• Regulamentul de organizare şi  funcţionare al TNL
  • Regulamentul de funcţionare al Comisiilor de Specialitate
  • Regulament de organizare şi funcţionare al Comisiei Centrale de Cenzori a PNL
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Onoare şi de Arbitraj a PNL  şi al Consiliilor Teritoriale de  Arbitraj ale filialelor PNL
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Onoare şi de Arbitraj a PNL  şi al Consiliilor Teritoriale de  Arbitraj ale filialelor PNL

REGULAMENT DE  ORGANIZARE  ŞI FUNCŢIONARE AL  TINERETULUI NAŢIONAL LIBERAL


1. Dispoziţii generale
2. Organizarea TNL
CAPITOLUL 1.
Organizarea la nivel local
CAPITOLUL 2.
Organizarea la nivelul filialelor teritoriale
CAPITOLUL 3.
Organizarea la nivel naţional

1. Dispoziţii generale

Art. 1  ”Tineretul Naţional Liberal” – TNL, este una dintre structurile politice constituite la nivel naţional în cadrul Partidului Naţional Liberal în conformitate cu art. 30 din Statutul PNL şi art. 77 lit.e din Statutul PNL.

Art. 2  Scopul Tineretului Naţional Liberal constă în promovarea ideilor liberale, a programului, activităţii şi preocupărilor PNL în rândul tineretului din România, de a propune şi susţine tineri în structurile PNL, în administraţia publică centrală si locală precum şi în structurile de la nivelulul Uniunii Europene, pe baza competenţei şi a liberei competiţii.

Art. 3  În vederea atingerii acestui scop se vor utiliza următoarele mijloace:

a)         acţiuni de educare a propriilor membri şi a altor tineri în domeniul vieţii democratice, economiei de piaţă          libere, liberalismului;

b)        participare la acţiuni specifice – liberale sau de tineret – şi organizarea de asemenea actiuni;

c)         menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu organizaţii similare din ţară şi străinătate, politice şi apolitice;

d)        atragerea în viaţa politică a tinerilor deschişi către ideile liberale;

e)         conştientizarea în rândul tinerilor asupra dreptului de a alege şi de a fi ales;

f)          toate mijloacele statutare de acţiune în cadrul partidului.

Art. 4  Pot fi membri ai TNL, membrii PNL până la împlinirea vârstei de 35 de ani care doresc să activeze în cadrul TNL.

Art. 5  (1) Sediul TNL se află la Sediul Central al PNL.

(2) Sediile structurilor locale sunt la sediile filialelor corespunzătoare ale PNL.

(3) Structurile de tineret îşi pot organiza şi alte spaţii de desfăşurare a activităţii cu aprobarea Biroului Politic Central al PNL, respectiv a Birourilor Politice Teritoriale ale PNL.

2. Organizarea TNL

Art. 6  TNL este organizat şi activează la nivel local, judeţean sau de sector al municipiului Bucureşti, la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional, în îndrumarea politică şi în colaborare cu organismele corespunzătoare ale PNL.

CAPITOLUL 1.

Organizarea la nivel local

Art. 7  (1) Se pot constitui organizaţii locale ale TNL în comune, oraşe şi municipii, în care există organizaţii PNL în conformitate cu art. 30 din Statutul PNL.

(2) Validarea constituirii acestora se face de către Birourile Permanente Teritoriale ale TNL şi se aduce la cunoştinţa Birourilor Politice Teritoriale corespunzătoare ale PNL.

Art. 8  Pentru constituirea unei organizaţii sunt necesari minimum:

a)       7 membri în comune;

b)      15 membri în oraşe;

c)       30 membri în municipii.

Art. 9   Organizaţiile locale ale TNL au următoarele organisme de conducere :

a)       Adunarea Generală a membrilor organizaţiei;

b)      Biroul Permanent Local – comunal, orăşenesc, municipal.

Art. 10  Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale se întruneşte ordinar anual, la convocarea Biroului Permanent Local sau la cererea a peste jumătate din numărul membrilor organizaţiei şi are următorele atribuţii:

a)       analizează activitatea locală şi aprobă programele de activitate ale acestora;

b)      alege membrii Biroului Permanent Local pe o perioadă de doi ani şi îi revocă;

c)       aplică la nivel local măsurile necesare realizării proiectelor TNL şi a strategiei partidului;

d)      propune, individual, candidaţii TNL pentru alegerile locale;

e)       dezbate şi aprobă raportul de activitate al Biroului Permanent Local;

f)        desemnează delegaţii la Conferinţa filialei teritoriale TNL.

Art. 11 Preşedintele şi secretarul local semnează procesele verbale ale Adunării Generale.

Art. 12  (1) Biroul Permanent comunal este format din 3-5 membri şi 1-2 supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 0-2 membri.

                (2) Biroul Permanent oraşenesc este format din 7-9 membri şi 2-3 supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 3-5 membri.

                (3) Biroul Permanent municipal este format din 11-15 membri şi 4-5 supleanţi cu următoarea structură: preşedinte, 4-5 vicepreşedinţi, secretar-trezorier şi 5-8 membri.

Art. 13  Biroul Permanent Local se întruneşte de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a Biroului Permanent Teritorial sau la cererea majorităţii simple din numărul membrilor săi şi are următoarele atribuţii:

a)       asigură conducerea curentă a structurii de tineret;

b)      pregăteşte selecţia de candidaţi pentru alegerile locale;

c)       înaintează şi susţine mandatul primit în Adunarea Generală;

d)      organizează activităţile necesare îndeplinirii atribuţiunilor sale;

e)       îndeplineşte hotărârile organismelor de conducere superioare.

Art. 14  Preşedintele este membru de drept în Biroul Politic Local conform art. 41 alin (2) din Statutul PNL şi reprezintă structura în cadrul organizaţiei locale PNL, în relaţiile cu alte structuri sau persoane, prezidează şedinţele Biroului şi ale Adunării Generale, coordonează activităţile organizaţiei şi semnează procesele verbale ale Biroului Permanent Local TNL şi ale Adunării Generale.

Art. 15 (1) Secretarul-trezorier se ocupă de organizarea activităţilor specifice TNL în conformitate cu Statutul PNL şi cu hotărârile organismelor de conducere ale TNL.

(2) Secretarul prezintă trimestrial un raport cuprinzând prezenţa membrilor Biroului Permanent Local TNL la şedinţe precum şi situaţia cotizaţiilor.

(3) Secretarul contrasemnează procesele verbale ale Biroului Local şi ale Adunării Generale.

Art. 16  Se pot constitui, în condiţiile art. 8, structuri cu caracter informal la nivel inferior celui de la art. 7 (cartier, sat, etc.).

CAPITOLUL 2.

Organizarea la nivelul filialelor teritoriale

Art. 17  La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie filiale teritoriale ale TNL, cuprinzând totalitatea organizaţiilor locale.

Art. 18  (1) Constituirea unei filiale teritoriale presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a)       minimum 5 organizaţii locale, incluzând în mod obligatoriu municipiile din judeţul respectiv;

b)      minimum 50 de membri cu cotizaţiile achitate, care participă la Conferinţa de constituire.

(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti se vor constitui filiale cu minimum 50 de membri.

Art. 19 (1) În termen de 90 de zile de la constituirea filialei teritoriale este obligatoriu constituirea de organizaţii locale TNL la nivelul oraşelor din judeţ.

(2) Funcţionarea filialei teritoriale presupune existenţa organizaţiilor locale TNL la nivelul tuturor oraşelor şi municipiilor din judeţ, acolo unde sunt constituite organizaţii TNL.

Art. 20  Organismele de conducere ale filialei teritoriale sunt:

a)       Conferinţa filialei teritoriale;

b)      Delegaţia Teritorială;

c)       Biroul Permanent Teritorial.

Art. 21  Conferinţa filialei teritoriale este formată din:

a)       Membrii Delegaţiei Teritoriale;

b)      Delegaţii organizaţiilor locale, desemnaţi de Adunările Generale ale organizaţiilor locale, potrivit unei norme de reprezentare stabilită anterior de către Biroul Permanent Teritorial TNL care va fi aplicată faţă de numărul celor prezenţi la Adunarea Generală şi rezultatele obţinute la ultimele alegeri locale.

Art. 22 Conferinţa filialei teritoriale are următoarele atribuţii:

a)       adoptă ordinea de zi a lucrărilor;

b)      dezbate şi adoptă raportul politic prezentat de preşedinte şi raportul administrativ prezentat de secretar;

c)       alege preşedintele şi Biroul Permanent Teritorial pentru un mandat de doi ani;

d)      stabileşte Programul de acţiune pentru tineret al filialei, în concordanţă cu cel naţional şi cu obiectivele filialei PNL.

Art. 23  (1) Conferinţa ordinară se întruneşte o dată la doi ani, la convocarea Biroului Permanent Teritorial TNL, cu informarea Biroului Politic Teritorial al PNL şi cu acordul Biroului Permanent Naţional al TNL.

           (2) Conferinţa extraordinară se întruneşte la convocarea Biroului Permanet Teritorial sau la a mai mult de jumătate din numărul organizaţiilor locale, cu informarea Biroului Politic Teritorial al PNL şi cu acordul Biroului Permanent Naţional TNL.

           (3) În ambele cazuri, convocarea se poate face şi de către Biroul Permanent Naţional al TNL cu înştiinţarea Biroului Politic Teritorial al PNL.

           (4) În ambele cazuri, convocarea se face cu minimum 2 (două) săptămâni înainte de data Conferinţei, cu precizarea datei, locului şi a ordinei de zi a şedinţei.

Art. 24  Delegaţia Teritorială este formată din:

a)       membrii Biroului Permanent Teritorial;

b)      preşedinţii organizaţiilor locale subordonate;

c)       parlamentari, parlamentari europeni, primari, viceprimari, consilieri judeţeni, consilieri generali şi de sector ai municipiului Bucureşti, consilieri locali de municipii din partea TNL.

Art. 25 Delegaţia Teritorială se întruneşte semestrial şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Teritorial sau a mai mult de jumătate din membrii săi.

Art. 26 Atribuţiile Delegaţiei Teritoriale sunt următoarele:

a)         analizează activitatea organismelor locale de conducere şi decide măsurile organizatorice necesare;

b)         evaluează dezvoltarea structurilor din teritoriu în ce priveşte numărul de membri, activitatea acestora precum şi a reprezentanţilor locali;

c)         desemnează delegaţii la Conferinţa Naţională TNL;

d)         propune candidaţii TNL pentru alegerile locale şi generale, pentru administraţia publică locală şi înaintează propunerile către Biroul Politic Local PNL sau Biroul Politic Teritorial PNL;

e)         validează interimatele stabilite de către Biroul Permanent Teritorial TNL;

f)           stabileşte modalităţile de implicare a structurilor locale în întocmirea programelor şi proiectelor de dezvoltare locală, judeţeană şi naţională.

Art. 27  (1) Biroul Permanent Teritorial este ales pentru un mandat de doi ani şi este format din 15-19 membri şi 5-6 supleanţi cu următoarea structură:

a)       preşedinte;

b)      6-8 vicepreşedinţi;

c)       7-9 membri;

d)      secretar coordonator.

              2) În situaţia în care în judeţul respectiv există constituit Club Studenţesc Liberal preşedintele acestuia va fi unul dintre membrii Biroului Permanent Teritorial TNL.

(3) În situaţia în care în judeţul respectiv există constituită Grupare Colegială Liberală preşedintele acesteia va avea calitatea de invitat permanent la şedinţele Biroului Permanent Teritorial TNL.

(4) Preşedintele şi un Vicepreşedinte TNL la nivel teritorial, sunt membri de drept ai Delegaţei Permanente Teritoriale a PNL, conform art. 47, alin. (h) din Statutul PNL.

(5) Preşedintele TNL la nivel teritorial, participă cu drept de vot la şedinţele Biroului Politic Teritorial al PNL, conform art. 51, alin. (3) din Statutul PNL.

Art. 28  (1) Biroul de Coordonare TNL al municipiului Bucureşti este ales pentru un mandat de doi ani şi format din:

a)         preşedinte;

b)        2 vicepreşedinţi;

c)         1 secretar coordonator;

d)        preşedinţii organizaţiilor de sector;

e)         preşedintele Clubului Studenţesc Liberal Bucureşti.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii Biroului de Coordonare al TNL Bucureşti sunt membri de drept în Delegaţia Permanentă a TNL.

(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator sunt aleşi de către o Adunare Generală formată dintr-un număr de delegaţi stabilit de Biroul de Coordonare al TNL Bucureşti şi validat de către Biroul Permanent Naţional al TNL Art. 29  Biroul Permanent Teritorial TNL se întruneşte de două ori pe lună şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau a mai mult de jumătate din membrii ce îl compun şi are următoarele atribuţii:

a)       asigură conducerea curentă a structurii;

b)      respectă şi îndeplineşte hotărârile Biroului Permanent Naţional şi ale Delegaţiei Permanente a TNL;

c)       monitorizează şi evaluează activitatea primarilor, viceprimarilor, consilierilor judeţeni şi generali precum şi a consilierilor locali TNL;

d)      propune candidaţii TNL pentru serviciile deconcentrate cât şi pentru alte poziţii şi înaintează propunerile către Biroul Politic Teritorial PNL;

e)       întocmeşte trimestrial raportul de activitate şi planul de acţiuni şi îl transmite secretarului general în atenţia Delegaţiei Permanente a TNL;

f)        convoacă Conferinţa filialei teritoriale şi Delegaţia Teritorială conform art. 23 din prezentul Regulament;

g)      elaborează ordinea de zi a Conferinţei;

h)      stabileşte norma de reprezentare la Conferinţa filialei teritoriale TNL;

i)        validează sau invalidează rezultatul alegerilor organismelor de conducere la nivel local;

j)        în situaţii cu totul deosebite poate hotărî dizolvarea Biroului Politic Local sau demiterea preşedintelui acestuia şi stabileşte organizarea de interimate în organizaţiile locale TNL cu informarea Biroului Politic Local PNL, sub rezerva validării de către Delegaţia Teritorială TNL;

k)       informează Biroului Politic Teritorial PNL despre rezultatele alegerilor în organizaţiile locale subordonate;

l)        desemnează, dintre vicepresedinţi, un înlocuitor provizoriu al preşedintelui indisponibil, pe o perioadă de cel mult 3 luni;

m)    propune candidaţi TNL pentru alegerile la nivel judeţean şi îi susţine în organismele corespunzătoare ale PNL;

n)      urmăreşte îndeplinirea activităţilor stabilite de Delegaţia Teritorială;

o)      alte atribuţii prevăzute în prezentul Regulament.

Art. 30  Preşedintele reprezintă structura în cadrul filialei teritoriale PNL, în cadrul TNL, în relaţiile cu alte structuri sau persoane, coordonează activităţile filialei, prezidează şedinţele şi semnează procesele verbale ale Biroului Permanent Teritorial, ale Delegaţiei Teritoriale precum şi ale Conferinţei filialei teritoriale TNL.

Art. 31 (1) Secretarul coordonator este responsabil de organizarea activităţilor statutare, politice şi educative ale filialei teritoriale.

            (2) Secretarul coordonator prezintă Delegaţiei Teritoriale TNL un raport cuprinzând prezenţa membrilor Biroului Permanent Teritorial TNL la şedinţe.

(3) Secretarul coordonator întocmeşte şi contrasemnează procesele verbale ale Biroului Permanent Teritorial, ale Delegaţiei Teritoriale precum şi ale Conferinţei filialei teritoriale TNL.

(4) Secretarul coordonator are obligaţia de a transmite, sub coordonarea preşedintelui filialei TNL, secretarului general raportul de activitate, planul de acţiuni şi baza de date completată cu noii membri validaţi în luna anterioară pînă la data de 10 ale lunii în curs.

(5) Biroul Permanent Teritorial TNL poate însărcina şi alţi membri ai săi cu atribuţii specifice.

CAPITOLUL 3.

Organizarea la nivel naţional

Art. 32  Structura naţională cuprinde totalitatea filialelor teritoriale ale TNL.

Art. 33  Organismele de conducere ale structurii naţionale sunt:

a)         Conferinţa Naţională a TNL;

b)        Delegaţia Permanentă a TNL;

c)         Biroul Permanent Naţional al TNL.

Art. 34  (1) Conferinţa Naţională TNL este formată din:

a)       membrii Delegaţiei Permanente a TNL;

b)      delegaţii filialelor teritoriale, desemnaţi potrivit unei norme de reprezentare propusă de Biroul Permanent

      National TNL şi aprobată de Delegaţia Permanentă a TNL;

c)       consilierii judeţeni, consilierii locali din municipiile reşedinţă de judeţ, consilierii de sector şi consilierii

       generali ai municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii de municipii membri ai TNL la momentul alegerii

      în funcţie.

            (2) În cazul în care, la data Conferinţei Naţionale TNL, aleşii TNL de la alin. (1) lit. c) nu mai sunt membri TNL filiala teritorială din care aceştia au facut parte va desemna câte un delegat pentru fiecare dintre aceştia.

Art. 35  Conferinţa Naţională TNL are următoarele atribuţii:

a)       adoptă ordinea de zi a lucrărilor;

b)      dezbate şi adoptă raportul Biroului Permanent Naţional TNL prezentat de preşedinte;

c)       dezbate şi adoptă propunerile de modificare la Regulamentului de organizare şi funcţionare al TNL pe care le înaintează spre validare Delegaţiei Permanente PNL;

d)      alege preşedintele TNL pentru un mandat de doi ani;

e)       alege prim vicepreşedintele TNL pentru un mandat de doi ani;

f)        alege membrii Biroului Permanent Naţional TNL pentru un mandat de doi ani;

g)      alege dintre membrii Biroului Permanent Naţional TNL, printr-un tur de scrutin ulterior, vicepreşedinţii TNL pentru un mandat de doi ani;

h)      dezbate şi adoptă Programul specific de acţiune al TNL;

i)        alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.

Art. 36  (1) Conferinţa Naţională ordinară TNL se desfăşoară o dată la 2 (doi) ani, la convocarea Delegaţiei Permanente TNL,  la propunerea Biroului Permanent Naţional TNL cu informarea Biroului Politic Central al PNL.

            (2) Conferinţa Naţională extraordinară TNL se desfăşoară  la convocarea Biroului Permanent Naţional TNL sau a mai mult de jumătate din numărul filialelor teritoriale TNL cu aprobarea Biroului Politic Central al PNL.

(3) În ambele cazuri, va fi invitat să participe Preşedintele sau Primvicepreşedintele PNL iar convocarea se face cu minimum 30 de zile înainte, cu precizarea datei, locului şi a ordinei de zi a şedinţei.

Art. 37  Delegaţia Permanentă TNL este formată din:

a)       membrii Biroului Permanent Naţional;

b)      preşedinţii Birourilor Permanente Teritoriale;

c)       preşedintele şi vicepreşedinţii Biroului de Coordonare al municipiului Bucureşti;

d)      secretarul general şi secretarii generali adjuncţi TNL;

e)       purtătorul de cuvânt al TNL

f)        parlamentarii şi parlamentarii europeni TNL;

g)      primarii de municipii şi de sector al municipiului Bucureşti;

h)      secretarii regionali pentru cele 8 regiuni de dezvoltare (delimitate de Legea nr. 315/2004) (Anexa 1);

i)        ofiţerul internaţional TNL.

Art. 38  Delegaţia Permanentă TNL are următoarele atribuţii:

a)       asigură conducerea structurii naţionale între Conferinţele Naţionale TNL;

b)      convoacă şi propune ordinea de zi a Conferinţei Naţionale TNL;

c)       aprobă norma de reprezentare la Conferinţa Naţională TNL şi informează Biroul Politic Central al PNL cu privire la aceasta;

d)      adoptă proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al TNL şi îl înaintează spre aprobare Delegaţiei Permanente a PNL, prin intermediul Secretariatului General al PNL.

e)       urmăreşte punerea în aplicare a Programului politic al PNL în domeniul tineretului;

f)        coordonează şi evaluează modul în care toate filialele TNL îndeplinesc obiectivele ce decurg din strategia şi programele politice ale TNL şi ale PNL în domeniul tineretului;

g)      validează interimatele stabilite de către Biroul Permanent Naţional TNL;

h)      aprobă asocierile TNL cu structuri similare din ţară şi din străinătate;

i)        validează secretarul general şi secretarii regionali, aprobaţi de Biroul Permanent Naţional TNL;

j)        îndeplinește oricare alte atribuţii care rezultă din prezentul Regulament.

Art. 39 (1) Delegaţia Permanentă TNL se întruneşte trimestrial, la convocarea Biroului Permanent Naţional.

            (2) Delegaţia Permanentă TNL  se întruneşte în şedinţă extraordinară la convocarea Biroului Permanet Naţional sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor ce o compun.

(3) La şedinţele Delegaţiei Permanente a TNL este invitat să participe un Vicepreşedinte al PNL.

Art. 40  (1) Biroul Permanent Naţional este ales pentru un mandat de doi ani şi este format din:

a)         1 preşedinte;

b)        1 prim vicepreşedinte;

c)         13 vicepreşedinţi;

d)        13 membri;

e)         preşedintele Cluburilor Studenţeşti Liberale;

f)          9 membri supleanţi.

(2) La şedinţele Biroului Permanent Naţional va fi invitat să participe un reprezentant al Secretariatului General al PNL, iar secretarul general, secretarii generali adjuncţi, purtătorul de cuvânt şi secretarii regionali pentru cele 8 regiuni de dezvoltare participă cu drept de vot consultativ.

Art. 41  Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii:

a)         asigură conducerea curentă a TNL;

b)        decide şi supune aprobării Delegaţiei Permanente TNL convocarea Conferinţei Naţionale ordinare TNL;

c)         convoacă Conferinţa Naţională extraordinară TNL conform art. 36 din prezentul Regulament;

d)        monitorizează şi evaluează activitatea parlamentarilor şi a reprezentanţilor TNL în administraţia publica centrală;

e)         îşi dă acordul pentru desfăşurarea Conferinţelor filialelor teritoriale ale TNL;

f)          stabileşte organizarea de interimate în filialele teritoriale TNL cu informarea Biroului Politic Teritorial al PNL, sub rezerva validării de către Delegaţia Permanente TNL;

g)        aprobă şi revocă secretarul general la propunerea preşedintelui cu votul a două treimi din numărul membrilor Biroului Permanent Naţional al TNL;

h)        aprobă şi revocă secretarii generali adjuncţi la propunerea secretarului general;

i)          alege ofiţerul internaţional al TNL;

j)          propune spre validare Delegaţiei Permanente TNL secretarii regionali pentru cele 8 regiuni de dezvoltare (delimitate de Legea nr. 315/2004) (Anexa 1), în urma consultării conducerii filialelor din fiecare regiune;

k)         aprobă participanţii la evenimentele externe la care TNL participă;

l)          elaborează ordinea de zi a Conferinţei Naţionale TNL;

m)      propune spre aprobare Delegaţiei Permanente TNL norma de reprezentare la Conferinţa Naţională TNL;

n)        semnează procesele verbale ale Conferinţei Naţionale TNL;

o)        validează sau invalidează rezultatul alegerilor organismelor de conducere la nivel teritorial;

p)        validează numărul de delegaţi stabilit de Biroul de Coordonare al TNL Bucureşti pentru Adunarea Generală care va alege preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul coordonator ai Biroului de Coordonare al TNL Bucureşti;

q)      îndeplinește oricare alte atribuţii care rezultă din prezentul Regulament.

Art. 42  Biroul Permanent Naţional se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor ce îl compun.

Art. 43  Funcţiile din cadrul Biroului Permanent Naţional TNL nu sunt incompatibile cu alte funcţii deţinute la nivelul TNL şi PNL.

Art. 44   (1) Preşedintele TNL exercită conducerea şi coordonarea activităţii organizaţiei la nivel naţional şi internaţional având următoarele atribuţii:

a)       conduce şedinţele Biroului Permanent Naţional şi ale Delegaţiei Permanente;

b)      reprezintă structura în cadrul PNL şi în relaţiile cu alte structuri naţionale sau internaţionale sau persoane;

c)       semnează procesele verbale ale Biroului Permanent Naţional;

d)      propune Biroului Permanent Naţional alegerea sau revocarea secretarului general;

e)       propune Biroului Permanent Naţional atribuţiile specifice ale prim vicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor precum şi a membrilor Biroului Permanent Naţional.

f)        propune Biroului Permanent Naţional numirea purtătorului de cuvânt;

    (2) În caz de indisponibilitate mai mare de trei luni a preşedintelui, prim vicepreşedintele preia atribuţiile acestuia.

    (3) Preşedintele TNL este membru de drept al Consiliului Naţional Executiv  al PNL, conform art. 66, alin. (d) din Statutul PNL.

    (4) Preşedintele TNL, participă cu drept de vot consultativ la şedinţele Biroului Politic Central al PNL, conform art. 69, alin. (3) din Statutul PNL.

Art. 45 Prim vicepreşedintele TNL are următoarele atribuţii:

a)       conduce şedinţele Biroului Permanent Naţional şi ale Delegaţiei Permanente în lipsa preşedintelui;

b)      îndeplineşte responsabilităţi privind coordonarea activităţii organizatorice stabilite de Biroul Permanent Naţional la propunerea preşedintelui.

Art. 46 Vicepreşedinţii şi membrii Biroul Permanent Naţional primesc atribuţii specifice stabilite de Biroul Permanent Naţional la propunerea preşedintelui.

Art. 47  Secretarul general are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea Secretariatului TNL;

b)asigură comunicarea dintre Biroul Permanent Naţional şi filialele teritoriale;

c) prezintă trimestrial în cadrul Delegaţiei Permanente un raport cuprinzând prezenţa membrilor Biroului Permanent Naţional TNL la şedinţe;

d)      propune revocarea secretarilor generali adjuncţi precum şi a secretarilor regionali pentru cele 8 regiuni de dezvoltare;

e)       stabileşte atribuţiile secretarilor generali adjuncţi;

f)        coordoneaza activitatea secretarilor regionali;

g)semnează procesele verbale ale Biroului Permanent Naţional, ale Delegaţiei Permanente precum şi ale Conferinţei Naţionale TNL.

Art. 48 Secretarii generali adjuncţi şi purtătorul de cuvânt al TNL îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Biroul Permanent Naţional la propunerea secretarului general şi participă cu vot consultativ la şedinţele Biroului Permanent Naţional al TNL.

Art. 49  Secretarii regionali pentru cele 8 regiuni de dezvoltare (delimitate de Legea nr. 315/2004) (Anexa 1) au următoarele atribuţii:

a)       asigură comunicarea dintre secretarul general şi filialele teritoriale din regiunea de dezvoltare de care raspund;

b)      coordoneaza activitatea secretarilor filialelor teritoriale din regiunea de dezvoltare de care raspund;

c)       participă la şedinţele Biroului Permanent Naţional cu drept de vot consultativ.

Art. 50 Ofiţerul Internaţional are următoarele atribuţii:

a)       reprezintă TNL împreună cu vicepreşedintele responsabil cu activitatea de relaţii externe, în relaţie cu organizaţiile de tineret internaţionale;

b)      vicepresedintele responsabil cu activitatea de relaţii externe şi ofiţerul internaţional coordonează activitatea externă a TNL în relaţie cu IFLRY, LYMEC, ISEEL precum şi orice alte organizaţii externe la care TNL este parte;

c)       asigură comunicarea cu organizaţiile de tineret similare din alte ţări;

d)      elaborează şi propune Biroului Permanent Naţional TNL spre adoptare rezoluţii şi poziţii pe care TNL le poate avea în activitatea sa pe plan extern;

e)       propune şi elaborează împreună cu Biroul Permanent Naţional al TNL calendarul de activităţi externe al TNL;

f)        se ocupă de organizarea evenimentelor cu caracter extern ale TNL;

g)      informează constant Biroul Permanent Naţional şi filialele TNL despre evenimentele, seminariile şi orice alte activităţi pe plan extern;

h)      propune Biroului Permanent Naţional al TNL participanţii la evenimentele externe la care TNL participă.

3. Sancţiuni

Art. 51 În cazul săvârşirii abaterilor prevăzute de art. 18, 19, 20, şi 21 din Statutul PNL, sancţiunile şi măsurile disciplinare sunt cele menţionate în Statutul PNL şi Regulamentul de aplicare al Statutului PNL.

Art. 52 (1) Absenţa nemotivată a unui membru al Biroului Permanet Local, Teritorial sau Naţional la un număr de trei întruniri ordinare consecutive atrage excluderea de drept din funcţie.

            (2) Absenţa, motivată sau nemotivată, a unui membru al Biroului Permanet Local, Teritorial sau Naţional la jumătate din şedinţele ordinare desfăşurate într-un interval de douăsprezece luni consecutive atrage excluderea de drept din funcţie.

            (3) Nu constituie absenţe nemotivate acele absenţe cauzate din motive de boală, accidente, motive familiale, reprezentare publică şi campanie electorală.

4. Dispoziţii finale

Art. 53 În termen de 12 luni de la adoptarea prezentului Regulament de organizare şi funcţionare al TNL vor avea loc alegeri la toate nivelurile în TNL.

Art. 54 Prevederile prezentului Regulament se completează cu prevederile Statutului PNL şi ale Regulamentului de aplicare al Statutului PNL privind funcţionarea structurilor TNL şi abrogă Regulamentul anterior.

 

Prezentul Regulament a fost adoptat în şedinţa Delegaţiei Permanente a PNL din data de 06 iulie 2009  

ANEXA 1

Regiunile de dezvoltare ale României

1. NORD – EST    

Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui

 

2. SUD – EST    

Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea

 

3. SUD MUNTENIA    

Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman

 

4. SUD – VEST OLTENIA    

Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

 

5. VEST    

Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

 

6. NORD – VEST    

Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj

 

7. CENTRU    

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

 

8. BUCUREŞTI – ILFOV    

Ilfov, Sector 1, Sector 2, Sector 3, Sector 4, Sector 5, Sector 6

Regulamentul  de organizare şi funcţionare al

Comisiilor de Specialitate ale PNL

Art.1

Comisiile de specialitate ale PNL se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea conform  prezentului Regulament, în urma aprobării acestuia de către CNEx.

Art.2

Comisiile de specialitate sunt structuri profesionale ale PNL, constituite la nivel naţional, judeţean și al Municipiului București.

Art.3

Comisiile de specialitate ale PNL se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii:

  1. Buget – Finanţe
  2. Economie şi mediul de afaceri
  3. Administraţie şi interne
  4. Justiţie
  5. Educaţie
  6. Sănătate
  7. Muncă şi coeziune socială
  8. Agricultură şi dezvoltare rurală
  9. Infrastructură şi transporturi
  10. Mediu
  11. Tehnologia informaţiei, comunicaţii şi societatea informaţională
  12. Cultură
  13. Apărare şi securitate
  14. Relaţii externe
  15. Afaceri europene

Art.4

Preşedintele PNL numeşte din rândul vicepreşedinţilor PNL un responsabil naţional al Comisiilor de Specialitate, conform prevederilor art.76 litera n) din Statutul PNL.

Art.5

Coordonarea Comisiilor de Specialitate la nivel naţional este asigurată de către un Comitet Naţional de Coordonare, numit de către Președintele PNL, având  următoarea componenţă: Vicepreşedinte Coordonator, un Consilier al Preşedintelui PNL; un Secretar General Adjunct; un Secretar Ştiinţific; un Secretar Organizatoric; un Secretar cu Relaţiile Publice; Preşedinţii Comisiilor de Specialitate.

Art.6

Comisia de specialitate la nivel național este condusă de un preşedinte, un vicepreședinte  și un secretar.

Art.7

(1)   Președinții și viepreședinții comisiilor de specialitate sunt numiți de Președintele PNL în urma consultării cu Vicepreședintele PNL responsabil la nivel național.

(2)   Secretarii sunt numiți de președinții comisiilor.

 

Art.8 

Conducerea structurilor la nivelul judeţelor și al Municipiului București ale Comisiilor de Specialitate,  se stabileşte de către Biroul Politic Judeţean respectiv CCMB la propunerea preşedintelui de filială sau al CCMB.

 

Art.9

Preşedintele Filialei Judeţene sau al CCMB numeşte un raportor judeţean sau pe Municipiul București pentru Comisiile de Specialitate.

Art.10

Coordonarea comisiilor de specialitate la nivel judeţean sau pe Municipiul București este asigurată de către preşedinţii de filială sau al CCMB.

Art.11

Atribuţiile principale ale comisiilor de specialitate atât la nivel național cât și județean sunt:

a)     elaborarea politicilor publice şi programului de guvernare în domeniul de competenţă;

b)     elaborarea propunerilor de acte normative în colaborare cu grupurile parlamentare;

c)      monitorizarea activităţii instituţiilor publice la nivel central şi local;

d)     comunicarea publică în domeniul de competenţă.

Art.12

Atribuţiile principale ale membrilor Comitetului  Naţional de Coordonare sunt:

a)     Vicepreşedintele Coordonator  formuleză direcțiile strategice de lucru ale comisiilor de specialitate în concordanță cu opțiunile politice ale partidului, coordonează relația dintre comisiile de specialitate la nivel național ale PNL și parlamentarii PNL membri ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului României, informează președintele partidului cu privire la  activitatea comisiilor;

b)     Consilierul Președintelui întocmește rapoarte cu caracter sectorial la solicitarea președintelui și facilitează comunicarea dintre președinții comisiilor de la nivelul național cu cei de la  nivelul local;

c)      Secretarul General Adjunct asigură legătura dintre Secretariatul General și Comitetul Naţional de Coordonare;

d)     Secretarul Științific asigură coerența documentelor elaborate de către comisiile de specialitate la nivel național;

e)     Secretarul Organizatoric are rolul de Raportor al comisiilor naționale, centralizând rapoartele de activitate ale acestora; informează Vicepreședintele coordonator asupra activității comisiilor naționale; centralizează rapoartele de activitate întocmite de raportorii județeni și cei de la nivelul Municipiului București;

f)        Secretarul cu relații publice formulează comunicatele de presă specifice în colaborare cu Departamentul de Comunicare al PNL, asigură organizarea evenimentelor publice cu tematică specifică fiecărei comisii.

g)     Președinții de Comisii la nivel național propun și fundamentează direcții strategice pentru activitatea politică a partidului în domeniul lor de competență, asigură integrarea documentelor elaborate la nivel județean cu cele elaborate la nivel național, asigură comunicarea dintre Președinții comisiilor de la nivelul județean și de la nivelul Municipiului București în condițiile îndeplinirii prevederilor Art.11.

Art.13

Atribuţiile principale ale structurii funcţionale pentru o comisie de specialitate sunt după cum urmează:

a)     Pentru preşedinte: stabilirea agendei şedinţelor în conformitate cu priorităţile naţionale şi/sau locale; avizarea concluziilor lucrărilor comisiei; comunicarea internă şi externă în domeniul de competenţă.

b)     Pentru secretarul comisiei: activităţile organizatorice, de comunicare internă, de raportare administrativă.

c)       Pentru raportor: prezentarea rapoartelor de activitate ale comisiilor în Biroul Politic Teritorial; comunicarea internă în domeniul de competenţă. La nivel naţional, coordonarea raportorilor este realizată de către Secretarul Organizatoric, care îndeplineşte si funcţia de raportor pentru comisiile naţionale .

Art.14

(1)   Comitetul Național de Coordonare se convoacă la solicitarea vicepreședintelui coordonator cel puţin o dată pe lună.

(2)   Comisiile de specialitate la nivel local se convoacă la solicitarea vicepreședintelui coordonator și președinților cel puțin lunar.

Art.15

Preşedinţii comisiilor de specialitate pot constitui, la cererea membrilor acestora, subcomisii de lucru.

Art.16

(1)    Înscrierea în comisiile de specialitate se face pe baza unei cereri scrise însoţite de un CV.

(2)    Cererile de înscriere se adresează după cum urmează: la nivel naţional vicepreşedintelui coordonator, iar la nivel local preşedintelui de filială judeţeană.

Art.17

(1)   Pot solicita înscrierea în comisiile de specialitate toți membrii PNL, atât cei activi cât și cei simpatizanți, precum și cetățeni nemembri dar recunoscuți ca buni specialiști într-un domeniu de activitate.

(2)   La lucrările comisiilor de specialitate pot fi invitaţi, cu acordul preşedintelui comisiei şi  alte persoane.

Art.18

Contestaţiile cu privire la aspectele tehnice ale funcţionării comisiilor ce specialitate, se soluţionează în cadrul Comitetului de Coordonare Naţional.

Art.19

Libera manifestare a iniţiativei, competenţei şi punerea în valoare a capacităţii creative este garantată, pentru toţi membrii PNL, de prezentul Regulament.

Prezentul Regulament a fost adoptat în şedinţa Consiliului Naținal Executiv  al PNL din data de 29 martie 2010.

Regulament de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale de Cenzori a PNL

I. Dispoziţii generale
II. Atribuţii
III. Organizare şi funcţionare
IV. Dispoziţii finale

 

I. Dispoziţii generale

Articolul 1.

(1) Comisia Centrala de Cenzori este o structură de specialitate la nivel naţional a Partidului Naţional Liberal si are ca scop verificarea situaţiei gestionare si de evidenţiere în contabilitate a patrimoniului şi a fondurilor financiare, precum şi a modului de respectare a prevederilor legale în domeniul financiar – contabil.

(2) Comisia Centrala de Cenzori îndeplineşte rolul de auditor intern.

Articolul 2.

(1) Comisia Centrala de Cenzori este compusa din noua membri,  aleşi prin vot de Congresul PNL pentru un mandat de patru ani.

(2) Comisia se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar  si cinci  cenzori,

(3) Preşedintele, vicepreşedinţii si secretarul, sunt aleşi prin vot secret de catre toţi membrii aleşi în comisie.

(4) La alegerea membrilor Comisiei Centrale de Cenzori, se va avea în vedere ca aceştia să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu profil economic.

(5) Dintre membrii Comisiei Centrale de Cenzori, cel putin unul va avea calitatea de auditor financiar sau expert contabil.

(6) Membrii Comisiei Centrale de Cenzori nu pot face parte din nici un organism de conducere din PNL  şi nu pot avea funcţii de trezorier la nivel central sau la filialele pe care le coordonează sau  verifică.

Articolul 3.

În activitatea sa, Comisia Centrala de Cenzori va respecta normele profesionale valabile pentru auditorii financiari si experţii contabili elaborate de organismele profesionale constituite prin lege.

II. Atribuţii

Articolul 4.

(1) Comisia Centrala de Cenzori are urmatoarele atribuţii principale:

a) urmareşte realizarea anuala a bugetului de venituri si cheltuieli;

b) certifica anual bilanţul contabil si contul rezultat în urma exerciţiului;

c) verifica, prin sondaj, gestiunea casieriei de la sediul central  si de la filialele teritoriale ale PNL, ori de cate ori este necesar, dar nu mai putin de o verificare pe trimestru;

d) examineaza, prin sondaj, documentele supuse finanţarii si modul de gestionare a patrimoniului – sub aspectul legalitatii, oportunitatii si eficienţei acestora;

e) verifica respectarea de catre persoanele care angajeaza patrimoniul  şi de catre personalul de specialitate, a prevederilor legale în domeniul financiar-contabil si a normelor interne emise pe linie financiara şi patrimoniala;

f) urmareşte încasarea şi utilizarea subvenţiilor legale şi a donaţiilor şi asigura respectarea prevederilor legale de către persoanele autorizate cu gestionarea resurselor financiare, necesare funcţionarii partidului;

g) coordoneaza si verifică activitatea comisiilor teritoriale de cenzori ale filialelor teritoriale;

h) prezinta Consiliului Naţional Executiv, rapoarte anuale privind activitatea comisiei;

i) informeaza operativ Biroul Politic Central si preşedintele partidului, ori de câte ori se constata deficienţe;

j) propune masuri de îmbunataţire a activitaţii din domeniul financiar – contabil;

k) propune Congresului P.N.L. descărcarea de gestiune pentru perioada precedentă;

l) îndeplineşte alte atribuţii specifice conform legislaţiei în vigoare;

(2)  Preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori are urmatoarele atribuţii principale:

a)   Convoaca Comisia Centrala de Cenzori ori de cate ori este nevoie şi conduce lucrările în plen;

b)  Propune spre aprobarea Comisiei Centrale de Cenzori, repartizarea pe membri săi a controlului activităţii Comisiilor Teritoriale de Cenzori;

c)  Propune  Comisiei Centrale de Cenzori norme interne de desfăşurare a activitaţii financiar – contabile atât pentru sediul central, cât şi pentru filialele teritoriale ale PNL şi le susţine în Consiliul Naţional Executiv în vederea aprobării;

d)    Reprezinta Comisia Centrala de Cenzori în relaţiile cu organismele de conducere ale partidului la nivel central;

e)  Stabileşte atribuţiile secretarului ;

f) Asigură elaborarea programului de activitate şi participarea membrilor comisiei la realizarea programului.

Articolul 5.

Comisia Centrala de Cenzori poate elabora norme interne de desfasurare a activitatii financiar – contabile atât pentru sediul central, cât si pentru filialele teritoriale ale PNL, pe care le supune aprobarii Consiliului Naţional Executiv.

Articolul 6.

Comisia Centrala de Cenzori verifica, cel putin odata pe an, situatiile financiare ale filialelor teritoriale, întocmind rapoarte privind modul de gestionare a resurselor financiare si patrimoniale, modul de inventariere a patrimoniului si modul de respectare a normelor interne si a prevederilor legale în domeniul financiar-contabil.

III. Organizare şi funcţionare

Articolul 7.

Comisia Centrala de Cenzori aprobă în prima sa sedintă organizata în termen de 30 de zile dupa aprobarea prezentului regulament,  programul anual de verificare si de întocmire a informarilor şi rapoartelor.

Articolul 8.

(1) Membrii Comisiei Centrale de Cenzori au acces la toate documentele financiar-contabile – atât la nivel central, cât si la nivelul filialelor teritoariale – referitoare la operaţiunile de încasari si plăţi, precum şi la cele care au stat la baza efectuarii operaţiunilor patrimoniale.

(2) Datele de care membrii Comisiei Centrale de Cenzori iau cunostinta, sunt supuse regimului confidenţialitaţii pâna la inserarea acestora în informari si rapoarte, care se prezinta conducerii partidului sau organismelor de conducere ale PNL.

Articolul 9.

(1) Pentru deplasarile în teritoriu şi la sediul central, membrii Comisiei Centrale de Cenzori vor fi sprijiniţi în exercitarea mandatului, de Secretariatul General si de conducerile filialelor teritoriale.

(2) Deplasările se vor realiza pe baza delegaţiei scrise semnate de preşedintele Comisiei Centrale de Cenzori sau de înlocuitorul acestuia, în baza programului întocmit în conformitate cu art. 7 din prezentul regulament şi aprobat de Biroul Politic Central.

Articolul 10.

(1) Documentele elaborate de Comisia Centrala de Cenzori, înainte de a fi date publicitatii sau de a fi înaintate catre organismele de conducere ale PNL, se dezbat şi se aprobă prin vot în plenul comisiei.

(2) Deciziile în cadrul comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dar nu mai puţin de 3.

(3) Pentru elementele asupra carora nu s-a cazut de acord, se vor putea înainta opinii separate, prezentate Biroului Politic Central, care, în functie de problematica la care se refera şi de competenţă, le va prezenta Consiliului Naţional Executiv.

(4) Rapoartele, inclusiv opiniile separate la acestea, care sunt în legatura cu activitatea comisiei pentru întregul mandat, se supun aprobarii Congresului PNL.

Articolul 11.

(1) În situaţia depistarii unor încalcari ale legislaţiei în vigoare, Comisia Centrala de Cenzori propune Biroului Politic Central, dupa caz, masuri de sesizare a instituţiilor abilitate ale statutului si masuri interne de sancţionare administrativă pe linie de partid, în conformitate cu prevederile statutului.

(2) Biroul Politic Central va informa Consiliul Naţional Executiv cu privire la adoptarea hotarârilor potrivit statutului PNL.

IV. Dispoziţii finale

Articolul 12.

(1) Unul sau mai mulţi membri ai Comisiei Centrale de Cenzori pot fi revocaţi din funcţie de catre Congres, pentru inactivitate, desfaşurarea activitaţii în afara normelor profesionale sau favorizarea unor elemente infractionale, la propunerea preşedintelui comisiei.

(2) În perioada dintre congrese, daca unul sau mai mulţi membri ai comisiei nu îşi îndeplinesc atributiile, preşedintele comisiei va propune Consiliului Naţional Executiv, masurile statutare care se impun.

(3) Un cenzor îşi poate pierde calitatea de membru al Comisiei Centrale de Cenzori în cazul în care îşi depune demisia din acesată funcţie, este revocat de Congresul PNL, îşi pierde în urma unei sancţiuni, drepturile ce decurg din calitatea de membru PNL, îşi pierde calitatea de membru PNL în urma unei sancţiuni sau a demisiei din acestă calitate.

Articolul 13.

(1) Preşedintele, vicepreşedinţii sau secretarul Comisiei Centrale de Cenzori, pot fi revocaţi din funcţie la cererea a cel puţin 6 membrii ai comisiei, cu acordul Consiliului Naţional Executiv.

(2)  În maxim 10 zile de la acordul primit din partea Consiliului Naţional Executiv, se organizează alegerea noului Preşedinte, vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Centrale de Cenzori.

Articolul 14.

(1) În situaţia enunţată la art. 12 alin. (3), la prima sedinta a Comisiei Centrale de Cenzori  se va proceda la completarea numarului de cenzori prin cooptare dintre membrii care au candidat la ultimul Congres de alegeri şi nu au întrunit numarul necesar de voturi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite.

(2) În cazul în care, după cooptarea membrilor conform aliniatului (1) numărul membrilor Comisiei Centrale de Cenzori  scade sub 5,  Biroul Politic Central poate propune completarea numărului de membri necesar funcţionării.

(3) Desemnarea acestora se va face pe baza propunerilor făcute de Biroul Politic Central şi aprobate de Consiliului Naţional Executiv.

Prezentul Regulament de organizare si functionare al Comisiei Centrale de Cenzori a fost adoptat în şedinţa Delegaţiei Permanente a PNL din data de 06 iulie 2009.

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Onoare şi de Arbitraj a PNL  şi al Consiliilor Teritoriale de  Arbitraj ale filialelor PNL

 

Capitolul I

Art.1
Curtea de Onoare şi de Arbitraj (denumită, în cele ce urmează, Curtea)este instanţa supremă de jurisdicţie a Partidului Naţional Liberal, cu atribuţiuni şi competenţe privind respectarea prevederilor Statutului, Codului Etic şi a Regulamentelor PNL, păstrarea disciplinei şi a moralităţii în cadrul partidului.
Art.2
1)Curtea este  un organism constituit în interiorul PNL care are o activitate independentă
și nu este subordonat niciunui organism de conducere al PNL.
2)Curtea desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile regulamentului propriu de organizare
și funcționare, întocmit în concordanță cu dispoziţiile Statutului şi Regulamentelor PNL  şi ale Legii partidelor politice.
(3)Curtea coordonează, din punct de vedere administrativ, activitatea Consiliilor Teritoriale de Arbitraj judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti (denumite, în cele ce urmează, Consiliile).
Art.3
(1)Curtea este  compusă din 23 de judecatori, aleşi de către Congres pentru un mandat de patru ani.
(2)Judecătorii ale
și de către Congres nu mai pot candida la nici o altă funcție dintr-un organism de conducere al PNL până la următorul congres la care se alege o nouă componență a Curții.
(3)Judecătorii Consiliilor nu mai pot candida la nici o altă func
ție dintr-un organism de conducere al PNL până la următoarea conferință la care se alege o nouă componență a Consiliului.
(4)Membrii PNL care candidează la Congres sau Conferin
ță pentru un loc în Curte sau Consiliu, vor completa o declarație prin care confirmă că au luat  cunoștință despre prevederile liniatelor (2)și (3). Lipsa declarației alături de cererea de candidatură, conduce la anularea de drept a candidaturii.
Art.4
La întrunirea sa de constituire, care se ţine în cel mult o lună de la alegerea membrilor săi, Curtea alege dintre judecatori un  pre
ședinte și trei vicepreşedinţi, prin vot secret.
Art.5
(1)Consiliile Teritoriale de Arbitraj se constituie la nivelul filialelor judeţene şi de sectoare ale municipiului Bucureşti.
(2)Ele se compun din cinci judecatori, aleşi de către Conferinţele filialelor judeţene şi de sector al Municipiului Bucureşti.
(3)La întrunirea de constituire, care se ţine în cel mult o săptămână de la alegerea membrilor săi, Consiliul desemnează un presedinte
și un vicepreşedinte.
(4)In termen de 15 zile de la alegerea consiliului, preşedintele  are obligaţia sa comunice Cur
ții de Onoare și de Arbitraj, componenţa acestuia.
(5)Orice modificare a componen
ței consiliului se comunică Curții de Onoare și de Arbitraj, în termen de 5 zile.
(6)În subordinea Cur
ții și a Consiliului va functiona un Secretariat tehnic, având ca atribuţii întocmirea documentelor specifice şi ţinerea evidenţelor Curții de Onoare și de Arbitraj precum și a  Consiliului Teritorial de Arbitraj.
(7)Consiliul are obligaţia ca, anual, să transmită Curţii un raport de activitate până la data de 15 ianuarie, pentru anul anterior.
(8)Necomunicarea d către Consilii a raportului de activitate până la termenul prevăzut la alineatul precedent,  se asimilează  inactivită
ții  Consiliul teritorial de arbitraj  și dă dreptul Curții la direcționarea tuturor acțiunilor cu care acel consiliu a fost investit, către alte Consilii funcționale.

 

Capitolul II

Art.6
Consiliile soluţionează în complet de trei judecatori, în primă instanţă:
a. contestaţiile împotriva sancţiunilor disciplinare aplicate în conformitate cu prevederile art. 21 lit. a, b şi c şi 23 alin. 1, 2, 3, hotărâte de organismele prevăzute la art. 22 lit.a), b), c) din Statutul PNL.
b. contestaţiile privind modalitatea de alegere a delegaţilor la Conferinţele filialelor teritoriale, modalitatea de alegere a organismelor de conducere la nivel local ale PNL în cadrul Adunărilor Generale, precum şi modalitatea de alegere a organismelor de conducere la nivel local ale structurilor constituite conform prevederilor articolelor 33, 34, 35, 36, 37 din Statutul PNL.
c. orice alte cauze delegate în competenţa lor.
Art.7
Curtea soluţionează în complet de trei judecatori:
a. recursurile declarate împotriva hotărârilor date de către Consilii, potrivit art. 6;
b. contestaţiile împotriva sancţiunilor disciplinare aplicate în conformitate cu prevederile art. 21 lit. d, art. 21 lit. a, b şi c hotărâte de organismele prevăzute la art. 22 lit.d), e), f) din Statutul PNL şi 23 alin. 1, 2, 3, din Statut şi hotărâte de organismele prevăzute la art. 22 lit.d), e), f) din Statutul PNL.
c. contestaţiile privind modalitatea de desemnare a candia
ților pe colegiile  parlamentare, în ce priveşte  respectarea dispoziţiilor statutare şi regulamentare, în baza proceselor verbale și a declaraţiilor părţilor. După rămânerea definitivă a deciziei, lista va fi transmisă Consiliului Naţional Executiv pentru soluţionarea politică;
d. contestaţiile privind modalitatea de desfă
șurare și rezultatele la Conferinţele filialelor teritoriale, precum și modalitatea de desfășurare și rezultatele Conferințelor teritoriale (județene, de sector) ale  structurilor constituite conform prevederilor articolelor 33, 34, 35, 36, 37 din Statutul PNL.
e. contestaţiile privind modalitatea de alegere a delegaţilor la Congres;
f. orice alte cauze ce intră în competenţa sa.
Art.8
Curtea soluţionează în complet de cinci judecatori:
a. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în cauzele prevăzute de art. 7 lit. b-e; în acest caz, din completul de cinci nu pot face parte membrii completului de 3 care a pronunţat hotărârea;
Art.9
(1)Curtea se întruneşte în plen în şedinţă:
a. ordinară, o dată la 6 luni pentru discutarea problemelor curente şi prezentarea unui raport de activitate pe ultimele 6 luni;
b. extraordinară, ori de câte ori este nevoie pentru soluţionarea cererilor de interpretare a prevederilor Statutului, înaintate de Preşedintele PNL, Biroul Politic Central sau  Secretarul General, conform art.83, aliniatul (1)litera e)din Statutul PNL. Hotărârea luată în acest caz, este definitivă.
(2)La conferinţele teritoriale de alegeri, respectiv la congresul Partidului Naţional Liberal este obligatorie prezentarea de către Consiliile Teritoriale de Arbitraj judeţene, respectiv Curtea de Onoare şi de Arbitraj a raportului de activitate corespunzător mandatului care se încheie.
(3)În cazul Congreselor Extraordinare sau Conferinţelor Teritoriale Extraordinare, nu se vor organiza alegeri pentru Curtea de Onoare şi de Arbitraj
și Consiliile Teritoriale de Arbitraj, cu excepția cazurilor când se aleg membrii pentru locurile rămase vacante.
(4)Curtea sau Consiliile alese la Congres sau Conferin
țele Teritoriale, în cazul vacantării unor locuri, vor putea  coopta supleanți desemnați  în condițiile art. 98 alin(2)din Statutul PNL.

 

Capitolul III

Art.10
Curtea şi Consiliile pot fi sesizate de către orice organism de conducere şi de orice membru al partidului, în condiţiile prevăzute de Statut şi de prezentul regulament.

Art.11
Sesizarea trebuie să cuprindă:
a. în cazul membrilor PNL, numele, prenumele şi adresa persoanei care face sesizarea;
b. în cazul organismelor de conducere, denumirea organismului de conducere care face sesizarea şi adresa acestuia ;
c. un număr de telefon sau de fax sau o adresa de e-mail la care se pot face comunicări sau se poate primi corespondenţa electronică;
d. descrierea pe scurt a faptelor cauzei;
e. temeiul legal, statutar sau regulamentar al sesizării;
f. mijloacele de probă necesare justei soluţionări a cauzei.
Art.12
(1)Pentru ca procedura de acceptare a sesizării să fie completă, membrul PNL trebuie să depună o cotizaţie suplimentară în valoare de 10 lei iar organismul de conducere trebuie să depună o contribuţie de 100 lei.
(2)Cotizaţia suplimentară sau contribuţia se achită la fiecare termen de judecată.
(3)La noul termen de judecată, cotizaţia suplimentară sau contribuţia se achită de către partea care a solicitat amânarea sau din a cărei cauză a fost necesară amânarea, funcţie de decizia Curţii sau Consiliului.
(4)Cotizaţia suplimentară sau contribuţia, se achită pe bază de chitanţă eliberată de Filiala Teritorială sau Secretariatul General al PNL. Pe chitanţă va trebui să scrie „cotizaţie suplimentară COA” sau „cotizaţie suplimentară CTA” respectiv „contribuţie COA” sau „contribuţie CTA” .
(5)Sesizantul va depune o copie a chitanţei prin care a plătit cotizaţia suplimentară sau contribuţia, la depunerea sesizării alături de celelalte documente solicitate.
(6)În cazul recursurilor, sumele prevăzute la aliniatul (1)se dublează.
(7)Sumele încasate vor fi contabilizate distinct de către Secretariatul General sau Filialele Teritoriale şi se vor utiliza numai pentru asigurarea bunei desfăşurări a activităţii Curţii sau a Consiliilor.
Art.13
(1)Sesizarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a.copie după documentul de identitate (în cazul membrilor PNL);
b.copie după chitanţa prin care se dovedeşte că la data deciziei de sancţiune, are cotizaţia plătită până pe
luna anterioară lunii în care s-a luat decizia de sancţionare (în cazul membrilor PNL);
c. copie a chitanţei prin care a plătit cotizaţia suplimentară (în cazul membrilor PNL);
d.original al adresei de la Filiala Teritorială sau Secretariatul General prin care se dovedeşte că la data
deciziei de  sancţiune, are achitate obligaţiile financiare până pe cel puţin luna anterioară depunerii sesizării
(în cazul organismelor de conducere).
e.copie a documentului de validarea Adunării Generale sau Conferinţei Teritoriale princare a fost aleasă conducerea BPT sau BPL. (în cazul organismelor de conducere).
(2)Sesizarea care la depunere nu cuprinde elementele de identificare prevăzute art.11 alin a., b., ( după caz), c, se arhivează şi se clasează, în baza unei hotărâri a unui complet de judecată al Consiliului Teritorial de Arbitraj sau al Cur
ții de Onoare şi de Arbitraj a PNL.
(3)Cotizaţia pentru care se solicită copie după chitanţă la alin.(1)lit.b., este cea stabilită de organismele de conducere abilitate a stabili cotizaţii, funcţie de caliatea membrului PNL (membru activ sau reprezentant ales în structurile administrative locale, judeţene sau naţionale).
(4)Sesizările care nu sunt însoţite de documentele prevăzute la alin. (1)se amănă până la un termen de maxim 10 zile de la prima înfăţişare.
(5)Nedepunerea la primul termen a documentelor însoţitoare lipsă şi/ sau a probelor pe care acesta înţelege să-şi întemeieze sesizarea, duc la decăderea de depunere şi implicit respingerea sesizării.
Art.14
(1)În cazul sesizărilor cu privire la sancţionarea unui membru PNL, organismul de conducere care a emis decizia de sancţionare trebuie să depună la primul termen, următoarele documente pentru a se putea trece la judecata pe fond:
a)copie după cererea de adeziune a contestatarului;
b)copie după procesul verbal în care s-a luat decizia prin care contestatarul urmează a fi sancţionat;
c)copie după documentul poştal cu confirmare de primire prin care s-a expediat invitaţia de participare a
contestatarului  la şedinţa în care acesta este pus în discuţie;
d)copie după procesul verbal în care s-a luat decizia sancţionării contestatarului;
e)copie după documentul poştal cu confirmare de primire prin care s-a expediat decizia de sancţionare a
contestatarului.
Art.15
Sub sancţiunea decăderii, termenele în care pot fi sesizate Curtea sau Consiliile sunt următoarele:
a. zece zile de la data comunicării aplicării sancţiunilor disciplinare în cazul contestaţiilor împotriva acestor sancţiuni;
b. zece zile de la data oricărei alte împrejurări cu privire la care ar putea fi sesizate Curtea ori Consiliile, potrivit competenţelor lor.
Art.16
Preşedintele Curţii sau al Consiliului, după primirea cererii, va stabili, potrivit prezentului regulament, membrii completului de judecată, asigurând participarea echilibrată a acestora şi va stabili primul termen de judecată.
Art.17
(1)Părţile vor fi citate prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresele indicate în sesizare sau vor fi înştiinţate direct, prin orice mijloc de comunicare, sub semnătură de luare la cunoştinţă, cu privire la termenul de judecată. Prezenţa părţii la primul termen de judecată acoperă orice viciu de citare.
(2)Citarea se face cu cel puţin cinci zile înainte de termenul de judecată, cu menţiunea depunerii unui memoriu scris în apărare cel mai târziu la primul termen de judecată.
(3)Nedepunerea memoriului şi nesusţinerea motivelor şi probelor în apărare, la primul termen de judecată, atrage decăderea părţii din dreptul de a mai propune probe şi de a mai ridica excepţii, în afara celor de ordine publică.
Art.18
(1)În termen de cel mult 10 zile de la data primirii contestaţiei (sesizării), COA sau CTA sunt obligate să stabilească primul termen de judecată, sa citeze părţile, pentru un termen ce nu poate depaşi un numar de 10 zile lucratoare de la data citării.
(2)În situaţia în care la primul termen procesul se amână, CTA trebuie sa stabilească un nou termen care nu poate depăşi 10 zile de la primul termen.
(3)Fiecare parte are dreptul la o singură amânare, iar în situaţia în care părţile s-au folosit de acest drept, Curtea sau Consiliul trebuie să se pronunţe, având un termen de 10 zile de la ultimul termen de judecată pentru a redacta şi comunica Hotărârea contestatarului şi filialei implicate.
(4)Părţile vor fi citate prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresele indicate în sesizare sau vor fi înştiinţate direct, prin orice mijloc de comunicare, sub semnătură de luare la cunoştinţă, cu privire la termenul de judecată. Prezenţa părţii la primul termen de judecată acoperă orice viciu de citare.
(5)Citarea se face cu cel puţin cinci zile înainte de termenul de judecată, cu menţiunea depunerii unui memoriu scris în apărare cel mai târziu la primul termen de judecată.
(6)Nedepunerea memoriului şi nesusţinerea motivelor şi probelor în apărare, la primul termen de judecată, atrage decăderea părţii din dreptul de a mai propune probe şi de a mai ridica excepţii, în afara celor de ordine publică.
Art.19
(1)Preşedintele completului de judecată va amâna cauza ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea prevederilor acestui regulament.
(2)La primul termen cu procedură completă, Curtea sau Consiliul poate amâna cauza o singură dată pentru întregirea sau modificarea sesizării, pentru lipsă de apărare, pentru pregătirea apărării, precum şi pentru administrarea de probe.
Art.20
Dezbaterile sunt publice numai pentru membrii partidului. Preşedintele completului de judecată, la cererea unei părţi şi pentru motive temeinice, poate declara şedinţa secretă sau limitează numărul persoanelor care pot participa.
Art.21
(1)Judecatorii Curţii de Onoare şi de Arbitraj precum şi cei ai Consiliilor Teritoriale de Arbitraj, sunt incompatibili să judece în următoarele situaţii:
a. dacă sunt soţ/soţie/rudă pana la gradul IV cu una din părţi;
b. dacă au luat parte la soluţionarea în primă instanţă;
c. dacă s-au antepronunţat asupra soluţiei pe care urmează să o dea Curtea;
d. dacă au fost consultaţi anterior ca experţi sau martori;
e. dacă fac parte din aceeaşi filială teritorială, respectiv aceeaşi organizaţie locală, cu una din părţi;
f. dacă între membrii Curţii sau Consiliului şi una din părţi a existat sau exista o judecată penală sau civilă în contradictoriu în ultimii cinci ani;
g. dacă se află în orice alt tip de conflict de interese cu una din părţi.
(2)În oricare din situaţiile de mai sus, judecătorii au obligaţia de a se abţine, Preşedintele Cur
ții sau al Consililului sau înlocuitorul de drept al acestora vor lua act de abţinere, dispunând totodată și completarea completului.
(3)Prevederile alineatelor anterioare se aplica şi Consiliilor, mai puţin alin. (1)lit. e.
Art.22
(1)Membrii completului de judecată se pot abţine, sau pot fi recuzaţi de catre partid pentru unul din motivele prevazute la art 21 alin.1, în cazurile temeinic justificate. Cererile de recuzare se soluţionează de catre Preşedintele Curţii sau al Consiliului sau de către înlocuitorul de drept a acestuia,  înainte de începerea oricărei dezbateri dispunând totodată
și completarea completului de judecată.
(2)Hotărârea dată asupra recuzării nu se motiveaza
și va arăta în ce măsură actele îndeplinite de membrul completului de judecată recuzat urmează sa fie păstrate. Hotărârea este definitivă.
(3)Neîndeplinirea procedurii de citare ori nesoluţionarea cererilor de recuzare sau de abţinere duce la anularea hotărârii în calea de atac exercitată potrivit prezentului regulament.
Art.23
(1)Dreptul de apărare este garantat: fiecare parte are dreptul să propună orice probe pertinente, concludente şi utile cauzei şi să-şi susţină cererea personal, printr-un mandatar cu procură specială sau prin avocat ales, care trebuie să fie, în oricare dintre cazuri, membru PNL.
(2)Încălcarea dreptului la apărare duce la anularea hotărârii în recurs.
Art.24
Susţinerile şi dezbaterile se consemnează în proces-verbal întocmit de secretariatul Curţii sau al Consiliului. Procesul verbal se semnează de preşedintele completului şi de cel care l-a întocmit.
Art.25
(1)După pronunţarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de cel mult 5 zile.
(2)Hotărârea trebuie să cuprindă:
1. denumirea instanţei (Curtea sau Consiliul)şi sediul său;
2. numele preşedintelui, membrilor completului de judecată şi al secretarului;
3. numele, prenumele sau denumirea părţilor, precum şi al reprezentanţilor acestora, după caz;
4. susţinerile părţilor;
5. descrierea situaţiei de fapt;
6. motivarea soluţiei şi temeiurile legale, statutare şi regulamentare  în baza cărora s-a pronunţat hotărârea;
7. dispozitivul, care conţine ceea ce s-a hotărât în cauză;
8. menţiunea că hotărârea este definitivă sau supusă recursului;
9. data pronunţării;
10. semnăturile membrilor completului de judecată şi a persoanei care a întocmit procesul verbal.
Art.26
(1)Curtea sau Consiliile pot pronunţa în primă instanţă una din următoarele soluţii:
a. Admiterea sau respingerea contestaţiei în materie disciplinară; în cazul admiterii contestaţiei sancţiunea disciplinară poate fi înlăturată, înlocuită cu alta, mai uşoară ori poate fi redusă; sancţiunile şi măsurile disciplinare ce se pot aplica sunt cele prevăzute în art. 21 şi 22 din Statut, pentru săvârşirea faptelor sau abaterilor menţionate în art. 20 şi 23 din Statut;
b. Admiterea sau respingerea contestaţiilor privind modalitatea de desemnare a candia
ților pe colegiile  parlamentare; în cazul admiterii contestaţiei, se recurge la arbitrajul politic al Consiliului Executiv Naţional.
c. Admiterea sau respingerea contestaţiilor privind rezultatele conferinţelor filialelor teritoriale; în cazul admiterii rămase definitive, se va proceda la organizare unei noi conferinţe, în termen de 60 de zile;
d. Admiterea sau respingerea contestaţiilor privind modalitatea de alegere a delegaţiilor la Congresul partidului; în cazul admiterii rămase definitive, lista de delegaţi este anulată, în tot sau în parte, şi se va proceda la o noua alegere a delegaţilor;
e. Stabilirea înţelesului exact al prevederilor Statutului partidului, Codului Etic şi  Regulamentelor partidului înaintate spre interpretare; această hotărâre se va aplica în partid în toate cazurile similare;
f. declinarea competenţei.
(2)Curtea sau Consiliile pot amâna pronunţarea hotărârii pentru un termen care să nu depăşească 10 zile.
Art.27
(1)Hotărârile pronunţate de Curte sau de Consilii în primă instanţă pot fi atacate cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit prezentului regulament.
(2)Hotărârile pronunţate în primă instanţă, împotriva cărora nu s-a exercitat calea de atac a recursului sunt definitive şi executorii.
Art.28
Curtea soluţionează recursurile prin decizie şi poate pronunţa următoarele soluţii:
a. respingerea recursului;
b. admiterea recursului şi modificarea în tot sau în parte a hotărârii atacate, fără a se putea agrava hotarârea data în fond;
c. admiterea recursului şi anularea hotărârii atacate atunci când judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea regulilor privitoare la citarea părţilor,  competenţa materială, compunerea completului, abţinere, recuzare sau cu nerespectarea dreptului la apărare; în acest caz, Curtea trimite cauza spre rejudecare la un alt Consiliu decât cel care a judecat în primă instanţă.
Art.29
Deciziile pronunţate de Curte în recurs privesc atât situaţia de fapt cât şi pe cea de drept şi sunt definitive şi executorii. Ele se redactează şi se comunică părţilor potrivit prevederilor art. 25.
Art.30
(1)În baa unei decizii definitive şi executorii, partea care pierde este obligată să restituie sau să compenseze celeilalte părţi, sumele depuse ca şi cotizaţii suplimentare sau contribuţii la COA sau CTA.

Capitolul IV

Art.31
Curtea şi Consiliile au arhivă proprie, alcătuită din registre, dosarele cauzelor şi mape de corespondenţă, alta decât cea referitoare la cauzele deduse judecăţii. Secretariatele Curţii şi Consiliilor asigură confidenţialitatea documentelor.
Art.32
Următoarele registre sunt obligatoriu a fi ţinute pe format de hârtie şi în format electronic:
a. registrul general al cauzelor, în care se consemnează numărul dosarului înregistrat şi data înregistrării, natura cauzei, numele părţilor, documentele care se depun la dosar, succesiunea termenelor şi, succint, hotărârea pronunţată;
b. registrul special pentru conferinţele filialelor  teritoriale – numai la Curte;
c. registrul special al contestaţiilor privind întocmirea listelor electorale şi alegerea delegaţilor la Congres – numai la Curte;
d. registrul special al cererilor de interpretare a Statutului – numai la Curte;
e. indexul alfabetic al părţilor, în care se consemnează, în ordine alfabetică, numele (denumirea) părţilor şi numărul dosarului, împreună cu data înregistrării;
f. mapa de hotărâri, în care se îndosariază, în ordine cronologică, copii după hotărârile pronunţate;
g. registrul corespondenţei administrative, alta decât cea referitoare la cauzele deduse judecăţii.
Art.33
Dosarele se numerotează şi se arhivează în ordinea cronologică a înregistrării lor.
Art.34
Mapele de corespondenţă administrativă cuprind corespondenţa adresată Curţii sau Consiliilor, cu întrări şi ieşiri, alta decât cea referitoare la cauzele deduse judecăţii, îndosariată în ordinea cronologică a înregistrării ei.
Art.35
Modelele registrelor şi modul de ţinere a arhivei vor fi stabilite prin dispoziţie scrisă a Preşedintelui Curţii.
Art.36
(1)Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii Consiliilor şi Curţii de Onoare şi Arbitraj vor fi suportate din fondurile colectate prin aplicarea prevederilor de la art.12 aliniatele (1), (2), (3), precum şi prin alte sume asigurate în caz de necesitate  de Partidul Naţional Liberal.
(2)Îndeplinirea atribuţiunilor de către membrii Consiliilor şi Curţii de Onoare şi Arbitraj este onorifică.
Art.37
(1)Curtea îşi desfăşoară activitatea şi îşi ţine şedinţele la sediul central al partidului, sau la un alt sediu agreat iar Consiliile – la sediile filialelor respective.
(2)Completele Curţii se pot întruni şi la sediile filialelor teritoriale ale partidului pentru cauze locale, în cazuri temeinic justificate, la decizia Preşedintelui Curţii.
Art.38
Prevederile Codului de procedură civilă se aplică în activitatea Curţii şi a Consiliilor în măsura în care nu sunt incompatibile cu Statutul PNL şi cu prezentul regulament.
Art.39
Prevederile prezentului regulament intră în vigoare din ziua următoare  aprobării lui.

Prezentul Regulament a fost elaborat de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente şi adoptat în şedinţa Consiliului Naţional Executiv al PNL din data de 09.06.2010 şi modificat în şedinţele Consiliului Naţional Executiv al PNL din  22.09.2010 şi 03.05.2011.

Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei Permanente pentru Statut şi Regulamente.

1)  Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente este constituită în baza articolelor 38, 81 și 87 aliniatul (2) din Statutul PNL.

2)  Comisia își desfășoară activitatea la sediul PNL din București, B-dul Aviatorilor nr. 86, sector 1.

3)  Componența comisiei este stabilită de către Președintele PNL conform articolului 87 aliniatul (2) din Statut. Odată cu membrii comisiei, este numit și  Președintele acesteia.

4)  Președintele PNL poate modifica oricând componența comisiei sau poate schimba președintele acesteia.

5)  Pentru buna desfășurare a activității, comisia numește un secretariat care să desfășoare activitatea specifică redacțională și informativă.

6)  Comisia va aveaun program de activitate de minim trei zile pe săptămână și minim 3 ore în zilele de activitate.

7)  Hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți, care nu pot fi mai puțini decât  jumătate plus unu din numărul membrilor comisiei.

8)  Activitatea comisiei este prezentată lunar Biroului Politic Central, căruia îi depune un raport de activitate la una dintre ședințele BPC desfășurate între 1 și 10 ale lunii respective.

9)  În elaborarea regulamentelor și proiectelor de statut, comisia va colabora cu structurile naționale de conducere ale organizațiilor constituite conform articolelor 33, 34, 35, 36 și 37 din Statutul PNL.

10)  Comisia va elabora răspunsurile la precizările solicitate de membrii PNL sau conducătorii organismelor de conducere ale PNL, cu privire la nelămuriri generate de interpretări ale statutului sau regulamentelor statutare, precizări solicitate Secretariatului General al Partidului Național Liberal.

11)  Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente poate solicita Curții de Onoare și Arbitraj, în numele și la solicitarea Președintelui PNL, interpretări suplimentare ale Statutului sau Regulamentelor.

12)  Toate regulamentele sau propunerile de modificare ale Statutului elaborate de Comisia Permanentă pentru Statut şi Regulamente devin aplicabile după supunerea acestora dezbaterii și aprobării Consiliului Național Executiv.

Prezentul Regulament a fost adoptat în şedinţa Cosiliului Național Executiv al PNL din data de15 martie 2010.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comments are closed.