, o Românie sănătoasă și o Românie competitivă.

 

 

Prim-Vicepreşedinte al PNL

Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare

Lector univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

 

m: +40 722 63 71 40 | w: www.andreeapaul.ro | e: deputatandreeapaul@gmail.com

fb: http://www.facebook.com/andreea.maria.paul | in: ro.linkedin.com/in/andreeapaul

Str. Hristov Botev, nr. 26, sector 3, cod poştal 030237, Bucureşti, Romania.

Partidul Național Liberal a câștigat susținerea sătmărenilor și revine în conducerea județului după patru ani de impostură PSD – Comunicat de presă (23 iunie 2016)

Romeo-Nicoara-1

PNL a obținut, prin votul oamenilor, la alegerile locale, 7 consilieri județeni, 17 primari și peste 160 de consilieri locali. Pe baza acestui scor PNL a mai obținut, in urma negocierilor, 2 vicepreședinți ai Consiliului Județean și 2 viceprimari ai municipiului Satu Mare. PNL este astfel în prim planul politicii sătmărene.  Pe partea dreaptă a spectrului politic Partidul Național Liberal s-a consolidat drept principala forță politică din Satu Mare.

 

Echipa de aleși locali ai Partidului Național Liberal este una bună, mulți dintre ei fiind la prima lor misiune de acest gen, alături de câțiva membri cu experiență în administrația publică. Suntem convinși că PNL va răspunde cererilor sătmărenilor pentru dezvoltare si schimbare, fortificându-și astfel poziția pe plan politic în Satu Mare.

 

Avem obiective de dezvoltare pe care le vom urmări în majoritatea politică ”pragmatică” realizată împreună cu UDMR, partener pe care îl apreciem foarte mult. Județul Satu Mare are nevoie de o așezare pe baze sănătoase. Trebuie înlăturate pagubele și haosul lăsate în urmă de PSD și aliații săi.

 

Partidul Național Liberal este principala forță politică a dreptei după alegerile locale și am reușit prin majoritatea creată să oprim PSD să mai sece bugetele locale.

 

Transmitem un mesaj de gratitudine și mulțumire la adresa alegătorilor, membrilor, colegilor din conducere, primarilor nostri și voluntarilor Partidului Național Liberal în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale recent încheiate. Vă suntem la dispoziție!

 

Co-președinte PNL Satu Mare

deputat Romeo Nicoară

 

Andreea Paul (PNL): Țara Oașului – locul ideal pentru investiții – Comunicat de presă ( 20 iunie 2016 )

Andreea Paul

 

Aici este locul ideal al micilor afaceri de familie, moştenite din tată-n fiu. Omul este măsura lucrurilor în Țara Oaşului. Pe ce pune mâna, dă viață aici, acasă, acolo, în lumea largă. Oșanul este partener de afaceri de încredere. Din punct de vedere economic, cele mai dezvoltate comune sunt Bixad, Vama, Turț, Călineşti-Oaş şi Certeze, având fiecare peste 70 de agenți economici. Principalele domenii de activitate sunt: agricultura și creșterea animalelor, comerțul, serviciile şi construcțiile.

 

Aici este locul ideal pentru investiții în industria farmaceutică și alimentară. Natura oferă, omul poate judicios să exploateze. Întâlnirea zonei muntoase vulcanice a munților Oaş şi Gutâi cu cea a Câmpiei Someşene este plină de păduri, plante şi fructe bune pentru medicina tradițională sau cea alimentară. Un mare număr dintre acestea sunt valorificate în scopuri practice: medicinale, melifere, furajere, forestiere. Există şi o mare varietate de fructe de pădure: alune, măceşe, coarne, mure, porumbe şi ciuperci.

 

Aici este locul ideal pentru investiții pentru sănătate. Apele terapeutice sunt insuficient exploatate la Băile Turțului, la Gherța Mare sau Tarna Mare. Aici găseşti „Borcuțul” o apă cu o compoziție de-a dreptul „fermecată”: feroasă, clorurată, carbogazoasă, sulfuroasă.

 

Aici este locul “punerii în mișcare” a energiilor neconvenționale și dezvoltării industriei mineritului. Râul Tur şi Tinoavele pot oferi pentru un întreprinzător zone perfecte pentru microhidrocentrale, pentru că nu este localitate care să nu fie străbătută de un pârâu ori chiar de râul cel mare. De asemenea, Țara Oaşului a fost zonă minieră. Resursele minerale, astăzi, au rămas neexploatate. Mercurul se găseşte spre graniţa cu Ucraina, piatra – resurse de limonite, andezite, nisipuri şi pietrişuri în localitățile Turț, Cămârzana, Bătarci, Tîrşolţ, Racşa, Certeze, folosite în construcţii, la pietruiri de drumuri, căi ferate etc., cărbune – în Turț, Tarna Mare, bentonita – folosită în industria de coloranţi şi degresanţi, în Călineşti Oaş, Oraşu Nou, luturi caolinoase – Racşa şi Oraşu Nou.

 

Aici este locul agriculturii și industriei frigorifice. Laptele, brânzeturile, căpşunele, prunele şi pălinca pot fi țintă agricolă, dar şi a industriei frigorifice. Containerele frigorifice sunt o nevoie stringentă, care să dea omului speranța că laptele, recoltele bogate de căpşuni, prune nu sunt în zadar.

 

Aici este zona exploatărilor forestiere. Natura este completată de păduri, din păcate, exploatate fără milă. O exploatare judicioasă este impusă de intrarea Rezervației naturale Râul Tur şi a Ariilor Protejate Tinoave în circuitul zonelor protejate cu valoare naturală ridicată.

 

Aici se poate investi în viitorul tău, în dezvoltarea durabilă. Natura nu se apără singură şi este nevoie de intervenții clare în oprirea degradării solului, în dezvoltarea Băilor terapeutice şi în plantarea de păduri tinere în zonele defrişate. Ceea ce Europa întreagă caută: natură sălbatică, peisaje naturale, aici găseşti încă fără dificultate.

 

Aici se poate dezvolta turismul rural. În casele mari, cu număr impresionant de camere, se poate dezvolta turismul rural. Astăzi, turismul este întâmplător, ori el ar putea fi un factor decisiv pentru bunăstarea locuitorilor. De-ar fi doar natura şi ar fi de ajuns! Dar nu, adevărata bogăție a locului sunt oamenii harnici şi curajoşi, care nu se plâng de muncă. Mâncarea şi băutura sunt tradiționale, după rețete numai de ei ştiute, transmise de la părinți la copii și nepoți.

 

Oașul este locul potrivit pentru dezvoltarea turismului antropologic.  Psihologia oșenilor este a mândriei apartenenței la locul nașterii. Cunoaște-i, la ei acasă. Oșenii nu se mulțumesc cu puțin, ei nu se tem de necunoscut. Şi de ce ar face-o? De zeci de ani, statul român, comunist sau democratic, birocratic şi indiferent, a alungat omul de la casa lui. I-a pus toate piedicile posibile. Şi acest proces continuă. Omul Țării Oaşului nicicând n-a trăit îngrădit, mereu a găsit soluții pentru un trai mai bun. Şi astăzi se trăieşte în sacra onoare a familiei, în care legi sunt întrajutorarea, păstrarea tradițiilor, respectul față de aproapele tău. Oricât de departe ar pleca, omul nostru nu uită de unde a plecat şi aduce în Țara Oaşului experiența, felul său de viață de nivel european. O vizită în Certeze, printre casele locului este o lecție de înțelegere a mentalității oamenilor.

 

Aici este locul potrivit dezvoltarii industriei de evenimente. Fiii si fiicele Oaşului se întorc în august ori decembrie în scurtele lor vacanțe şi vor parcă să schimbe toată lumea, să-şi pună la adăpost familia. Fac case şi le înzestrează, fac botezuri şi nunți. Este o sărbătoare continuă în acele luni din an. Este sărbătoarea unui nou şi nou început de lume. Sunt adevărate Cosmogonii, în care banul şi fala fac legile Oaşului.

 

Tradițiile locului merită să fie arătate lumii întregi. Negreşteanul, certezanul, răcşanul, turțanul, cămârzanul, tărnăreanul, oşanul într-un cuvânt, nu-şi lasă casa şi tradițiile să piară. N-o să găsiți, oricât ați căuta în România de astăzi, ritualurile trecerii vieții nealterate ca aici, atât de puternice prin vechime și purtatul lor la vedere. Astăzi, este un fapt normal aici şi în prea puține locuri din România vezi aşa ceva, ca Duminica şi de sărbători, la biserică şi în gospodărie, să se poarte haine tradiționale. În vremurile acestea, orice serbare şi adunare se însoțesc cu bucate preparate proaspăt de gazdă din lucruri naturale, de pălincarul ce-şi scoate produsul său numai de el potrivit în tărie şi de ceteraş ce-ți țâpureşte şi tropăie a bucurie şi nemurire. Unde, în ce loc din lume mai găseşti atâta viață autentică?

 

Aici găsești la locul lui simțul civic și al comunității.
Este în siguranță afacerea ta şi are viitor. Fiindcă oamenii locului știu să prețuiască omul harnic și dedicat, omul care vede în viitor și este atent la dezvoltarea durabilă a locului. Din inițiativa lui Ioan Belbe din Turț, din 2011, există Planul de Dezvoltare Locală a microregiunii Țara Oaşului – setul de intervenții locale urgente, cunoscutul GAL.

 

Țara Oașului este cea mai eficientă investiție economică, dacă ea este făcută cu cap și pe termen lung. Dacă ea este făcută cu sufletul deschis și cu încredere în tinerii oșeni. Ca deputat sunt angajată, în numele oșenilor, în procesul de creare a unor condiții legislative tot mai bune pentru mediul de afaceri, pentru educație, pentru păstrarea tradițiilor și valorilor locale, pentru bunăstare. Țara Oașului este locul în care se întorc oșenii puternici, este locul în care tinerii trebuie să rămână, să muncească, să trăiască și să împărtășească un viitor fericit.

 

Analiza aceasta face parte din “Album monografic” Țara Oașului, Editura Foton.

 

Prim-Vicepreşedinte al PNL

Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare

Lector univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

 m:+40722637140  | w: www.andreeapaul.ro | e: deputatandreeapaul@andreeapaul.ro |

fb: http://www.facebook.com/andreea.maria.paul | in: ro.linkedin.com/in/andreeapaul

Str. Hristo Botev, nr. 26, sector 3, cod postal 030237, Bucuresti, Romania.

 

Andreea Paul (PNL): Despre Brexit fără mânie și părtinire – Comunicat de presă (16 iunie 2016)

andreea paul

 

Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire. Gestul Marii Britanii de a atrage atenția asupra marilor probleme ale viziunii tactice și strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios. Cu sau fără “succesul” ieșirii “englezești” din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcționare și de gestionare a problemelor curente și a crizelor. Iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situația “mamuților” Uniunii, ci și românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.

 

România nu are de ales. Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectați la sistemul bancar al Euro, nu avem spre altundeva să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene făcând în continuare schimbări naționale – adaptarea legislației, elasticizarea economiei, absorbția inteligentă de fonduri, eliminarea eficientă a corupției etc.

Pe toate canalele de comunicare se înșiruie de ceva timp avantajele și dezavantajele economice, politice, sociale ale ieșirii Marii Britanii din UE.

UE ar trebui să se restructureze drastic în caz de ieșire din scenă britanică, devenind mai săracă și mai puțin abilă comercial. Ar surveni succesiv pericolul ex-centrizării similare în cascadă a altor țări.

Dezavantaje mari pentru Marea Britanie – monedă prăbușită, proiecte comune suspendate, etc. Dezavantajele ar fi diminuate potențial de independența politicilor proprii ulterioare Brexitului și de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite – chestiune pe care președintele Obama a negat-o cu claritate; cine știe însă ce ne va aduce apropiata perspectivă electorală americană?

Frustrările britanicilor sunt de înțeles – mai ales după “salvarea” economică a Greciei. Este de înțeles și tendința de autonomizare a Marii Britanii, ca țară creatoare a liberalismului politic și economic.

Totuși, Marea Britanie și-a atenuat criza postbelică generând conceptul istoric de uniune de țări ca pionier al comunității europene.

Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob ideea de echipă, de grup de persoane care împreună joacă rugby, fotbal sau cricket, fac o afacere sau structurează o rețea comercială undeva în lume. De ce vor atunci acum să iasă din UE?

Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist într-o situație economică mondială de o asemenea complexitate?

Cât din referendumul pentru Brexit de la 23 iunie este populism și politică, cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX (mai ales ale politicienilor)?

Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări – care țin atât de obscur cât și de tendințe naturale – , peste o săptămână, referendumul va produce efecte. O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975. La referendumul de atunci aproape 70% dintre britanici au răspuns cu da la întrebarea “Dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană?”.

Trendul ascendent al euroscepticismului de atunci încoace nu trebuie neglijat. Implicațiile sunt majore:

– Astăzi, 1 din 10 europeni este britanic. Brexitul ar putea diminua populaţia Uniunii cu 12,75%, respectiv cu 0,9% ponderea cetățenilor europeni în totalul populaţiei mondiale, conform datelor furnizate de Eurostat. Asta înseamnă că ieşirea britanicilor din UE ar duce la un regres de 10 ani. Populaţia Marii Britanii echivalează cu populaţia statelor care au aderat în anul 2004, mai puțin Cehia.

– Suprafaţa Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250 de mii de km2, așadar cu peste 5%, pierzând totodată şi o potenţială rută maritimă şi al doilea cel mai mare port ca şi cantitate de bunuri transportate.

– UE riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie a contribuit cu 2,6 trilioane de euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17% care poate crea un şoc asupra economiei europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a reuşit să depăşească nici măcar criza din 2008 când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ 6%. Dincolo de riscul de destabilizare al economiei, UE îşi poate pierde poziţia de lider economic.

– Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13%, europenii find nevoiți să suplinească aceste pierderi sau să reducă investițiile. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este al treilea contributor la bugetul UE, în prezent.

– Comerţul intracomunitar va fi afectat. Conform datelor Eurostat, în anul 2015 Marea Britanie ocupă locul al 3-lea în ceea ce priveşte ponderea în totalul importurilor intra-UE, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor intra-comunitare, cu o valoare de 184 miliarde de euro.

– UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe. Potrivit World Investment Report 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost clasată pe primul loc în UE în ceea ce priveşte intrările de investiții străine directe, în valoare de 72,24 miliarde de dolari în anul 2014.

Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci și Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice se resimt. Lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5%, la 1,2589 euro în prezent. Concret, euro câștigă teren în fața lirei, pe semne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi UE.

 

În ceea ce privește România, riscul ieșirii Marii Britanii din UE înseamnă condiții riguroase pentru cei aproape 180 de mii de muncitori români înregistrați de Oficiul Național de Statistică britanic, dar înseamnă și taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor românești care ajung în prezent în Marea Britanie.

Independența pe care britanicii vor să o afișeze este specifică secolului al XIX-lea, care deși a dus la un succes remarcabil în acele vremuri, azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii. În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și SUA a ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare capabile să facă față acestor noi competitori globali.

 

Andreea Paul

Deputat PNL

 

Powered by WordPress