Andreea Paul (PNL) : 1 din 5 sătmăreni activi este plecat la muncă în străinătate – Conferinţă de presă ( Satu Mare-24 iunie 2016)

Andreea Paul

Ca deputat liberal propun ca luna august să fie luna dedicată diasporei în Satu Mare. 

 

Una dintre priorități este să generăm investiții în județ cu bănuții lor câștigați cu trudă afară. Sătmărenii plecați la muncă în Anglia care vor fi nevoiți să se reorienteze în anii următori trebuie să aibă o șansă aici, acasă.

 

Chem Consiliul Județean Satu Mare și primarii într-un parteneriat pentru crearea de noi locuri de muncă. Suntem la PNL. Avem această obligație. Nu este suficient să împărțim pachete cu alimente la cei peste 70 de mii de sătmăreni cu venituri mici. Sătmărenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite.

 

O altă prioritate este să ne preocupăm mai mult de nevoile miilor de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, dar și de părinții în vârstă care au nevoi speciale și familiile sau copiii lor sunt plecați afară.

 

Nu în ultimul rând, sunt îngrijorată de modul în care este percepută legea votului în diaspora. Prea puțini sătmăreni s-au înscris în registrul pentru votul prin corespondență și cer prefectului să se mobilizeze în acest sens, pentru informarea lor din timp. Stimularea participării la vot este responsabilitatea tuturor celor care iubesc democrația participativă.

 

Cifrele oficiale ale ultimului rencensământ al populației sătmărene din 2011 indică 12.746 de persoane plecate la muncă în străinătate, din care aproape 700 sunt plecați în Anglia. Aceste cifre sunt foarte mult subevaluate. Mulți nu s-au declarat plecați și mulți alții au plecat în ultimii 5 ani. Doar în Țara Oașului, avem localități întregi depopulate de oșenii plecați la muncă în Anglia, cum ar fi Racșa, Târșolț, Certeze și chiar Cămărzana. Din estimările mele, peste 2000 de sătmăreni sunt plecați la muncă în Anglia, iar 1 din 5 sătmăreni activi sunt plecați la muncă în afara țării.

 

Care este impactul votului pentru Brexit? 

 

Ne-a trecut glonțul pe lânga ureche odată cu votul britanicilor la referendumul de ieri pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Proiectul UE iese în pierdere. Uk iese în pierdere. Nu trebuie să ne culcăm pe cealaltă ureche.

 

UE trebuie să se întărească, să iasă din retorica birocratică politicianistă. România la fel. Să traducem limbajul bruxellez pe înțelesul oamenilor. Hai să vedem ce ne ține împreună, care e nucleul? De ce am ajuns în cumpănă? Cine se bucură de cumpăna noastră? Sunt probleme esențiale, care ne privesc în primul rând pe noi, românii. Nu e despre ei, e despre noi. Nu e vorba doar de sutele de mii de români care lucrează și studiază în UK. Nu e vorba doar de liră, comerț sau investiții britanice. Mai e un lucru important: România, împreună cu Polonia și cu Marea Britanie formăm un trio puternic geostrategic european al parteneriatului cu SUA.

 

Ce înseamnă din punct de vedere economic rezultatul referendumului britanic?

Fără dramatism și fără triumfalism:

– Pentru economia mondială, votul pentru Brexit echivalează cu un factor de risc major.

– În zona Euro, votul pentru Brexit va înrăutăți încrederea investitorilor și a consumatorilor, iar fondurile de investiții se vor repoziționa.

– România va avea cea mai mare creștere economică anul acesta nu doar din UE, ci din 2010 încoace, care se va situa între 4 și 5%, iar cursul de schimb se va menține în jur de 4,45-4,5 lei/euro.

 

Trag două semnale de alarmă suplimentare pentru noi:

  1. Presiunile populiste, excesele naționaliste primitive și blocarea reformelor structurale în acest an electoral sunt pericole reale care ar putea adânci decalajele dintre dinamica economică și indicatorii de dezvoltare ai societății. Populismul stângii și al extremismului anti-sistem îngenunchiază dezvoltarea României.
  2. Deficitul comercial a crescut cu aproape jumătate în primul trimestru al acestui an față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la aproape 2 mld de euro, pe fondul producției care nu ține pasul cu consumul privat și importăm mai mult decât exportăm. Deficitul contului curent sare de 2,5% din PIB în acest an, ceea ce presupune mai mult decât dublarea sa.

 

Fără frică sau vanitate avem de gestionat încă cinci provocări majore:

 

  1. România nu este pe radarul investițiilor străine directe azi. Trebuie pusă!
  2. România este complet absentă din planul european de investiții Juncker. Europenii trag de noi să ne ofere idei și chiar consultanță pentru proiecte de infrastructură și parcă nu ne vindecă nimeni de amorțeală. Trebuie să ne trezim!
  3. România nu are strategie energetică și niciun management public transparent al resurselor naturale. Decizia se impune!
  4. Industria românească a laptelui și a lemnului, a petrochimiei, dar nu numai, suferă și riscă distrugerea dacă nu se intervine cu politici anti-abuzive și anti-monopol.
  5. Controalele fiscului și deciziile abuzive omoară antreprenorii. E nevoie de un cod deontologic al controlorului fiscal. Nu sunt toti antreprenorii hoti si nu trebuie distrusă bruma de antreprenori români. Luni, vom dezbate în Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților aceste probleme, în prezența doamnei ministru de finanțe și a reprezentanților instituțiilor direct vizate, alături de antreprenori și parlamentari.
  6. Nu s-au făcut investiții în indiguiri în zonele cu risc mare de inundații. Urgența este de grad zero!
  7. Salarizarea funcționarilor din administrația publică locală nu face loc profesioniștilor și nu face posibilă recompensarea celor care merită. Cred că anvelopa salarială trebuie flexibilizată ca să poată fi plătiți mai bine cei care muncesc mai mult.
  8. Mă îngrijorează nerecuperarea prejudiciilor de către statul român în urma dosarelor mari de corupție condamnate în instanță. Nu este suficient zornăitul cătușelor.

Absența deciziilor in acest sens este cea mai proastă variantă.

 

Asta dacă vrem cu adevărat o Românie europeană, o Românie educată, o Românie sănătoasă și o Românie competitivă.

 

 

Prim-Vicepreşedinte al PNL

Deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare

Lector univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE

 

m: +40 722 63 71 40 | w: www.andreeapaul.ro | e: deputatandreeapaul@gmail.com

fb: http://www.facebook.com/andreea.maria.paul | in: ro.linkedin.com/in/andreeapaul

Str. Hristov Botev, nr. 26, sector 3, cod poştal 030237, Bucureşti, Romania.

Both comments and pings are currently closed.
Powered by WordPress