Membrii PNL critică modul în care se organizează concursul pentru inspector şcolar judeţean

Membrii PNL Satu Mare au criticat astăzi, într-o conferinţă de presă, modul în care Ministerul Educaţiei organizează concursurile pentru ocuparea funcţiilor de inspectori şcolari generali şi adjuncţi. pnl, sanda neste, virgil enatescu 01Atât Sanda Neşte cât şi Virgil Enătescu au afirmat că este nevoie de oameni bine pregătiţi a căror selectare să se facă după CV, şi structurile de personalitate, astfel încât să fie persoane care pot face performanţă și nu persoane numite politic.

Sanda Neşte susține că ordinul ministrului Educaţiei din 4 februarie care prevede organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar judeţean şi adjunct aruncă sistemul educaţional românesc în urmă cu 10 ani, deoarece evaluarea este aproape în totalitate la fel cu cea din anul 2005. De asemenea, 70% din bibliografie prevede aspecte legislative, lucru cu care aceasta nu este de acord, fiind de părere că un inspector general ar trebui să se axeze mai mult pe strategii de învățământ, atât naționale cât și ale Uniunii Europene.

În opinia ei, cea mai bună variantă ar fi ca angajarea inspectorilor să se facă de către firme specializate de resurse umane.

“Cred că aceste concursuri ar trebui să fie organizate de firme private specializate în resurse umane. De ce? Pentru că nici ministerul şi nici inspectoratul nu dispune de persoane specializate să poată să facă o selecţie şi o recrutare de calitate. Dacă firmele multinaţionale au încredere în serviciile acestor firme, oare sistemul educaţional de ce nu ar face acest lucru în condiţiile în care un inspector şcolar general conduce 5.000 de cadre didactice într-un judeţ?”, a afirmat Sanda Neşte.

Virgil Enătescu consideră că se observă o “grabă fantastică din partea PSD-ului să ocupe toate posturile de conducere din învăţământ ca să rămână cu o structură de învăţământ de PSD-işti”, de culoare “roz, rozosin spre roşu închis”.

Reprezentanţii PNL susţin că pentru fiecare post s-a înscris la concrus o singur persoană deoarece celelalte ştiu că n-au şanse.

“Am fost în astfel de situaţie, ştiu. M-am pregătit, am concurat cu cineva care nu fusese nici director, nici inspector şi a luat un punctaj mai mare decât mine. Şi atunci? Un astfel de concurs presupune din partea unei persoane responsabile un foarte mare consum, pregătire serioasă, deplasare la Bucureşti”, a mai spus Neşte.

Comitetului Judeţean Executiv al noului PNL

 

pnl satu mareCei doi copreşedinţi ai PNL Satu Mare, Romeo Nicoară şi Petre Mureşan, alături de consilierii locali Cosmin Raţiu şi Adrian Albu au prezentat astăzi, într-o conferinţă de presă, componenţa Comitetului Judeţean Executiv al noului PNL, ei anunţând că armonizarea decurge foarte bine şi că noua formaţiune porneşte la drum “cu toate pânzele sus”.

Ieri a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului Judeţean Executiv, conform Deciziei nr. 1 a Consiliului Naţional am avut obligativitatea ca până pe 28 să se constituie acest comitet judeţean executiv. Judeţul Satu Mare este format din 5 colegii, c

a atare avem 23 de membri plus ceilalţi membri de drept“, a spus Petre Mureșan.

Pe lângă cei 23 de membri din conducere face parte şi deputatul Andreea Paul, care este membru de drept.

Acest comitet organizează şi conduce întrega activitate a partidului, stabileşte candidaturile pentru funcţiile alese. În termen de o lună trebui constituite și comitetele executive locale.

Acest comitet a fost constituit din ideea de a avea o echipă mai mică, mai flexibilă, care să poată lua decizii săptămânal pentru bunul mers al partidului, desigur decizii pe care le va supune aprobării Biroului Permanent Judeţean”, a declarat deputatul Romeo Nicoară.

Aşa cum spuneau şi colegii, armonizarea merge mai bine decât se aşteaptă cârcotaşii şi răuvoitorii“, a subliniat Petre Mureșan.

Consilierul Cosmin Rațiu a precizat că noul PNL pornește la drum cu oameni noi, curaţi, care promovează principiile de dreapta.

În ambele foste partide sunt oameni de valoare care doresc să promoveze principiile de dreapta. Spre uimirea noastră, uitându-ne spre celelalte judeţe, în Satu Mare nu a fost nici cea mai mică urmă de neînţelegere, din contră, toţi tragem în aceeaşi direcţie. Dorim să promovăm o ideologie de dreapta care să se regăsească în folosul cetăţeanului. Din păcate municipiul şi judeţul nu a fost condus pe perioadă lungă de timp de persoane de dreapta. Noi dorim în 2016 să venim cu noi viziuni şi să avem lideri care să ne ducă în beneficiul cetăţeanului“, a spus Raţiu.

Consilierul Adrian Albu a ţinut să le transmită celor care fac speculaţii şi se preocupă de soarta liberalilor din vechiul PNL că se încearcă luarea deciziilor în consens, iar deciziile rare, precum listele de candidaturi, se iau în biroul judeţean, care este paritar.

De asemenea, a mai fost anunțat faptul că în data de 6 martie va fi prezentă la Satu Mare deputatul Alina Gorghiu, copreședinte al PNL, care va avea o ședință cu noua conducere a PNL-ului.

Noul Comitet Executiv Judeţean este format din:

1. Petre Mureşan – copreşedinte

2. Romeo Nicoară – copreşedinte

3. Andreea Paul – deputat

4. Sorin Ghilea – secretar general

5. Vasile Berinde

6. Virgul Enătescu

7. Csaba Grieb

8. Dan Zeicu

9. Ileana Blidar

10. Ovidiu Duma

11. Radu Giurcă

12. Ioan Bartok

13. Adrian Cozma

14. Romeo Pop

15. Alexandru Panea

16. Gheorghe Berinde

17. Iosif Roca

18.Ilie Ciuta

19. Ioan Racolţa

20. Adrian Albu

21. Dinu Birtoc

22. Daniel David

23. Zenoviu Bontea

24. Mihai Huzău

Membri supleanţi sunt:

1. Monica Sobius

2. Cristian Soponoş

3. Otto Nagy

4. Silviu Zetea

 

Petre Mureşan: Există suspiciuni rezonabile privind sifonarea banilor publici!

Conducerea PNL Satu Mare a adus astăzi, într-o conferinţă de presă, acuzaţii grave la adresa conducerii Primăriei şi a Consiliului Judeţean, liderii formaţiunii fiind de părere că actualii conducători locali sunt lipsiţi de viziune şi risipesc banii publici.

Putem observa din păcate, proasta gestionare a banului public nu se pedepseşte în România. Se pedepseşte delapidarea, frauda, furtul, dar gestionarea proastă nu, şi cred că ar fi bine să se pedepsească. În Satu Mare, în timp ce sătmărenilor li se aruncă fărâmituri, deviza celor de la Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului este: totul pentru PSD şi acoliţii săi, nimic pentru sătmăreni! Putem spune că nu există o transparenţă suficientă în folosirea banului public. Există suspiciuni rezonabile privind sifonarea banilor publici. Aşa se foloseşte acum, toţi sunt arestaţi pentru că există suspiciuni rezonabile”, a spus Petre Mureşan.

Liderul PNL a amintit că un coleg de-al lor a solicitat conducerii Consiliului Judeţean un raport cu cheltuierea banilor publici dar nu a primit nimic, precizând că de multe ori aceşti bani ajung în alte buzunare decât acolo unde ar trebui.

Consilierul Cosmin Raţiu a dat exemple de “proastă administrare a banului public“, aducând în discuţie turnarea bitumului pe trotuare, lucru interzis în Uniunea Europeană, demolarea garajelor fără o strategie, inclusiv a celor cu autorizaţie, creşterea furturilor din autoturisme ca urmare a proastei activităţi a Poliţiei Locale, dar şi mizeria de pe şoselele din Satu Mare.

Am încercat să scoatem în evidenţă lipsa de strategie şi de viziune pe care dl. Coica a confirmat-o în aceşti trei ani de mandat vizavi de evoluţia pozitivă a nivelului calităţii vieţii în municipiul Satu Mare. Rolul unui primar ar fi să îmbunătăţească calitatea vieţii, a infrastructurii, a învăţământului, a reabilitării clădirilor, crearea de spaţii de joacă, crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori“, a spus Cosmin Raţiu.

Acesta a mai adăugat că pe raza municipiului s-ar fi putut face “realizări notabile” cu banii cheltuiţi de primar în diversele sale vizite, în China, Franţa sau Statele Unite ale Americii.

Citeam cum promovează Judeţul Satu Mare turismul: în Israel, cu zeci de mii de euro, au fost plecate o grămadă de amante de şefi de la Consiliul Judeţean, de prin instituţii. S-au dus cu un clop oşenesc şi o sticlă de pălincă. Asta e promovare? Asta e bătaie de joc. E risipă de bani publici”, a spus Mureşan.

Consilierul Adrian Albu a reamintit din nemulţumirile consilierilor locali discutate la şedinţa de joi, el fiind de părere că primarul ar trebui să se consulte cu aleşii locali la luarea unor decizii. El a catalogat drept aberant faptul că nici măcar un consilier local nu primeşte răspuns de la Primărie, la şase luni după ce a trimis o adresă oficială. Potrivit acestuia, în municipiul Satu Mare au venit anul trecut prin PNDL doar 500.000 de lei, bani care nu ajung nici măcar pentru studiul de fezabilitate la drumul Careiului.

Andreea PAUL: Schiţa fiscală Ponta este mincinoasă, iresponsabilă şi populistă

PNL solicită demisia ministrului de Finanţe Darius Vâlcov şi a Premierului Victor Ponta pentru tentativa de a transforma Codul Fiscal în instrument politic – o schiţă fiscală mincinoasă, iresponsabilă şi populistă.

România nu este Cuba. În Cuba se anunţă în fiecare sezon câte o campanie economică „revoluţionară”. Strânsul trestiei de zahăr este un exemplu. În România, Ponta ne propune o campanie fiscală „revoluţionară”. În cazul lui, „strânsul facilităţilor fiscale”, în condiţiile în care este direct responsabil de pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în urma  haosului fiscal pe care l-a creat.

Schiţa fiscală a lui Ponta este folosită doar ca instrument politic. Demersul său este lovit de neîncredere. Problemele grave de imagine şi lipsa de credibilitate duc la atitudinile duplicitare ale premierului Ponta, toxice ca de fiecare dată pentru România.Demisia premierului nu poate fi compensată cu promisiuni fiscale.

Schiţa fiscală a lui Ponta este mincinoasă. Ponta a înşelat românii când le-a promis un milion de noi locuri de muncă. Ponta a înşelat românii când le-a promis zece miliarde de euro – investiţii străine în România. Acum încearcă să înşele din nou românii: promite relaxare fiscală şi ascunde faptul că povara va fi pusă pe umerii clasei de mijloc, chemată să plătească factura compensării facilităţilor fiscale.

Schiţa fiscală a lui Ponta este iresponsabilă. Lipsa calculelor serioase ale PSD ne arată spiritul aventurier al tânărului pilot Ponta, care a pierdut controlul volanului.

Schiţa fiscală a lui Ponta este populistă. PSD nu poate aplica măsuri liberale de fond. PSD este derutat şi neserios. Un proiect atât de important ca noul Cod fiscal nu poate fi lansat în dezbatere publică doar 10 zile, când legea prevede cel puţin 30 de zile. Mai mult, la 1 zi după prezentarea publică a schiţei fiscale a PSD, ministrul de finanţe Vâlcov iese public din nou şi anunţă modificarea schiţei: aplicarea TVA şi a noilor accize – înainte de termenele din schiţa iniţială. La câteva zile, premierul Victor Ponta își anunţă public intenția angajării răspunderii Guvernului pe noul Cod Fiscal!

Când ai TVA de 24% şi colectezi doar 13%, când ai crescut aberant accizele şi la o populaţie dublă colectezi mai puţin decât bulgarii, când ai un peisaj economic regional fragil, când tensiunile politice şi militare în regiune sunt atât de mari, inteligent este sărâmăi într-un acord de precauţie cu FMI, aşa cum a făcut Polonia.

Dar, România nu are astăzi Guvern. Are un surogat de Guvern mincinos, iresponsabil, populist şi neserios, care n-are nimic de-a face cu inteligenţa.

PSD transformă astfel şansa relaxării fiscale în dezastru. Aşa cum am mai făcut-o, PNL va transforma relaxarea fiscală într-o reuşită. Cota unică ne stă dovadă. Cătălin Predoiu va lansa în dezbatere publică, în numele PNL, un proiect de ţară, de reconstrucţie economică şi industrială, pe scurt, un program de dezvoltare însoţit de pachetul de măsuri de relaxare fiscală complet, coerent şi echilibrat, așa cum am promis, pe data de 28 februarie. 

Femeile liberale pregătesc politici publice în sprijinul familiilor din România

În perioada 21 – 22 februarie 2015, a avut loc la Buziaș Şcoala Politică a Femeilor Liberale, care face parte din programul mai amplu de pregătire politică, inițiat de Organizația Femeilor Liberale și numit „Femeile liberale pot ajuta România”.

La seminar au participat membre PNL din filialele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Brașov, Hunedoara, Bistriţa, Mureş, Maramureş, Bihor, Sălaj, Cluj, Satu Mare, reprezentante ale forurilor de conducere judeţene ale organizaţiilor de femei.

Organizaţia femeilor liberale din judeţul Satu Mare a fost reprezentată la Şcoala politică de doamnele Imola Pomian, Adelita Sipa, Celia Molnar si Ruxandra Chivulescu.

Femeile liberale au dezbătut soluţii la problemele familiilor din România, care vor fi incluse în programul de guvernare al PNL. La eveniment au participat lideri ai PNL: d-na Lucia Ana Varga, co-preşedintele femeilor liberale, vicepresedinte PNL, dl. Robu Nicolae, primarul oraşului Timişoara, vicepreşedinte PNL, dl. Gheorghe Falcă, primarul oraşului Arad, vicepreşedinte PNL, dl. Dan Popa, co-preşedinte PNL Timiş, dl. Cristian Buşoi, prim-vicepreşedinte PNL, co-preşedinte al Comisiei de sănătate, dl. Vlad Nistor, co-preşedinte al Comisiei de învăţământ, d-na Cristina Pocora, co-preşedinte al Comisiei de muncă si protecţie socială a PNL, d-na Carmen Hărău, deputat PNL, membru al Comisiei finanţe-bănci, d-na Florica Cherecheş, deputat PNL, membru al Comisiei pentru educaţie, dl. Horia Cristian, deputat vice-preşedinte al Comisiei de sanatate, dl. Ben-Oni Ardelean, senator PNL, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe. Aceştia au prezentat pe parcursul celor două zile, propunerile de politici publice din viitorul program de guvernare, pentru cele cinci domenii prioritare pentru femeile liberale: educaţie, sănătate, economie, politici sociale si protecţia mediului.

Femeile liberale au discutat despre problemele reale cu care se confruntă familia românească şi au propus soluţii care ulterior să fie integrate în politicile promovate de către Partidul Naţional Liberal. Din păcate, familiile din România se confruntă cu probleme privind locurile de muncă, în special pentru tineri, accesul la sistemul de sănătate, activităţile de prevenţie prin care să se reducă rata îmbolnăvirilor şi depistarea în fază incipientă a bolilor grave, învăţământul care nu oferă perspective absolvenţilor, lipsa creşelor cu efect negativ privind reîntoarcerea în muncă a părinţilor, insuficienţa locuinţelor pentru tineri, probleme specifice persoanelor aflate în dificultate, lipsa unor programe pentru bunicii nostri, pentru ca aceştia să aibă o bătrânteţe decentă.

Prioritatea femeilor liberale este bunăstarea şi recunoaşterea publică a familiilor lor, dar în primul rând ele vor să se asigure că au copii, soţi, bunici sănătoşi şi că ele însele au o stare de sănătate bună.

De aceea femeile liberale, împreună cu comisia de sănătate a PNL, vor supune dezbaterii publice o lege a prevenţiei în sănătate prin care să se garanteze accesul populaţiei la analize gratuite şi informări eficiente privind condiţiile de viaţă. Este mai uşor să previi decât să vindeci este motto-ul acestei legi pe care femeile liberale o promovează.

Femeile liberale au mai depus în Parlament un proiect de lege privind prevenţia în sănătate, dar PSD a clasat la sfârşitul sesiunii parlamentare actul normativ considerând că nu este important să ajuţi cetaţenii să depisteze din timp eventualele boli pentru a le putea trata.

”Femeile liberale, în calitate de oameni politici implicaţi, dar şi în calitate de mame, soţii, bunici, sunt foarte preocupate de starea de sănătate a populaţiei. În viaţa familiei din România, sănătatea este prima preocupare, iar noi, femeile, avem drept prioritate îmbunătăţirea şi eficientizarea politicilor din acest domeniu”, a spus Lucia Ana Varga, co-președinte al Organizației Femeilor Liberale.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Organizaţiei Femeilor Liberale Timiş, condusă de doamnele co-preşedinte Rus Georgeta şi Olimpia Oprea.

Acest eveniment a fost prima etapă dintr-o serie de seminarii, ce vor acoperi întreg teritorul ţării in anul 2015.

Emilia Enatescu si Ileana Blidar,

copresedinti ai Organizatiei Femeilor Liberale Satu Mare

rsz_1iohannis_presedinte

Discursul președintelui PNL, Klaus Iohannis, susținut cu ocazia lansării proiectului prezidențial `România lucrului bine făcut`

29 septembrie 2014

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc că ați răspuns invitației noastre și sunteți astăzi aici.

Am spus că îmi doresc mai mult dialog și mai multă dezbatere pe teme importante pentru români.

Am spus, de asemenea, că acesta va fi modul în care voi face politică în calitate de Președinte al României: aducând oamenii împreună, la masa dialogului, cu seriozitate.

Evenimentul de astăzi este, dacă vreți, o prefigurare a acestui mod de exercitare a funcției de președinte. Și sper să fie doar începutul unei dezbateri mai ample, pe probleme reale care îi preocupă azi pe cetățenii României.

Mi-aș dorDiscursul președintelui PNL, Klaus Iohannis, susținut cu ocazia lansării proiectului prezidențial `România lucrului bine făcut`i ca în această campanie să începem să dărâmăm mituri, să deconstruim prejudecăți care ne-au ținut pe loc și să vedem dincolo de ele.

Nu noi ca persoane, ci noi, românii, ca popor, ca societate, ca națiune de cetățeni.

Nu întâmplător mi-am intitulat viziunea și proiectul prezidențial România lucrului bine făcut.

România lucrului bine făcut începe exact cu abandonarea a două asemenea mituri, a două idei păguboase și deloc adevărate:

aceea că în „România nu se poate, că la noi e altfel.”

și aceea că „merge și așa”, „ne-om descurca noi cumva.”

Din păcate, pe ultima dintre ele am auzit-o chiar de la cel care conduce Guvernul României.

Eu cred că ceea ce ni se potrivește este tocmai filosofia lucrului bine făcut. Vine din trecutul nostru, din ceea ce am construit ca națiune de-a lungul timpului.

Există părți din moștenirea noastră istorică și culturală care sunt expresia „lucrului bine făcut” și cu care ne mândrim. Le știți, pe unele dintre ele le-ați putut vedea și aici.

De ce România lucrului bine făcut este o viziune prezidențială? Pentru că președintele este cel care poate imprima o direcție națiunii.

În afara atributelor sale constituționale, președintele are și un rol mai greu de descris, dar crucial. Cadrul constituțional ne spune ce poate face președintele.

Însă, nu doar ce face președintele contează, ci mai ales comportamentul, conduita, ținuta și expresia lui publică. Acestea au, de fapt, un impact major asupra mediului politic și asupra întregii societăți.

O schimbare profundă în societate nu poate începe decât de la vârf, de la președinte ca persoană învestită cu cea mai mare încredere și legitimitate democratică.

Dacă vrem altfel de politică, trebuie să începem prin a avea un președinte cu altă conduită, ținută și expresie publică.

Am văzut că Victor Ponta vrea să fie un președinte util. Util cui? Util baronilor? Util pușcăriabililor? Util clientelei politice?

Românii pot judeca deja între modelul de politician așa-zis „util” și modelul pe care eu l-am asumat: acela bazat pe seriozitate, respect, competență și rezultate măsurabile.

Sunt câteva domenii importante în raport cu care, ca Președinte, mă angajez să fiu garant. Iar când spun„garant”, înțeleg prin asta că voi fi ferm în fața oricăror abuzuri sau derapaje, din partea oricui.

Veți avea în mine garantul marilor orientări de politică externă și de securitate ale României: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

Aceste mari orientări trebuie consolidate și trebuie să capete o nouă dimensiune calitativă.

România trebuie să se afirme ca un aliat de încredere și ca partener respectat, cu identitate bine conturată în Uniunea Europeană, în NATO și alte organisme de cooperare regională și internațională.

În viitorii 10 ani, România poate deveni un reper important pe harta geopolitică mondială, prin furnizarea de securitate în plan regional.

În perspectiva acestui rol, voi susține, în calitate de Președinte al României, majorarea bugetului pentru apărare la 2% din PIB.

Veți avea în mine un garant al statului de drept și al independenței justiției.

Statul de drept nu este o noţiune abstractă, ci una cât se poate de concretă.

În vreme ce stânga doar afirmă acest principiu, parlamentarii săi votând în mod constant pentru menţinerea imunităţii celor urmăriţi penal, dreapta se poziţionează în mod clar în sensul susţinerii demersurilor justiţiei.

Tema independenţei justiţiei ne diferenţiază astăzi de stânga politică.

Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne putem opune “baronizării” şi feudalizării României.

Nu în ultimul rând, veți avea în mine un garant al principiului că cetățeanul este înaintea statului, iar instituțiile statului servesc și respectă cetățeanul.

Prea mult timp și prea adânc s-a perpetuat impresia că cetățenii lucrează ei în folosul statului. Sau că sunt cifre într-o contabilitate și birocrație seacă.

Nu. Statul trebuie să înceteze să mai fie o piedică pentru români și să devină eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cetățeanului.

Este rolul Președintelui României să indice permanent această prioritate celor responsabili.

Doamnele și domnilor,

Știu că sunt câteva întrebări pe care mulți români le au. Sunt întrebări pe care le-am auzit direct de la oamenii cu care m-am văzut în ultima vreme și care trebuie să primească un răspuns.

Ce faceți cu tinerii să nu mai plece din țară?

Ce faceți cu educația și sănătatea?

Cum rezolvați problema locurilor de muncă?

Președintele nu poate răspunde singur, nici nu poate decide el politici publice. Dar Președintele poate și este dator să expună o viziune, să fie mediatorul unei dezbateri și să genereze acord larg pe asemenea teme.

Din aceste motive, proiectul meu prezidențial se vrea a fi preambulul unui proiect de țară.

În afara elementelor care țin în mod direct de exercitarea mandatului și atribuțiilor prezidențiale, propun opiniei publice 11 teme naționale de dialog și acord, pentru o Românie a lucrului bine făcut.

Nu-mi imaginez că este ușor, că se pot schimba peste noapte mentalități și practici perpetuate ani de zile.

Dar știu că am forța și determinarea să fac acest lucru posibil. Și sunt convins că aceasta este singura cale pentru ca România să fie un stat cu adevărat occidental, care oferă prosperitate și demnitate cetățenilor ei.

Prima arie tematică ține de marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii.

Reforma lor a fost mereu un deziderat, un obiectiv afirmat, niciodată pe deplin înfăptuit. Ce s-a construit într-un an s-a distrus într-o lună, la fiecare schimbare de putere și de ministru.

Încercările de dialog și de acord pe aceste subiecte au eșuat pentru că au fost personalizate sau politizate, pentru că nu au fost scoase din sfera conflictului. Nu au fost gândite pentru viitor, pentru următorii 10, 20 de ani, ci pentru prezent.

Încep cu educația, ca prioritate. Nu doar pentru că formația mea este aceea de profesor. Ci plec de la premisa că o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bună decât sistemul său de educaţie.

Viziunea mea este aceea a unei societăți care își bazează creșterea și dezvoltarea pe educație. Dacă vrem o națiune prosperă, dacă vrem ca fiecare individ să-și valorifice întregul potențial va trebui să investim în educație.

La sfârșitul ciclului preuniversitar, elevii trebuie să aibă opțiuni diferite și diverse, în funcție de abilități și preocupări. Nu avem voie să mai lăsăm pe drum o jumătate de generație.

Mediul universitar nu trebuie să producă șomeri cu diplomă, ci oameni bine pregătiți, specialiști, care își găsesc loc pe piața muncii.

Este inacceptabil pentru o societate civilizată, pentru România secolului XXI, ca elevii să nu aibă manuale în prima zi de școală.

Aud acum că guvernul mai taie încă niște bani de la educație. Mă întreb dacă nu cumva în mod deliberat se dorește limitarea sau distrugerea sistemului de educație de către actuala guvernare.

Cu cât investim mai mult în educație, cu atât vor dispărea mita electorală, pomenile, mentalitatea de asistat și sărăcia, cu atât nu vor mai putea fi ținute captive segmente importante de cetățeni, de alegători. Iar acest lucru nu convine celor care guvernează azi.

Nu doar investiția în educație, ci și investiția în sănătate este crucială pentru viitorul unei națiuni.

În România lucrului bine făcut, pacientul va fi cu adevărat în centrul sistemului, va ști clar care îi sunt drepturile, ce servicii primește pentru ceea ce plătește, iar personalul medical va fi tratat cu respect și salarizat pe măsură.

În România lucrului bine făcut, banii publici, și așa insuficienți, nu vor mai fi risipiți pe servicii ineficiente, ci vor fi direcționați corect, în așa fel încât problemele de sănătate să fie rezolvate cât mai aproape de pacient și în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor.

Prioritatea acordată sănătății trebuie să se reflecte într-o creștere a finanțării. Aici e nevoie de consens politic.

Dar această creștere a finanțării trebuie însoțită, ba chiar precedată, de instituirea unor mecanisme legislative, de management, de control și sancțiune, care să constituie garanția că banii publici sunt cheltuiți în mod corect și eficient.

Ca Președinte al României, voi chema toate forțele politice să discutăm împreună viitorul sistemului de pensii.

Știm cu toții că raportul dintre salariați și pensionari este din ce în ce mai dezechilibrat și că sistemul de pensii este supus unei presiuni crescânde.

Cu toate acestea, nu a existat nici măcar o discuție despre posibile soluții. În schimb, și pensionarilor și angajaților li se servesc promisiuni sau pomeni electorale. Nu așa vom rezolva problema.

Este important să decidem dacă vom conserva actualul sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, în care plata pensiilor se face din contribuțiile celor aflați în muncă sau trecem la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor. Și cum pregătim o asemenea trecere.

În paralel, viitorul Președinte al României trebuie să abordeze o provocare pe termen lung despre care nu s-a vorbit în mod serios și responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatică a populaţiei țării noastre și perspectiva accentuării acestui trend în următorii ani.

Problema demografică este direct corelată cu abordarea pe care o avem în domeniul economic, cu educaţia şi sănătatea.

Fără o clasă de mijloc puternică şi fără o economie competitivă, fără o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei, fără o educaţie care să ofere şanse de viitor, fără un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea răspunde eficient acestei provocări.

Doamnelor și domnilor,

A doua mare arie tematică ține de transformarea României într-o țară cu adevărat dezvoltată economic, prosperă și competitivă în Europa și în lume.

Vorbesc aici despre asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazate pe competitivitate, despre consolidarea și extinderea clasei de mijloc, despre o agricultură generatoare de locuri de muncă și bunăstare, dar și despre o infrastructură care să conecteze România la Occident.

O creștere economică bazată pe competitivitate va fi o creștere sănătoasă, sustenabilă, care se va vedea nu doar în statistici, ci în locuri de muncă, în bunăstarea vieții de zi cu zi a oamenilor.

Prioritatea în România lucrului bine făcut trebuie să fie stimularea actorilor economici performanţi, a investitorilor străini și autohtoni pentru a crea locuri de muncă.

Dacă vrem ca investițiile să vină, nu să fugă din România, dacă vrem mai mulți bani la buget și în economie, soluția este nu să creștem taxe sau să cârpim economia. Ci să gândim responsabil un model economic care încurajează performanța, iniţiativa privată și dezvoltarea durabilă.

O probă importantă în următorul mandat va fi aderarea României la zona euro, care trebuie precedată de politici publice care să asigure predictibilitate și accelerarea creșterii economice.

Absența unei infrastructuri funcționale, care să lege România de celelalte state europene, riscă să lase țara noastră la periferia Uniunii Europene și reprezintă un impediment serios în dezvoltarea economică, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.

În România lucrului bine făcut, kilometrii de autostradă nu rămân pe hârtie, ci sunt construiți, contractele sunt încheiate corect, nu în detrimentul statului român, iar termenele de finalizare sunt respectate.

La rândul său, agricultura românească poate deveni un motor de creştere economică, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural și prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor.

România poate deveni numărul 1 în Uniunea Europeană în privința agriculturii ecologice. Acesta este un obiectiv de țară pe care ni-l putem asuma pe termen lung.

A treia arie tematică privește reforma instituțiilor politice și administrației. Avem aici câteva restanțe și câteva direcții fundamentale de clarificat. Acestea trebuie scoase din zona politicianistă, a calculelor electorale și intereselor de moment.

O primă temă este modificarea Constituției. Misiunea mea, în calitate de viitor Președinte al României, este ca, în anul 2015, să relansez și să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.

A doua temă importantă a anului 2015 privește reforma de fond a legislației electorale.

România nu-și mai poate permite un nou mandat parlamentar în condițiile unui sistem electoral care generează anomalii precum: creșterea artificială a numărului de parlamentari, obținerea de mandate cu un număr insignifiant de voturi și, în ultimă instanță, degradarea accentuată a încrederii cetățenilor în instituțiile democrației reprezentative.

Ca Președinte al României, cred că statul român are datoria de a lua toate măsurile necesare pentru ca milioanele de români care muncesc și trăiesc în afara granițelor să-și exercite dreptul fundamental la vot.

Sunt în favoarea votului electronic și în favoarea votului prin corespondență, în condițiile asigurării unei depline securități, astfel încât să nu existe niciun fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.

De altfel, românii de pretutindeni au un loc important în proiectul meu prezidențial. Îmi propun înființarea unui Consiliul Consultativ, care să ierarhizeze prioritățile noastre în ceea ce privește românii de pretutindeni și să identifice soluțiile potrivite.

Un alt subiect important al reformei politice privește relația dintre partide și administrația publică. Din 4 în 4 ani, partidele „ocupă” efectiv administrația publică centrală și serviciile ei deconcentrate în județe prin numiri politice, dar desfășurate sub paravanul unei legislații aparent legate de funcția publică. De fiecare dată, atunci când se schimbă culoarea politică a guvernării, urmează un proces masiv de înlocuiri în administrația publică, însoțit de conflicte.

Trebuie să punem capăt acestei ipocrizii și să ajungem la un model rațional al funcției publice care să aibă stabilitate și predictibilitate pe termen lung. Obiectivul meu este ca, împreună cu toate partidele, să fixăm o departajare realistă și onestă, de la nivel național până la nivel local, a funcțiilor numite politic de funcțiile de carieră administrativă.

Ca Președinte al României, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare și descentralizare. În România lucrului bine făcut, proiectul de regionalizare-descentralizare reprezintă o nouă viziune asupra statului român şi a organizării administrativ teritoriale, printre trecerea de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judeţean; (4) local.

Ținta acestui proces trebuie să fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare, iar pe de altă parte, determinarea unui efect de antrenare a întregii economii.

Doamnelor și domnilor,

Am dedicat un capitol special Republicii Moldova. Ca Președinte al României, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova.

Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură fac din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială.

Există două tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișinăul în drumul său european iar, pe de alta, ideea reunificării celor două state. Ar fi o eroare să le considerăm drept contradictorii. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Președinție, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chișinău.

A pune „reunificarea” împotriva „integrării” e greșit și inutil. „Reunificarea” este alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișinăul o poate accepta și beneficia de ea.

Dacă cetățenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forța, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecința ultimă a relației speciale dintre cele două state.

Bătălia politică internă nu trebuie să împiedice elitele României să gândească relația cu Republica Moldova, în perspectivă post- sau ne- electorală. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces.

Doamnelor și domnilor,

Două momente majore, cu adevărat istorice, vor marca perioada următorilor cinci ani.

În 2018 România împlinește 100 de ani de la desăvârșirea statalității sale prin actul Marii Uniri de la 1918. În 2019, România este chemată să asigure Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, încărcat de o dublă responsabilitate.

În primul rând, vom avea de trecut un test intern, în raport cu noi înșine, cu cetățenii acestei țări.

A doua responsabilitate privește necesitatea unei Românii competente și competitive. Momentul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie să ne găsească cu toate temele europene făcute. Acesta este al doilea test, în fața Europei și a întregii lumi.

Am expus aici, cred eu, teme mari, grele, cu semnificație. Avem restanțe la capitole importante, la altele am pornit pe un drum, dar mai sunt multe de făcut.

Nu ne mai permitem să pierdem timpul. Nu vreau să ajungem în 2018 sau în 2019 și românii să întrebe: ce ați făcut până acum, timp de 30 de ani, cu această țară.

Iar răspunsul să fie: mai nimic sau prea puțin. Pentru că am fost prea ocupați cu scandalul zilnic, cu căutatul agenților acoperiți, cu speculațiile și scenariile, cu mizele mici și orgoliile mărunte.

Vreau ca în 2018 și 2019 românii să simtă deja că trăiesc într-o țară a lucrurilor bine făcute, o țară occidentală, în care se simt respectați și demni. Că România merge pe un drum, cu obiective precise și că generațiile următoare au un viitor.

rsz_harta-regiunilor1

„România și PNL. Prezent și perspective.” – Document programatic al viitoarei guvernări liberale

Şedința BPN al PNL / 23 ianuarie 2015 / Iași

România și PNL. Prezent și perspective.

CAPITOLUL I – SITUAȚIA ROMÂNIEI ASTĂZI

În cei 25 de ani care au trecut de la Revoluția din decembrie 1989, România a realizat tranziția de la comunismul autarhic la democrația liberală, a reușit construirea unei economii de piață funcționale și a valorificat șansa istorică de a se conecta la Occident prin aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Sunt lucruri de bază, lucruri foarte importante, sunt realizările majore ale unei generații din istoria României.
Ținând cont, însă, de potențialul țării și de condițiile favorabile ale perioadei istorice, starea României azi putea fi categoric mai bună. Este obligația PNL să reușească, în următorul deceniu, să contribuie substanțial la dezvoltarea în forță a României, în baza capacității și vocației modernizatoare pe care le are.

La 8 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România rămâne la coada plutonului european, numărând progrese modeste și nereușind să fructifice suficient avantajele calității de membru UE. Rămânerea noastră în afara Spațiului Schengen este și un indicator clar al statutului nostru nesatisfăcător, iar ezitările și amânările în procesul adoptării monedei euro pun în evidență slăbiciunea noastră în raport cu alte țări est-europene care au făcut deja acest pas sau au realizat progrese substanțiale. De asemenea, absorbția fondurilor europene este un proces care nu înaintează deloc într-un ritm adecvat. Este edificatoare declarația comisarului european, Corina Crețu, care avertiza recent Executivul de la București că nu își îndeplinește nici măcar sarcinile premergătoare accesării de fonduri europene.

Economia românească, deși este o economie de piață, nu este însă o adevărată economie a oportunităților. Clasamentul Doing Business 2015 ne acordă o poziție acceptabilă (locul 48 în lume), dar sub posibilitățile reale ale țării noastre. Economia a rămas în continuare foarte legată de stat, nu s-a reușit crearea unei mentalități antreprenoriale suficient de dezvoltată și piedicile birocratice în dezvoltarea micilor afaceri rămân descurajante pentru o bună parte din cei interesați să investească.

Ca liberali, avem și vocația, și voința de a lucra pentru modernizarea și eficientizarea instituțiilor statului. Românii sunt de multe ori dezamăgiți de modul în care funcționează instituțiile publice – de întârzieri, amânări, decizii nefundamentate sau bazate pe interese neclare, de incapacitatea sau lentoarea cu care se adaptează la nou. Aceasta trebuie să fie o preocupare strategică a noastră. Atunci când, de exemplu, veniturile la bugetul de stat se situează la 33% din produsul intern brut (mult sub media de 40% a Uniunii Europene), e limpede că vorbim despre un stat ineficient. Creșterea performanței instituțiilor publice este esențială pentru a avea o țară mai aproape de ceea ce ne dorim.

România și-a revenit greu după anii de declin postrevoluționar, a creat puține locuri de muncă (chiar dacă a reușit să-și creeze unele industrii noi), iar nivelul salarizării rămâne în continuare o problemă majoră. Suntem în Uniunea Europeană, în clubul economiilor avansate, dar suntem departe de acest statut. Decalajele de dezvoltare care ne separă de țările vest-europene sunt mari, iar progresele în reducerea lor sunt foarte lente. În condițiile acestor decalaje, România ultimilor 25 de ani a cunoscut o emigrare masivă, a pierdut talente și a gestionat prost avuția națională. Faptul că România a fost și este în continuare o țară de emigrație se datorează, în mod obiectiv, diferențelor de nivel de viață dintre țara noastră și țările avansate din vestul Europei. PNL este, de aceea, obligat să lucreze pentru a crește mai repede nivelul de viață din țară, astfel încât România să devină o țară a posibilităților reale pentru tineri. A ajunge la media de dezvoltare a Uniunii Europene înseamnă a ajunge la un grad de bunăstare satisfăcător pentru majoritatea cetățenilor, cu rezultatul complementar că vom reuși să păstrăm din ce în ce mai mult din resursele noastre umane aici, în țară.

Știm că economia românească se confruntă cu o problemă serioasă: raportul dintre angajați și pensionari este grav dezechilibrat și nesustenabil pe termen lung. Numărul angajaților din economie a scăzut dramatic după Revoluție, ajungând acum aproximativ egal cu cel al pensionarilor, iar acest lucru s-a datorat nu doar emigrării, ci și incapacității României de a crea masiv locuri de muncă în economia modernă, prin care să absoarbă tinerii și forța de muncă neremunerată din agricultură. Țara n-a reușit acest lucru pentru că nu și-a stabilit corect obiectivele, pentru că investițiile în infrastructura de transport și în educație au fost subdimensionate sau prost gândite, pentru că birocrația și corupția i-au descurajat pe o parte din investitorii autohtoni și străini.

Fără o creștere puternică a industriei și a serviciilor care să angajeze forță de muncă, dar și fără o politică de stimulare a creșterii demografice, România se va confrunta cu probleme insurmontabile în plata pensiilor generațiilor viitoare. Dacă nu se iau măsuri în acest deceniu și în deceniul următor, deschiderea porților pentru imigrație va deveni o dezbatere de neevitat.

Prin comparație cu primul deceniu postrevoluționar, situația României din punctul de vedere al siguranței naționale e cu certitudine mult mai bună acum, când suntem deja de un deceniu în NATO și avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Umbrela de securitate euro-atlantică nu ne face însă imuni la turbulențele geopolitice și nici nu înseamnă lipsa responsabilității pentru propria noastră securitate. Modernizarea și dezvoltarea armatei devin, în actualul context geopolitic, obiective de interes național imediat. Anexarea Crimeei de către Federația Rusă a fost un eveniment șocant pentru întreaga Europă, unde granițele naționale nu s-au mai schimbat prin invazie militară de la Al Doilea Război Mondial încoace. Împreună cu recrudescența terorismului în lume (inclusiv în Europa), agresivitatea Rusiei a pus în evidență insuficienta pregătire a Uniunii Europene pentru a face față noilor amenințări de securitate. Acțiunea politică trebuie să țină cont de aceste realități, în echilibru cu drepturile și libertățile cetățenești. Am convingerea că putem întări mecanismele de siguranță și securitate, în acord cu litera și spiritul Constituției. De asemenea, nu trebuie să așteptăm pe nimeni pentru a ne spune ceea ce este evident, că e nevoie de o acțiune internă mai puternică, fermă, rapidă și constantă pentru a susține efortul local și global de prevenire și combatere a terorismului.

În ceea ce privește evoluțiile instituțiilor politice, trebuie recunoscut cu onestitate că anul 2012 a dus la alegerea unui Parlament supradimensionat, lucru criticat, pe bună dreptate, de către presă și de către cetățeni și interpretat drept o confirmare a sfidării practicate de clasa politică, a lipsei ei de legătură cu agenda cetățeanului. E necesară, prin urmare, o schimbare a sistemului de vot, care să urmărească îndeaproape unul sau altul dintre modelele de succes ale țărilor avansate din Uniunea Europeană. Reducerea numărului de parlamentari, împreună cu limitarea privilegiilor pentru deținătorii de funcții politice (nu doar parlamentari) sunt lucruri pe care oamenii le așteaptă.

România se află în același timp în situația de a oferi unele răspunsuri și în privința arhitecturii sale constituționale. Revizuirea Constituției trebuie să clarifice raporturile dintre instituții, să consolideze statul de drept, să ofere o protecție sporită libertăților cetățenești, să dea soluții modernizatoare pentru organizarea administrativă a țării.
Cetățenii așteaptă cu siguranță mai mult de la cei care-i conduc. În cei 25 de ani de la căderea comunismului, românii au învățat mecanismele democratice, au votat de mai multe ori împotriva puterii momentului și au arătat că doresc și sunt capabili să contribuie din ce în ce mai mult la decizia politică. Competiția politică devine astfel mai dură, aparența cedează loc consistenței, iar performanța la guvernare este mai sever judecată.

CAPITOLUL II – UNDE SE AFLĂ PNL ȘI CARE SUNT PROVOCĂRILE MOMENTULUI

Partidul Național Liberal este partidul care a construit România modernă. Succesele asociate cu PNL – de la obținerea independenței de stat la înființarea Băncii Naționale a României și de la crearea unei industrii naționale la adoptarea Constituției din 1923 – fac din PNL un partid cu adevărat istoric. De aceea, ideile liberale și adeziunea la liberalism nu au putut fi distruse de regimul comunist, iar reapariția și impunerea viguroasă a PNL după căderea comunismului arată forța de regenerare a liberalismului și baza socială reală a ideilor liberale.

Astăzi, Partidul Național Liberal se află în cel mai bun moment politic de la reînființarea lui, în urmă cu 25 de ani. Într-adevăr, abia azi, după 25 de ani, PNL are culoarul, mesajul, structurile politice și resursele umane necesare pentru a modela societatea românească cu forța pe care a demonstrat-o în ultimul sfert al secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. În vara anului 2014, PNL a încheiat procesul de coagulare a dreptei, realizând fuziunea dintre național-liberali și democrat-liberali cu păstrarea numelui istoric de PNL și cu întărirea structurilor sale politice naționale și locale la un nivel fără precedent din 1990 încoace.

Această fuziune este cel mai important moment din istoria dreptei

românești postdecembriste. Este al treilea și ultimul mare pas în crearea unui vehicul puternic pentru reprezentarea intereselor electoratului de centru-dreapta, după eșecul asocierilor politice strict electorale, fie că vorbim de CDR în anii ‘90 sau de Alianța D.A. în 2003, care au arătat limitele alianțelor. Național-liberalii și democrat-liberalii au decis să pună punct competiției din sânul dreptei și să colaboreze pentru succesul ideilor de centru-dreapta. PNL este astăzi un partid cu adevărat mare, este singurul partid important de dreapta al României și este capabil să se lupte de la egal la egal cu partidul stângii, PSD. Alegerea în premieră a unui președinte liberal în România este cea mai bună dovadă.

Crearea marelui PNL trebuie însă desăvârșită la nivel organizatoric și doctrinar, iar aceasta este marea noastră provocare internă pentru 2015 și 2016. În același timp, și la fel de important, marele PNL trebuie să se asigure că reprezintă cu adevărat și pe termen lung interesele, convingerile și aspirațiile covârșitoarei majorități a electoratului de centru-dreapta.

Integrarea structurilor și ideilor politice ale vechiului PNL și vechiului PDL pentru a crea noul PNL nu este un lucru simplu. Există momente în trecut care ne-au despărțit; odată însă ce ne-am unit, am acceptat să închidem disputele trecutului și să lucrăm în comun la crearea unei structuri solide, stabile.
Fuziunea la nivelul organizațiilor noastre teritoriale trebuie să respecte raportul de forțe dintre vechiul PNL și vechiul PDL. E necesar, în același timp, să dăm prioritate eficienței și potențialului local, astfel încât distribuția responsabilităților în noile structuri comune să aibă ecouri pozitive în comunitățile locale și să crească șansele electorale ale noului PNL la viitoarele alegeri. Toate organizațiile noastre teritoriale, fie național liberale, fie democrat-liberale, trebuie să înțeleagă că noul PNL este un proiect pentru România, nu unul personal, nu un vehicul mai mare pentru realizarea cu mai multe șanse a unor ambiții individuale, detașate de binele public și de agenda partidului.

Acomodarea reciprocă dintre membrii celor două structuri trebuie realizată pornind de la asumarea, fără excepție, a viziunii noului PNL și a situației politice în care se află partidul. Structurile comune locale trebuie să-și asume fără echivoc statutul actual al PNL de partid de opoziție și trebuie să afirme categoric susținerea principiilor de centru-dreapta în activitatea politică.

Fuziunea organizatorică trebuie, de aceea, dublată de o bună fuziune doctrinară. Pe acest subiect, noul PNL trebuie să se raporteze în primul rând la adeziunea internațională asumată în contextul fuziunii PNL-PDL – aderarea la Partidul Popularilor Europeni. Apartenența la PPE nu contrazice doctrina liberală postdecembristă, care a făcut din PNL încă din ianuarie 1990 un partid al dreptei politice. Atașamentul față de valorile libertății (libertatea de conștiință, libertatea de expresie, libera inițiativă) rămâne fundamental pentru crezul PNL; acestor valori li se adaugă elemente specifice popularilor europeni contemporani rezultate din creștin-democrație și din tradiția conservatorismului. PNL a demonstrat, de altfel, compatibilitatea cu aceste valori și a marcat deschiderea față de ele prin crearea Alianței Creștin – Liberale, vehiculul politic pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

E important în noul context să valorificăm mai bine elementul național din numele partidului nostru, să cuplăm mai bine acțiunile noului PNL cu tradiția patriotică liberală, cu dezvoltarea națiunii. Reafirmăm, astfel, continuitatea istorică dintre partidul Brătienilor și noul PNL, reafirmăm vigoarea unui curent politic care a făcut istorie în România secolelor XIX și XX și care, iată, face istorie și în România secolului XXI.
Adaugăm, de asemenea, că fuziunea doctrinară trebuie să însemne un accent sporit pe conceptul responsabilității, adică responsabilitatea individului pentru propriile acțiuni, pentru propria bunăstare și pentru bunăstarea colectivă.
Această îmbogățire a doctrinei și a discursului PNL, ce decurge din fuziune și din adeziunea politică externă, este esențială pentru a răspunde așa cum trebuie celei de-a doua provocări pentru viitor: cea de a-i reprezenta pe românii care se consideră de centru-dreapta. Această ambiție legitimă nu este lipsită de riscuri. Electoratul nu-și dorește un duopol de partide rigide (dintre care unul – PSD – profund corupt), care să sufoce dezbaterea politică și să refuze reprezentarea unor idei și grupuri sociale care merită atenție.

Noul Partid Național Liberal are datoria (și trebuie să aibă inteligența) de a fi partidul întregului electorat al dreptei sau cel puțin a 80-90% din acest electorat. Ideal ar fi să devenim reprezentativi pentru întreg electoratul care l-a ales în turul 2 al alegerilor pe Klaus Iohannis. A lăsa fără reprezentare segmente electorale semnificative – oamenii pentru care integritatea încă nu rezonează cu imaginea noastră, din ultimii ani, oamenii pentru care familia este importantă, monarhiști, tradiționaliști etc. – ar fi o greșeală strategică. A nu ține cont de acest lucru înseamnă a deschide o vulnerabilitate pentru PNL, cu potențiale efecte negative la alegerile de anul viitor.
PNL trebuie să fie, de aceea, un laborator de idei și trebuie să permită coexistența fertilă a mai multor tipuri de idei de dreapta și centru-dreapta. Această deschidere e utilă, mai ales că Partidul Național Liberal a fost întotdeauna un partid în care elitele societății s-au considerat reprezentate și au găsit un cadru de dialog.

E necesar ca în perioada următoare să facem un efort pentru a apropia mai mult partidul de vârfurile intelectualității naționale, de oameni considerați repere ale culturii și susținători ai modernizării țării. Figuri reprezentative din această zonă au fost direct sau indirect alături de noi în campania electorală prezidențială, însă trebuie să admitem că o bună parte din acest angajament a fost determinat și de toxicitatea opțiunii avansate de PSD. Va fi mult mai dificil să determinăm de acum înainte un atașament față de ideile PNL (inclusiv pentru faptul că sunt lucruri care ne-au despărțit), dar avem obligația să facem pași spre această apropiere. Trebuie astfel ca PNL să se afirme drept un partizan categoric al legalității, al statului de drept și al competiției oneste, un adversar al utilizării resurselor și instituțiilor statului în lupta politică, pentru îmbogățire personală sau pentru distorsionarea relațiilor naturale de pe piață.

În privința guvernării, Partidul Național Liberal afirmă categoric că este pregătit să-și asume această responsabilitate. Suntem siguri că liberalii vor ajunge curând la guvernare, fie prin crearea unei majorități parlamentare care să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernului Ponta, fie (cel mai târziu) prin alegeri parlamentare la finalul anului viitor. Considerăm că PSD este epuizat la guvernare, că majoritatea pe care se bazează în Parlament se erodează rapid, iar premierul Victor Ponta și-a pierdut legitimitatea de a conduce în urma înfrângerii electorale din noiembrie.
PNL trebuie să rămână partidul care le spune românilor adevărul. Am văzut la alegerile prezidențiale de anul trecut că politica minciunii, pe care a practicat-o candidatul PSD, a fost dur sancționată de români. PNL e conștient că în exercitarea actului de guvernare va fi obligat în permanență să caute echilibrul între libertate și securitate, fără a renunța însă la valorile democratice, între stimularea muncii și nevoia de protecție socială, între dezvoltarea de viitor și susținerea datoriilor față de generațiile prezente, oferind soluții de centru-dreapta pentru realizarea acestor echilibre. Luciditatea ne indică faptul că mulți ne vor susține, în timp ce alții ar putea fi nemulțumiți; de aceea trebuie să fim cinstiți în privința scopurilor și efectelor măsurilor pe care le vom propune, încercând să le argumentăm cât mai bine. Pe unii oameni îi vom convinge, pe unii nu, dar tuturor le vom arăta că facem politica transparenței.

CAPITOLUL III – CE TREBUIE SĂ FACĂ PNL PENTRU ROMÂNIA

Cel mai important lucru pentru Partidul Național Liberal este să fie consecvent cu propria sa istorie, care este istoria modernizării României. PNL trebuie să fie și azi, la fel ca în trecut, partidul modernizării naționale.
Chiar și din opoziție, Partidul Național Liberal trebuie să sprijine cu toată forța punerea în aplicare a programului candidatului său la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (program intitulat România lucrului bine făcut), pe baza căruia Klaus Iohannis a câștigat alegerile și a devenit președintele României. Susținerea acestui program nu este opțională; ea este o datorie a tuturor membrilor PNL și va demonstra seriozitatea noastră și relația de colaborare pe care o avem cu președintele țării.

Pe de altă parte, PNL nu trebuie să aștepte de la Președinte să medieze între partid și electorat și nici să i se facă de la Cotroceni agenda tactică și politică pentru atingerea obiectivelor propuse. Nu președintele trebuie să aducă un partid la guvernare, ci acel partid trebuie să lupte pentru a convinge și pentru a câștiga dreptul de a fi la guvernare. Prin noi înșine este, și în acest caz, crezul liberal.
Liberalii au datoria de a-i da președintelui Klaus Iohannis un partener la Palatul Victoria, fiindcă doar în acest fel între președintele țării și PNL, ca partid de guvernare, se poate crea un parteneriat corect și util României.
De aceea, PNL a decis să construiască în mod serios alternativa la guvernarea PSD, cu implicarea resurselor umane de vârf din întregul partid. Vom prezenta în această primăvară programul nostru de guvernare, prin care vom oferi o nouă viziune asupra guvernării, în demersul nostru de a convinge majoritatea cetățenilor că PNL merită să conducă România.

Efortul PNL trebuie să scoată în evidență diferențele categorice de viziune față de PSD. PNL trebuie să fie un partid al schimbării, în opoziție netă cu PSD, care este partidul stagnării în politica postdecembristă. Evident, vorbim de o schimbare responsabilă, de o schimbare cu sens, care să răspundă necesităților de reformă din România și să corecteze deficiențele grave ale guvernării PSD.
Suntem de acord că guvernarea alături de un bloc politic unitar de stânga – experimentată din 2009 încoace atât de vechiul PDL, cât și de vechiul PNL – a fost un eșec; dacă dorim o politică de dreapta serioasă, dacă dorim realizarea agendei dreptei, avem nevoie de o guvernare de dreapta. De aceea, PNL își stabilește drept obiectiv politic esențial pentru 2016 crearea unui guvern alcătuit integral din miniștri de centru-dreapta. Liberalii au resursele umane interne pentru a asigura buna guvernare și buna gestionare a tuturor portofoliilor ministeriale. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru principal. Până la alegerile din 2016, avem de făcut, însă, o alegere: între interesul nostru politic, de a rămâne în opoziție, și interesul României de a avea o guvernare responsabilă. Pentru noi alegerea este simplă, trebuie să scăpăm România de Victor Ponta și de PSD. Cine va dori să urmeze programul nostru de guvernare, este liber să o facă, dar doar în condițiile noastre. Nu putem să facem niciun compromis în privința obiectivelor noastre de înnoire și modernizare a României, de a face o țară ca afară.

Viziunea PNL trebuie să rămână fundamental legată de europenizarea României. Vocația istorică a PNL este aceea de a aduce România la gradul de dezvoltare al Occidentului, care presupune garantarea libertăților individuale, instituții care funcționează bine, buna pregătire și utilizare a resurselor umane, prosperitate pe scară largă.
Liberalii sunt datori să construiască o alternativă politică serioasă. Vrem să guvernăm fiindcă putem da României o guvernare pro-business, creatoare de locuri de muncă mai bine plătite, care întărește statul de drept, respectă legile și apără libertățile cetățenești, mult mai decisă să ridice calitatea învățământului, hotărâtă să investească în infrastructură în loc să taie astfel de investiții, mai atentă la nevoile de siguranță națională și angajată să aducă nivelul de trai spre media europeană. Există, astfel, câteva domenii-cheie cărora trebuie să ne dedicăm cu prioritate atunci când vom ajunge la guvernare.

Educația este cel mai important factor în asigurarea trecerii de la sărăcie la bunăstare. Acest lucru este valabil și la nivel de individ, și la nivel de țară. Există țări în lume care au făcut saltul de subdezvoltare la prosperitate în decurs de o singură generație, pentru că au acordat prioritate educaţiei.
Neșansa României în acest domeniu este că are acum un guvern condus de un partid care a arătat o profundă lipsă de respect față de efortul academic. Cu PSD la guvernare, sistemul de învățământ din România nu poate primi o nouă șansă.

Soluţiile există, însă, iar PNL pornește de la faptul că elementul fundamental în calitatea învăţământului este calitatea corpului profesoral. Doar cu profesori bine pregătiți, implicați în formarea continuă și decent plătiţi se poate ridica media generală a învăţământului românesc. Investițiile în profesori trebuie să fie baza efortului pentru educație în această etapă. În același timp, învățământul trebuie corelat mai bine cu piața muncii, pe de o parte, și cu cercetarea, pe de altă parte.
Infrastructura, nu doar cea de transport, este una dintre restanțele majore ale țării, fiind, în actualele condiții, un factor de limitare a competitivității naționale. În special lipsa infrastructurii moderne de autostrăzi este cea care ne ține în urmă, în situația de periferie a Europei, iar această realitate se datorează ezitărilor politice și alocărilor financiare insuficiente. În ciuda retoricii contrare, guvernarea PSD a tăiat cu regularitate fondurile pentru investiții în infrastructură și a optat – cel puțin într-o primă fază – pentru servirea intereselor clientelare de partid în ceea ce privește proiectarea noilor autostrăzi.

Este obligatoriu ca prioritatea în infrastructura rutieră să fie acordată legării României de Europa, astfel încât să avem cât mai rapid o autostradă care să traverseze țara de la est la vest, de la Marea Neagră la granița cu Ungaria. Orice altă gândire este contrară interesului economic al României.
Economia țării a evoluat contradictoriu în ultimii 25 de ani, trecând prin perioade de recesiune și perioade de avânt, rămânând însă mult în urma economiilor avansate și nereușind să determine crearea unei clase mijlocii semnificative. Lipsa unei clase de mijloc dominante este o problemă serioasă, iar pauperitatea majorității cetățenilor români este un eșec dureros pentru o țară care este de aproape un deceniu în Uniunea Europeană.

PNL consideră că România nu poate spera să ajungă într-un timp rezonabil la media de dezvoltare a Uniunii Europene dacă nu reușește un ritm mediu anual de creștere economică de 4-5% – iar aceasta pe durata a cel puțin două decenii. Nu ne putem lăuda cu ritmuri de creștere de 2%, așa cum face guvernarea PSD, mințindu-ne că suntem pe drumul cel bun. PNL trebuie să stimuleze puternic libera inițiativă națională, să ofere facilități sporite pentru a atrage investiții străine, să reducă povara fiscală și numărul impozitelor și taxelor, să sprijine noile industrii.

Sănătatea este în continuare sectorul care nemulțumește cei mai mulți români. În ciuda alocărilor bugetare care au crescut an de an, sistemul este în continuare ineficient, lent și costisitor pentru mulți români. PNL consideră că sănătatea nu trebuie privită drept o cheltuială, ci drept o investiţie în capitalul uman. De aceea susţinem plasarea pacientului în centrul sistemului de sănătate, adică oferirea unui set clar de servicii în schimbul contribuţiilor sociale plătite. PNL susține, de asemenea, că persoanele asigurate trebuie să aibă libertatea de opțiune atunci când își aleg furnizorii de servicii medicale; asigurările private de sănătate trebuie să fie disponibile într-o formulă ușor accesibilă pentru toți asigurații care le doresc.

Pe de altă parte, este nevoie de un control mai riguros al distribuției și utilizării fondurilor în sănătate. PNL crede că acest control poate fi mai bun dacă sistemul se descentralizează în continuare, dacă în luarea deciziilor și în finanțare sunt implicate mai mult comunitățile locale.
Protecţia socială nu este apanajul stângii, însă liberalii o privesc altfel decât stânga. Din punct de vedere social, noul PNL trebuie să afirme deschis că obiectivul major este acela de a-i ajuta pe cât mai mulți dintre români să se ajute singuri. Independența individuală trebuie încurajată, iar protecţia socială trebuie să funcţioneze în mod eficient, pentru cei defavorizați și aflați în incapacitate de a se susține singuri. În baza principiului responsabilității individuale, PNL trebuie să ofere stimulente pentru a determina din ce în ce mai mulți cetățeni să-și facă pensii private facultative, în paralel cu eficientizarea sistemului public de pensii. De asemenea, protecția socială trebuie orientată mai mult spre familii, stimulând natalitatea și susținând cheltuielile cu școlarizarea și sănătatea pentru copiii din familii sărace.

Justiția este un subiect foarte important pentru liberali, fiindcă nu există garanții reale pentru libertățile individuale în absența unui stat de drept. În același timp, nu trebuie să uităm că raportarea față de statul de drept și independența justiției a fost una dintre diferențele importante dintre dreapta și stânga în sfertul de secol care a trecut de la Revoluție. PNL trebuie să susțină independența și imparțialitatea justiției și să sancționeze apăsat guvernarea PSD ori de cât ori atacă justiția sau o împiedică să funcționeze în parametri normali, la nivel european. PNL trebuie să fie un partid intolerant la corupție, mai ales la corupția din instituțiile publice și inclusiv atunci când ea îi privește pe membri ai partidului. Această perspectivă nu vine în contradicție cu dorința PNL de a întări libertatea individuală, care include prezumția de nevinovăție și dreptul la o judecată corectă.

Programul de guvernare al PNL va da răspunsuri detaliate la fiecare dintre domeniile de mai sus, precum și la celelalte domenii de care va trebui să se preocupe viitoarea guvernare liberală. Am încredere că Partidul Național Liberal va fi bine pregătit atunci când va prelua responsabilitățile guvernării și că vom putea realiza o mare guvernare liberală, care să rămână un reper de bună guvernare pentru multă vreme.

Alina GORGHIU

Copreşedintele PNL

rsz_steag1

Legea luptătorului liberal – Nihil Sine Deo

 

  • Liberalul este om liber şi generos. El luptă împotriva oricărei asupriri şi se jertfeşte pentru întărirea credinţei strămoşeşti, consolidarea şi fericirea Patriei sale.
  • Liberalul este om de onoare şi de cuvant. El judecă orice situaţie în lumina adevărului, iar convingerile sale le împărtăşeşte tuturor, fără ascunzişuri.
  • Liberalul este omul faptelor şi al gândurilor curate. El preţuieşte deopotrivă sănătatea trupească şi sănătatea sufletească.
  • Liberalul se împotriveşte oricăror acte de risipă, de abuz, de favoare, de cruzime sau de distrugere.
  • Liberalul nu face nici o deosebire de rasă, de avere, de clasă socială. El este cuviincios şi îngăduitor faţă de toată lumea, respectând credinţa, munca, experienţa şi avutul altuia.
  • Liberalul este patruns de spiritul de echipă. Ca să poată să comande, el învaţă mai întai să asculte.
  • Liberalul este luptător politic plin de avânt şi sincer democrat. El dispreţuieşte minciuna, reaua credinţă, invidia, patima, dezordinea şi ura.
  • Liberalul este îndrazneţ în cele bine chibzuite. El nu fuge niciodată de răspundere.
  • Liberalul este bun român. El îndeplineşte cu conştiinciozitate îndatoririle cetăţeneşti în ajutorul semenilor aflaţi în nevoie şi primejdie.
  • Liberalul este plin de însufleţire în orice muncă, urmându-şi cu dârzenie ţelul: libertate, dreptate şi – prin proprietate – bunăstare pentru toţi.
judetsm

Economia liberală – „Prin noi înșine”. Direcțiile unui nou program economic pentru România

Economia liberală. „Prin noi înșine”

Direcțiile unui nou program economic pentru România

De ce propune PNL un nou program economic

Ø  Măsurile liberale incluse în Programul USL nu au fost aplicate așa cum a susținut PNL, nu au produs efectele scontate.

Ø  PNL este dator să propună societății românești un program economic propriu, coerent, cu soluții liberale.

Ø  Economia României nu reușește să producă locuri de muncăși nici să sporească bunăstarea populației, iar actualul guvern este lipsit de viziune, direcție și voință politică.

Ø  O dezvoltare economică sustenabilă are nevoie de o schimbare radicală de abordare, măsurile reparatorii și graduale utilizate de guvernarea socialistă nu pot relansa economia.

Ø  Tot proiectul are în vedere o consolidare a rezultatelor macroeconomice de pâEconomia liberală - „Prin noi înșine”. Direcțiile unui nou program economic pentru Româniană în prezent, dar și asigurarea dezvoltării României fără un alt acord cu FMI.

Ø  Avem suficient de multe argumente economice care să ne permită atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus și care asigură credibilitatea României în fața piețelor financiare internaționale.

Ø  România va fi probabil și mai atractivă pentru investițiile străine, dar și pentru capitalul autohton.

Ø  Echilibrele macroeconomice vor fi asigurate și perfecționate, însă cu o altă abordare.

Viziunea politică de susținere a programului economic

Ø  Puterea de a schimba vs. teama de schimbare

Timp de peste 20 de ani politica economică a României a fost dominată de teama de schimbare.

Cu excepția adoptării cotei unice în anul 2004, guvernele care s-au succedat nu au avut curajul unor măsuri radicale, care să genereze reacții profunde în economie, preferând soluții reparatorii și ajustări graduale.

Efectele pozitive generate de cota unică au fost în timp atenuate de alte politici, iar multe dintre măsurile luate de-a lungul timpului au păstrat doar aparența schimbării, fără să aibă cu adevărat impact pozitiv în economie.

Ø  Realitatea resimțită de fiecare cetățean vs. raportări statistice

Economia României este astăzi în continuare în blocaj.

Măsurile pe care PNL le-a propus în cadrul Programului de guvernare al USL nu au devenit realitate, lucru pe care l-am recunoscut și asumat. Acesta este unul dintre motivele pentru care am făcut opțiunea de a ne construi un parcurs politic propriu și de a veni cu un nou program economic eminamente liberal.

Actualul guvern este lipsit de viziune și de direcție și încearcă să ascundă în spatele statisticilor macroeconomice o realitate resimțită și de mediul de afaceri și de cetățeni: nimic nu se mișcă în economie, iar România merge într-o direcție greșită.

Ø  Curaj și viziune vs. politica pașilor mărunți

Creșterea bunăstării românilor întârzie. Creșterea economică episodică produsă nu contribuie nici la sporirea prosperității cetățenilor, nici la dezvoltarea sustenabilă a economiei.

Politica pașilor mărunți este incapabilă să reporneasă economia și să genereze o creștere care să-i aducă pe români mai aproape de nivelul de viață din statele Uniunii Europene.

În anul 2014, România se află în fața unei opțiuni decisive: fie continuă politicile graduale, minimale, care o vor ține pe linia de plutire, dar o condamnă să rămână la periferia Europei; fie asumă o viziune curajoasă și are un cuvânt de spus în politica europeană.

Ø  Parcurs european vs. stagnare

Deși România a devenit țară membră a Uniunii Europene, cu toate așteptările ce au decurs de aici și a adoptat legislația europeană, pașii pe care-i face sunt mici, lipsiți de viziune și curaj, iar  deseori tarele pe care le cunoaștem de 25 ani blochează dezvoltarea.

Politicile statului sunt alterate de corupție, birocrație, demagogie, miniciună, de încercarea de manipulare a votanților, ceea ce afectează orice perspectivă de dezvoltare normală a țării.

PNL are convingerea că îndeplinirea angajamentelor europene îmbinate cu respectarea interesului național reprezintă singura alternativă de asigurare a unei prosperități pe care românii o așteaptă de la o guvernare liberală.

Ce propune Partidul Național Liberal

Ø  Proiectul unei economii liberale

Partidul Național Liberal propune societății românești spre dezbatere proiectul unei economii liberale.

Economia liberală este centrată pe individ, pe încurajarea inițiativei, a zonei dinamice a societății, a mediului de afaceri capabil să producă locuri de muncă și să genereze investiții și care, în același timp, recunoaște necesitatea unor sisteme publice solide și performante în interesul cetățenilor.

Acest proiect va sta la baza unui model economic care va cuprinde viziunea noastră asupra dezvoltării României.

Ø  Consultare și construcție în jurul acestui proiect

Dorința noastră este ca acest proiect să fie discutat, dezbătut și să întrunească un acord cât mai larg, din partea societății, a mediului de afaceri și a reprezentanților clasei politice, acord care să permită nu doar punerea sa în aplicare la guvernare, ci să-i dea un caracter ireversibil.

De asemenea, proiectul cuprinde atât viziunea, principiile, conceptele, principalele direcții, măsurile prioritare care să constituie baza pe care se va așeza construcția liberală.

În acest an vom antrena toate forțele responsabile pentru a realiza un model economic pentru dezvoltarea României.

Concomitent pregătim legislația necesară implementării măsurilor din programul economic liberal, astfel încât să îl putem introduce din prima zi de guvernare.

Obiective principale

1.    Dezvoltarea clasei de mijloc care să reprezinte peste 50% din populația României care va genera:

Ø  Creșterea generală a nivelul de viață

Restrângerea clasei de mijloc până aproape de dispariție a fost unul dintre cele mai devastatoare efecte ale crizei. În timp ce în economiile occidentale clasa de mijloc are o pondere importantă, (de exemplu peste 50% în Germania), doar cca 10% dintre români aparțin acesteia. Pe de altă parte, noile economii emergente se remarcă astăzi printr-o creșterea semnificativă a clasei de mijloc.

Ø  Mai multe locuri de muncă, mai multe investiții, mai multe întreprinderi private

Pentru a crea o clasă de mijloc puternică este nevoie de stimularea antreprenoriatului și inițiativei, care la rândul său implică încurajarea firmelor mici și mijlocii. Acestea reprezintă zona economiei care poate crea locuri de muncă.

Ø  Venituri mai mari obținute de fiecare individ prin munca proprie

Clasa de mijloc nu înseamnă doar mediul privat, ci și profesori, medici, avocați, oameni care lucrează în administrație, în general oameni care pot și vor să-și câștige un nivel de viață decent prin munca proprie. Dar pentru acest lucru este nevoie ca statul să creeze un cadrul fiscal și de competitivitatecare să le permită valorificarea muncii și inițiativei lor.

Ø  Reducerea inechităților sociale, mai multă prosperitate, mai puțină sărăcie

O clasă de mijloc puternică este reflecția unei viziuni liberale asupra societății, dar în același timp are ca efect reducerea dezechilibrelor sociale. Cu cât mai puternică și mai extinsă este clasa de mijloc, cu atât inechitățile și diferențele sociale sunt mai mici, cu atât șansa ieșirii din sărăcie a categoriilor defavorizate sau vulnerabile este mai mare.

2.    O economie competitivă și o societate dezvoltată

Creșterea nivelului de viață, dezvoltarea economică generală și performanța instituțiilor sunt direct legate de creșterea competivitiății și valorificarea capitalului uman.

Ø  Urcarea de către România cu 20 de poziții în clasamentul global al competitivității (World Economic Forum Global Competitiveness Index)

România se află în momentul de față pe locul 76 în clasamentul global al competitivității, realizat anual de World Economic Forum. Acesta măsoară cât de competitivă este o țară pe baza evaluării a 12 piloni care descriu în ansamblu funcționarea economiei și societății: de la instituții la inovație, de la mediul macroeconomic și până la eficiența pieței muncii.  Fiscalitatea, de-birocratizarea și lupta împotriva corupției sunt axe principale de concentrare pentru îmbunătățirea spațiului competitiv.

Ø  Reindustrializarea pe baze private a României și capitalizarea antreprenorilor autohtoni

Reindustrializarea pe baze private a României este alături de îmbunătățirea arhitecturii de competitivitate răspunsul și soluția PNL pentru dezvoltarea durabilă a României, sporirea bunăstării populației și capitalizarea antreprenorilor autohtoni.

Principii

Ø  Simplificare, claritate, predictibilitate, debirocratizare și descentralizare

Nemulțumirea generalizată și ineficiența definesc astăzi relația dintre contribuabil (cetățean sau întreprindere privată) și stat.

Sistemul fiscal se caracterizează prin birocrație, neclaritate și lipsă de predictibilitate și împiedică mediul de afaceri să dezvolte planuri pe termen lung. De altfel, acestea ocupă locuri fruntașe în topul obstacolelor în calea dezvoltării mediului de afaceri.

Ø  Reducerea numărului și nivelului taxelor și impozitelor cu impact național

Încercarea de a colecta mai mulți bani la buget doar prin combaterea evaziunii și fără măsuri de stimulare a economiei și de încurajare a mediului de afaceri are șanse minime de reușită. Ca liberali susținem reducerea numărului de taxe și impozite ca principiu pentru o economie performantă, acesta fiind principalul factor considerat problematicde investitori.

Ø  Creșterea colectării prin relaxare fiscală și crearea comportamentului de conformare voluntară

Noi pornim de la premisa că marea majoritate a contribuabililor sunt de bună-credință și nu-și doresc să fie datornici la stat, dar ca să plătească impozite trebuie mai întâi să producă. Ca liberali, considerăm că nu creșterea colectării poate permite relaxarea fiscală, așa cum afirmă actualul guvern, ci că relaxarea fiscală este cea care va conduce la creșterea colectării.

Ø  Raport corect între stat și contribuabil

Statul este perceput și se comportă azi mai degrabă ca un adversar al mediului privat și, în orice caz, ca fiind mai presus de cetățean. Într-o economie liberală statul nu numai că nu intervine în mecanismele pieței, ci are la rândul său obligații în raport cu cetățeanul pe care trebuie să le respecte.

În viziunea pe care o propunem individul scapă de „umilința statului” (fie că aceasta se traduce prin birocrație, incorectitudine, abuzuri, fie prin încurajarea deliberată a așteptatului cu „mâna întinsă” și a comportamentului de asistat) și este stimulat să câștige din propria muncă și să-și valorifice calitațile.

Ø  Un stat liberal

Paradigma stat minimal vs. stat asistențial și-a epuizat aplicabilitatea și capacitatea de a genera soluții în contextul anului 2014. Pentru a avea o economie liberală trebuie să avem mai întâi un stat liberal.

De aceea, Partidul Național Liberal propune viziunea unui stat liberal, cu rol strategic și participativ:

- este nonintervenționist, în sensul că nu sufocă firmele prin birocrație, taxe și impozite, își optimizează cheltuielile din zona birocrației administrative,

- are o abordare strategică în raport cu investițiile și direcționează strategic cheltuielile.

Reconcilierea nevoii de investiții într-o creștere pe termen lung și sustenabilitatea finanțelor publice se realizează exact prin această abordare participativă, strategică a statului în investiții. Acest tip de stat este cel care asigură spațiul competitiv, iar reformele fiscale și debirocratizarea sunt parte a aceleiași abordări.

Politicile industriale, domeniile strategice, polii de creștere, parteneriatele public privat în structura investitori autohtoni, externi și stat sunt expresii concrete ale manifestărilor acestui tip de stat.

Ø  Buget în funcție de priorități și politici fiscale, menținerea în limitele deficitului bugetar printr-o viziune economică și nu printr-o abordare administrativă

Partidul Național Liberal consideră că politica fiscală trebuie să conducă politica bugetară, nu invers și că este responsabilitatea Guvernului să adapteze cadrul bugetar la nevoile de dezvoltare a economiei și ale cetățenilor în această etapă istorică.

Fiscalitate

Măsuri prioritare

Atingerea celor două mari obiective are nevoie de un set de măsuri hotărâte, coerente și care să acționeze concomitent pentru ca efectele lor să provoace schimbările așteptate.

Ø  Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite:

o   impozitarea muncii – de la 45% – angajat și angajator – la:

§  16% plătit de angajat

§  16% plătit de angajator

o   TVA – de la 24% la 16%

o   impozit pe profit -16%

o   impozit pe venit – 16%

o   impozit pe dividende – 16%

Ø  Revizuirea anuală a nivelului salariului minim pe economie astfel încât în decurs de 5 ani să aibă ca efect antrenarea sporirii nivelului venitului mediu, cu implicații asupra creșterii consumului individual.

Creșterea salariului minim nu trebuie înțeleasă ca o măsură socială, ci trebuie pusă în contextul întregului pachet de măsuri fiscale menite a stimula economia și al dezbaterii legate de apropierea nivelului veniturilor din România de cele din Uniunea Europeană.

Astăzi statisticile care arată un număr mare de angajați la salariul minim nu reflectă cu adevărat nivelul veniturilor. În realitate, impozitarea excesivă a muncii obligă la găsirea altor soluții, iar o parte din veniturile reale sunt acoperite din economia subterană.

Creșterea în decurs de 5 ani a salariului minim se va corela firesc cu măsurile de relaxare fiscală și în același timp va obliga la creșterea eficienței și productivității.

Ø  Revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal, așa  numite taxe parafiscale, și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani.

Aceasta presupune revizuirea legislației în sensul de a limita competențele instituțiilor și autorităților de a adopta taxe cu caracter fiscal.

Ø  Adoptarea legislației privind insolvența persoanelor fizice care poate asigura menținerea unor priorități și reluarea mecanismului de creditare, proiect de lege inițiat și depus de liberali din anul 2010.

România a rămas singura țară din Uniunea Europeană care nu are o asemenea legislație și care în acest fel nu-și protejează cetățenii.

Ø  Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 ani sau cu vârsta peste 55 de ani.

Partidul Național Liberal consideră că aceste persoane intră în categoria persoanelor vulnerabile pentru care își asumă responsabilitatea reintegrării sociale.

Ø  Stimularea profesiilor liberale și a activităților desfășurate în mod independent prin plafonarea contribuțiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie, aspect valabil și pentru veniturile care depășesc acest plafon.

PNL consideră că profesiile liberale și activitățile desfășurate în mod independent sunt cele care stimulează inițiativa privată, ajută la dezvoltarea clasei mici și mijlocii, iar măsura propusă are ca scop tocmai consolidarea acestora.

Ø  Păstrarea direct la comunitățile locale a unei cote din taxele și impozitele naționale, pentru a limita alocările discreționare.

Întărirea autonomiei locale, responsabilitatea autorităților locale față de cetățeni se pot realiza prin gestionarea efectivă a unor resurse financiare direct de către reprezentanții aleși ai cetățenilor (primari, consilieri locali).

Ø  Acordarea de bonificații persoanelor fizice care prezintă anual bonurile fiscale de la cumpărăturile mărfurilor identificate cu risc de evaziune.

Una dintre problemele importante ale României din 1990 până astăzi o reprezintă evaziunea fiscală, iar diminuarea acesteia se poate realiza și prin formarea unui comportament antievazionist al fiecărui cetățean, prin stimulente economice.

Ø  Optimizarea cheltuielilor statului prin revizuirea acestora și a modului de întocmire a bugetului

Aceasta implică generalizarea standardelor de cost pentru toate tipurile de instituții publice și urmărirea execuției bugetare în timp real.

Măsuri suplimentare

Ø  Adoptarea legislației privind bugetarea multianuală a principalelor investiții publice cu scopul de a crea predictibilitatea necesară atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru administrația publică centrală și comunitățile locale.

Ø  Introducerea asigurărilor private deductibile pentru creșterea accesului la servicii sociale și a calității vieții.

Ø  Introducerea declarării veniturilor anuale pentru stabilirea plafoanelor de deductibilitate pentru diverse tipuri de asigurări.

Ø  Reașezarea nivelului redevențelor pentru toate produsele și serviciile care fac obiectul acestui tip de impozite.

Ø  Circuite financiare simplificate prin adoptarea formei juridice de holding.

Ø  Revizuirea sistemului de impozite și taxe locale, care se pot introduce numai prin hotărâri ale autorităților locale.

Ø  Desființarea tuturor taxelor speciale prelevate de la persoane fizice care produc venituri pentru anumite instituții, autorități care nu sunt prevăzute în acordurile internaționale încheiate cu Uniunea Europeană ori în practicile altor țări europene.

Ø  Revizuirea sistemului de instituții publice centrale în sensul reorganizării și restructurării, cu reducerea numărului de ministere.

Principalele efecte preconizate

Ø  Creșterea economică sustenabilă cu un ritm mediu de 5% pe an în următorii 10 ani. Această creștere presupune 6,5 miliarde de euro în plus în economie în fiecare an, fapt care se va reflecta în mod concret în creșterea nivelului de viață al fiecărui individ și în majorarea consumului.

Ø  Creșterea semnificativă avenitului mediu în decurs de 5 aniși îmbunătățirea termenilor din Planul de convergență.

Ø  Creșterea veniturilor reale ale celor care desfășoară profesii liberale, activități independente sau care au venituri mai mari de trei salarii medii pe economie, concomitent cu încurajarea declarării veniturilor și stimularea consumului individual.

Ø  Creșterea veniturilor bugetare din PIB în decurs de 5 ani (de la cca 28% la cca 38 – 40%). Aceasta va permite o mai bună finanțare a sistemelor publice (educație, sănătate) și direcționarea unor sume către investiții într-un parteneriat public – investitori locali – investitori străini, menținând în același timp o structură suplă a aparatului de stat.

Ø  Crearea unui număr de circa 800.000 de locuri de muncă în sectorul privat în primii 3 ani, inclusiv prin scoaterea la suprafață a unei părți din economia subterană urmare a schimbărilor importante din sistemul fiscal.

Ø  Stabilizarea fondurilor de pensii și asigurări sociale care va permite garantarea unui trai decent și liniștit.

Reindustrializare și competitivitate

Reindustrializarea pe baze private a economiei românești și îmbunătățirea competitivității globale sunt manifestări ale statului liberal care asumă un rol participativ.

Reindustrializarea pe baze private

Ø  Reindustrializarea – rezultatul abordării strategice și participative a statului

România este o țară cu resurse diverse și cel mai important cu un nivel de venituri pe cap de locuitor mult inferior complexitității structurilor productive și capitalului uman productiv, ceea ce permite un ritm sporit de dezvoltare.

România nu mai poate construi întreprinderi cu bani de la stat în schimb poate avea o abordare de tip stat participativ contribuind cu viziune, credibilitate și angrenarea în proiecte concrete.

Reindustrializarea pe baze private a României va fi rezultatul abordării strategice și participative din partea statului, care să concentreze investițiile publice și politicile într-un numar de sectoare și zone capabile să potențeze creșterea economică.

Ø  Modalități de realizare

o   Politici industriale și privatizare cu excepția domeniilor strategice

Primul pas este identificarea domeniilor în care România poate performa și își poate valorifica potențialul de creativitate și resursele.

Investițiile în sectoarele industriale trebuie să se bazeze pe o politică industrială coerentă și să le vizeze pe cele cu potențial de creștere și externalități.

Ca exemple de domenii strategice în care există premise ca România să exceleze și să-și valorifice creativitatea putem avea în vedere industria IT, industria medicală, telecomunicații, electronică.

o   Organizarea și stimularea de poli de dezvoltare

Polii de dezvoltare sunt aglomerări economice concentrate din punct de vedere geografic, care reuşesc să genereze creştere economică, care aduc împreună statul, mediul de afaceri și zona de cercetare academică.

Acestea pot crea împreună industrii conexe şi alte entităţi importante pentru potenţarea competitivităţii.

Avantajele unor asemenea poli sunt multiple şi se referă la importul de tehnologie, la sporirea creativităţii şi inovaţiei, la economii de scară, la creşterea eficienţei și nu în ultimul rând la crearea locurilor de muncă în cadrul acestora și adiacent eliminarea disparităților la nivel național.

o   Stimularea triumviratului investițional – stat – investitori străini -investitori locali.

Schimbarea de abordare în cazul unui asemenea triumvirat ține tocmai de stimularea investitorilor autohtoni pentru participarea la marile proiecte și rolul acestora în dezvoltarea României.

Ca prim pas va fi creată legislația care să asigure cadrul acestui triumvirat.

Ø  Programul de reindustrializare

Programul de reindustrialziare pe baze private va cuprinde un set de măsuri, pachete legislative, garanții, finanțări, transfer tehnologic și parteneriate pentru:

o   completarea lanțurilor de valoare adaugată incomplete pe teritoriul României și captarea suplimentară de valoare adăugată

o   sporirea complexității produselor și serviciilor create pe teritoriul României

o   accelerarea creșterii polilor de dezvoltare

o   capitalizarea antreprenorilor autohtoni

o   implicarea IMM-urilor

o   completarea ecosistemelor industriale și reconversia bazinelor industriale de tradiție

o   întărirea legăturii între universități, cercetare și producție

o   industrializarea producției agricole

o   stabilirea de politici industriale naționale

o   stabilirea domeniilor strategice

o   privatizarea accelerată prin diferite metode a deținerilor care nu se încadrează la interes strategic al statului român

o   întărirea diplomației economice

Creșterea competitivității

Ø  Creșterea competitivității va presupune un pachet complex de măsuri legate de instituții, infrastructură, dimensiunile macroeconomice, sănătate și educația primară, educația universitarăși trainingul profesional, eficiența pieței bunurilor, eficiența pieței muncii, dezvoltarea pieței financiare, pregătirea sub aspect tehnologic, dimensiunea pieței, sofisticarea mediului de afaceri și inovația.

Ø  Lipsa banilor este adesea invocată ca motivație pentru absența unor politici de dezvoltare. Considerăm că această problemă poate fi abordată prin îmbunătățirea arhitecturii financiare a României pentru creșterea competitivității:

o   crearea unei bănci de dezvoltare și infrastructură

o   crearea unui fond suveran

o   crearea de fonduri regionale urbane

o   crearea și dezvoltarea de fonduri cu capital de risc pentru diferitele faze de dezvoltare a afacerilor care să acopere anumite sectoare economice

o   reglementarea piețelor în favoarea dezvoltării acestora

o   specializarea CEC-ului pe finanțarea IMM-urilor și agriculturii

o   restructurarea fondurilor de garantare și contragaratare ce și-au dovedit ineficiența

Efectele preconizate

Ø  Capitalizarea antreprenorilor locali

Ø  Schimbarea compoziției și complexității economiei

Ø  Sustenabilizarea creșterii economice

Ø  Stoparea fenomenului migrației în decurs de 3 ani și reversarea trendului

Ø  Creșterea co-finanțării și co-investițiilor

Ø  Crearea unui mediu de afaceri prietenos, atractiv și eficace

Ø  Creșterea consumului personal și productiv

Ø  Creșterea valorii adăugate și dezvoltarea suplimentară a acesteia pe teritoriul României

justitie-ciocan

Principii şi valori liberale

Principii și valori liberale

Despre ideologia liberală, despre setul de valori și concepte care stă la baza ei s-au scris numeroase lucrări de specialitate și cărți de referință. Am putea spune că istoria liberalismului trebuie legată de însăși istoria gândirii politice a umanității. Datorită complexității acesteia nu am putea acoperi tot ce ține de valorile liberale într-o scurtă prezentare. De aceea, ne-am propus să punctăm aici doar cele mai importante aspecte, care sintezează liberalismul, relevante pentru cineva care ia contact pentru prima dată cu această ideologie și în același timp repere stabile în concepția politică a PNL.

 

Democrație, stat de drept, separația puterilor

În mod tradițional se spune despre democrație că este „puterea poporului”, din grecescul demos ¬- popor și kratos – putere. De fapt, democrația este o noțiune mult mai complexă, care presupune o serie de principii de funcționare, mecanisme și instituții. În fapt, poporul exercită puterea prin reprezentanți, pe care îi alege prin vot universal, liber exprimat. Democrațiile moderne sunt de tip reprezentativ, spre deosebire de democrațiile directe – forma consacrată în Grecia Antică unde cetățenii exercitau puterea în mod direct. Alegerile libere, corecte și desfășurate period constituie principala caracterstică a democrației. Ele presupun atât implicare în viața comunității și în procesul de decizie, cât și existența unei pluralități de opțiuni, diferite și chiar opuse, dintre care cetățenii sunt chemați să aleagă. Participarea și opoziția sunt astfel alte două trăsături fără de care nu există un sistem democratic.
Democrația este direct legată de „domnia legii”, principiu potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Liberalismul recunoaște faptul că indivizii se nasc cu trăsături, calități și caracteristici diferite, dar egalitatea lor se manifestă în sensul egalității în fața legii.
Din punctul de vedere al funcționării unui sistem democratic, separația puterilor în stat este esențială. Cele trei puteri în stat sunt: puterea legislativă (reprezentată de către Parlament), puterea executivă (reprezentată de guvern și de președinte) și puterea judecătorească (reprezentată de instanțe). Într-un regim democratic între acestea există un mecanism de control și echilibru reciproc (check and ballance), menit să împiedice derapajele spre autoritarism, prevalența unei asupra altei sau imixtiunile în deciziile ce revin fiecăreia. Într-o democrație Parlamentul reprezintă organismul reprezentativ suprem.
Domnia legii și separarea puterilor sunt fundamentele unui stat de drept. Întreaga acțiune politică a liberalilor este consacrată respectării acestor principii.

 

Individ, libertate, drepturi și libertăți individuale
Liberalismul are în centrul său individul. Nu este vorba de o abordare de tip „egoist”, care exclude societatea sau interesul pentru binele comun. Dimpotrivă. Liberalii consideră că fiecare individ trebuie să aibă șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate pe măsura meritelor și abilităților sale. Libertatea este valoarea cea mai de preț a oricărui individ. Ideologia liberală plasează în centrul său preocupare pentru garantarea și respectarea drepturilor și libertăților individuale. Libertatea de exprimare este în acest sens una dintre valorile cele mai importante într-o democrație, alături de dreptul fiecărui individ la fericire și prosperitate.

 

Proprietate privată, retragerea statului din economie, liberă inițiativă, competiție

Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentru propietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul ei proprietatea privată.
Din punct de vedere economic, liberalismul pledează pentru limitarea implicării statului în economie, considerând că acesta nu trebuie să intervină în mecanismele pieței, ci doar să asigure cadrul legal pentru desfășurarea unei competiții liberele și corecte. De aici opțiunea liberalilor pentru reducerea fiscalității și încurajarea mediului privat. Liberalii pornesc așadar de la principiul non-intervenționismului, în contrast cu abordările de tip etatist sau centralist.
Liberalismul nu respinge însă responsabilitatea socială a statului și nici obligația acestuia de a asigura servicii publice de calitate în virtutea „contractului social” care există între stat și cetățean. Fiecare dintre cetățeni plătește taxe și impozite la stat, contribuții la sănătate, asigurări sociale, iar statul are datoria de furniza prestații sociale corecte, pe măsura acestor contribuții. În viziunea liberalilor dezvoltarea societății presupune creșterea generală a prosperității și nivelului de trai.
Liberalii dedică un rol important în concepția lor economică și socială susținerii clasei de mijloc, care este segmentul cel mai dinamic și creator. Se spune despre clasa de mijloc că este motorul economiei, iar din punct de vedere social o clasă de mijloc puternică echivalează cu reducerea dezechilibrelor și polarizării extreme. Din punct de vedere politic, clasa de mijloc constituie baza democrației și sursa fundamentală a participării.
Liberalismul consideră că inițiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatul trebuie încurajate și susținute, în așa fel încât fiecare individ să-și atingă potențialul.

 

Dialog și toleranță, pluralism și diversitate, egalitate de șanse și meritocrație

Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al liberalismului, care respinge abordările de tip conflictual și preferă dialogul și soluțiile consensuale.Atitudinea față de minorități dovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al unei societăți, iar liberalismul presupune incluziune, nu marginalizare.

Liberalii consideră că fiecare individ trebuie să beneficieze de egalitate de șanse, indiferent de origini, mediul în care s-a născut, rasă, sex sau alte criterii de acest tip. Dezvoltarea individului și ascensiunea lui în societate ar trebui să fie legate de abilitățile, competențele și meritelor fiecăruia.

Powered by WordPress