• USL -PROTOCOL DE FUNCŢIONARE
• O JUSTITIE INDEPENDENTA PENTRU O ROMANIE PUTERNICA
• VIZIUNEA USL PRIVIND ENERGIA
• PROGRAMUL ECONOMIC
• VIZIUNEA USL PRIVIND MEDIUL
• VIZIUNEA USL PENTRU ADMINISTRŢIE LOCALĂ ŞI DEZVOLTARE REGIONALĂ
• VIZIUNEA USL PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
• CONCEPŢIA USL DESPRE EDUCAŢIE
• AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC ÎN CONCEPŢIA USL
• PROIECTUL USL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA  SOCIAL  LIBERALĂ

PROTOCOL DE FUNCŢIONARE

CAPITOLUL I

REGLEMENTĂRI GENERALE

1.1. Principiile Alianţei

1.1.1.  Dispoziţiile Protocolului completează dispoziţiile statutare ale partidelor şi sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile partidelor semnatare şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de acestea;

1.1.2.  Deciziile Alianţei sunt obligatorii pentru toţi membrii şi toate organizaţiile partidelor semnatare şi pentru toate persoanele susţinute în funcţii publice de acestea;

1.1.3.  Deciziile Alianţei sunt publice, dezbaterile în forurile de decizie ale Alianţei sunt confidenţiale, până la luarea unei decizii;

1.1.4.  Conflictele publice între membrii partidelor, precum şi atacurile publice împotriva unor colegi sau a unui partid din Alianţă, nu sunt permise;

1.1.5.   Partidele membre ale Alianţei nu vor iniţia sau accepta trecerea de la un partid la altul a membrilor acestora;

1.1.6.   În toate situaţiile, deciziile Alianţei se iau prin consultare şi consens;

1.1.7.   În toate situaţiile, persoanele care urmează să candideze pentru funcţii alese sau care urmează să ocupe funcţii numite vor fi desemnate potrivit procedurilor interne ale fiecărui partid şi vor fi comunicate sub semnătura preşedinţilor partidelor respective;

1.1.8.   Protocolul ACD (PNL-PC )este opozabil numai părţilor semnatare şi se aplică numai subsecvent aplicării prezentului Protocol;

1.1.9.   Părţile semnatare ale Protocolului sunt Partidul Social Democrat şi ACD( PNL-PC). Orice referire separată în acest Protocol, cu privire la partide, implică numai acele decizii care urmează a fi adoptate de către forurile statutare de conducere ale acestora, în vederea aplicării prevederilor Protocolului;

1.1.10.  Pe toată durata de funcţionare a Alianţei, partidele componente îşi păstrează identitatea doctrinară.

CAPITOLUL II

STRUCTURI COMUNE DI PROCEDURI PRIVIND LUAREA DECIZIILOR

2.1.  Proceduri la nivel naţional

2.1.1.  Deciziile care survin ca urmare a aplicării prevederilor prezentului Protocol, precum şi orice alt fel de decizii care implică funcţionarea Alianţei, vor fi propuse de grupuri de lucru constituite pe baze paritare între părţile semnatare ale Protocolului;

2.1.2.   Persoanele care fac parte din grupurile de lucru vor fi desemnate şi revocate în conformitate cu procedurile statutare ale fiecărui partid;

2.1.3.    Deciziile grupurilor de lucru se adoptă prin consens;

2.1.4.    Propunerile grupurilor de lucru devin decizii ale Alianţei numai după aprobarea acestora de către copreşedinţii Alianţei.

2.2.     Proceduri la nivel judeţean, de rector al Municipiului Bucureşti sau la nivelul
Municipiului Bucureşti.

2.2.1.  Procedurile privind aplicarea deciziilor la nivel judeţean, de sector al Municipiului Bucureşti sau la nivelul Municipiului Bucureşti se adoptă prin aplicarea 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3. şi 2.1.4. pentru domeniile de competenţă specifice nivelului respectiv.

2.3.      Limitele mandatelor reprezentanţilor partidelor

2.3.1.   Limitele statutare ale mandatelor reprezentanţilor partidelor se stabilesc conform statutelor celor două partide;

2.3.2.    Mandatele preşedinţilor la orice nivel se prezumă în limitele de la punctul anterior; mandatele acordate de preşedinţi sau alte foruri statutare altor persoane se prezintă celeilalte părţi la începutul şedinţelor şi sunt limitate de statut şi de termenii mandatului;

2.3.3.    Mandatele pot fi scrise sau confirmate telefonic;

2.3.4.    Prin semnarea protocolului, fiecare parte confirmă că a luat cunoştinţă de prevederile statutare ale celuilalt partid în domeniu.

2.4. Copreşedinţia Alianţei

2.4.1.    Copreşedinţii Alianţei sunt preşedintele PSD şi preşedintele PNL ca reprezentant al ACD , mandatat de Consiliul Naţional de Conducere al ACD;

2.4.2.    În cazul deciziilor asumate de ACD, se aplică prevederile art. 1.1.7. din protocolul ACD;

2.4.3.    Copreşedinţii Alianţei reprezintă Alianţa în relaţiile publice şi politice şi aprobă documentele şi propunerile de decizii ale grupurilor de lucru .

CAPITOLUL III

COLABORAREA PÂNĂ LA URMĂTOARELE ALEGERI LOCALE

3.1.  Colaborarea la nivel judeţean (de sector, al municipiului Bucureşti)

3.1.1.    Alianţa va elabora un pact de neagresiune şi de colaborare pe plan local, în plan politic general şi în administraţia publică locală, pact care va fi aplicat obligatoriu, fără excepţie, de către toate orgnizaţiile locale, de sector şi ale Municipiului Bucureşti, precum şi de organizaţiile judeţene ale partidelor;

3.1.2.    În toate consiliile judeţene şi locale părţile vor constitui o alianţă în termen de 30 zile de la semnarea prezentului Protocol;

3.1.3.   Alianţele constituite conform 3.1.2. vor acţiona prin susţinerea de proiecte comune pentru administraţiile locale respective, negociate şi decise conform 2.2.1., cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi pentru alegerea în funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, respectiv viceprimari, a câte unui membru din partea fiecărei părţi semnatare acolo unde este cazul;

3.1.4.    Sunt exceptate de la aplicarea 3.1.3. consiliile judeţene aflate în următoarele situaţii:

a)   Un partid component al Alianţei deţine singur majoritatea în consiliul respectiv, situaţie în care are libertatea de a decide asupra deţinătorilor funcţiilor de vicepreşedinte al consiliului judeţean

b)  Cele trei partide nu pot forma o majoritate, iar unul dintre acestea are deja formată o majoritate cu un alt partid sau formaţiune politică, cu excepţia PDL, situaţie în care acesta poate continua colaborarea în formula existentă;

3.1.5.   Orice alianţă cu PDL în administraţia locală este interzisă.

3.2.  Colaborarea la nivel naţional

3.2.1. Grupurile parlamentare ale părţilor semnatare sau ale celor trei partide, în cazul în care acestea au grupuri parlamentare proprii, vor iniţia consultări periodice, cel puţin săptămânale, cu privire la acţiunile parlamentare comune şi vor semna un acord de colaborare parlamentară;

3.2.2.  Proiectele legislative care vizează probleme fundamentale de politici economice, fiscale sau sociale sau privind modificarea legislaţiei electorale se comunică de către iniţiatori Alianţei şi nu pot fi depuse sau susţinute fără aprobarea acesteia;

3.2.3.   Senatorii şi deputaţii celor trei partide vor vota în mod similar, ca urmare a deciziei politice adoptate de Alianţă, în cazul moţiunilor simple sau de cenzură, în cazul solicitărilor privind suspendarea preşedintelui, în cazul voturilor privind investitura guvernului, în voturile privitoare la structura de conducere a celor două Camere ale Parlamentului şi în orice altă situaţie în care Alianţa decide astfel, cu respectarea prevederilor regulamentare, legale şi constituţionale în vigoare;

3.2.4 Proceduri în cazul alegerilor parţiale parlamentare

3.2.4.1.     În cazul în care după semnarea prezentului protocol vor interveni alegeri parţiale în unul sau mai multe colegii uninominale, Alianţa va prezenta un singur candidat;

3.2.4.2.     Candidatul va fi reprezentantul partidului membru al Alianţei care a deţinut colegiul respectiv în urma a legerilor parlamentare la termen;

3.2.4.3.     În cazul în care colegiul respectiv nu a fost câştigat în alegerile la termen de reprezentantul unui partid membru, candidatul va fi desemnat pe baza unui sondaj de opinie realizat conform 4.2.6.

CAPITOLUL IV

ALEGERILE LOCALE

4.1. Candidaturi

4.1.1.    Cele două părţi semnatare ale Alianţei vor participa la alegerile locale cu candidaturi comune pentru funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii reşedinţă de judeţ şi primar general al municipiului Bucureşti, precum şi cu liste de candidaţi comuni pentru consiliile judeţene, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

4.1.2.    Prin acordul părţilor pentru organizaţiile judeţene sau de sector al Municipiului Bucureşti, Alianţa va putea prezenta candidaturi comune în una sau mai multe circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale sau la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti;

4.1.3.   În celelalte circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti şi municipale, cele două părţi semnatare ale Alianţei vor prezenta candidaturi proprii, PNL şi PC urmând să aplice prevederile Protocolului Alianţei ACD.

4.2.  Proceduri pentru candidaturile comune la alegerile locale, cu exceptia Municipiului Bucureşti.

4.2.1.    PSD va nominaliza 21 de candidaţi pentru funcţiile de preşedinte al consiliului judeţean, iar ACD 20 de candidaţi pentru aceste funcţii;

4.2.2.    PSD va nominaliza 20 de candidaţi pentru funcţiile de primar de municipiu reşedinţă de judeţ, iar ACD 20 de candidaţi pentru aceste funcţii;

4.2.3.    Părţile semnatare se angajează ca, pe baza cercetărilor sociologice şi a consultărilor politice la nivelul conducerilor centraleuşijudeţene, să identifice şi să propună candidaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga funcţiile pentru care candidează;

4.2.4.    Numărul de locuri care revine fiecărei părţii pe lista de consilieri se stabileşte proporţional cu rezultatele în sondajele de la nivel judeţean, respectiv la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ privind intenţia de vot la consiliul respectiv;

4.2.5.    Proporţia calculată se va aplica pe listele de candidaţi prin ocupări succesive în ordinea proporţiei rezultate, prin utilizarea sumei resturilor subunitare după convergenţa cu un loc întreg, urmând repetarea procedurii până la epuizarea numărului maxim de candidaturi permis de legea electorală pentru lista respectivă;

4.2.6.    Modalitatea de realizare a sondajelor de opinie comune.

4.2.6.1.     Sondajele de opinie vor fi realizate în perioada mai-iulie 2011;

4.2.6.2.     Fiecare parte seminatară va desemna câte un institut de sondare a opiniei publice;

4.2.6.3.     Cele două institute astfel desemnate vor aplica chestionare pentru câte o jumătate din eşantioanele convenite în fiecare judeţ, respectiv fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, rezultatul final fiind calculat prin însumarea chestionarelor respective;

4.2.6.4.     Fiecare institut va avea acces în vederea verificării la chestionarele şi bazele de date ale celuilalt institut;

4.2.7.    În cazul candidaturilor comune în una sau mai multe circumscripţii electorale comunale, orăşeneşti sau municipale, conform 4.1.2., candidatul de primar şi proporţia pe lista de consilieri vor fi stabilite prin acordul părţilor;

4.2.8.    În cazul candidaturilor separate, partidele se obligă să depună liste de candidaţi care convin numărul maxim de candidaturi prevăzute de lege.

4.3.  Proceduri pentru candidaturile comune la alegerile locale în Municipiului
Bucureşti

4.3.1.    Candidatul pentru postul de primar general al Municipiului Bucureşti va fi desemnat de copreşedinţii Alianţei pe baza sondajelor de opinie precum şi pe baza altor analize;

4.3.2.    Lista de candidaţi pentru consiliul general al Municipiului Bucureşti va fi alcătuită în conformitate cu procedurile prevăzute la 4.2.4., 4.2.5. şi 4.2.6.

4.4.  Cadrul general de desfăşurare a campaniei comune;

4.4.1.    Coordonatorul campaniei electorale la nivel local şi mandatarul financiar vor fi numiţi de către candidatul de primar al Alianţei;

4.4.2.    Coordonatorul campaniei electorale la nivel judeţean şi mandatarul financiar vor fi numiţi de către candidatul pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean;

4.4.3.    Echipele de campanie în toate cazurile se constituie prin acordul părţilor;

4.4.4.    Candidatul de primar, respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean şi coordonatorul campaniei electorale vor întocmi un buget al campaniei. Acesta se aprobă de Alianţă;

4.4.5.    Bugetul campaniei electorale se constituie prin aport în proporţie de 25% al candidatului pentru postul de primar, respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean, 25% al partidului din rândul căruia provine candidatul de primar, respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean, celelalte 50% constituindu-se prin aportul partidelor, proporţional cu ponderea pe lista de consilieri.

4.5.  Susţineri şi majorităţi la nivelul administraţiei publice locale

4.5.1. Turul II al alegerilor de primar

4.5.1.1.     În cazul în care cele două părţi participă pe liste separate la alegerile locale şi candidaţii ambelor părţi se califică în turul II al scrutinului pentru postul de primar, în campania electorală pentru turul II nu sunt permise atacuri la adresa contracandidatului sau a partidului din care face parte, fiind permise numai dezbateri asupra proiectelor şi programelor privind administraţia locală;

4.5.1.2.     În cazul în care unul din candidaţii uneia dintre părţi se califică în turul II al scrutinului pentru postul de primar, candidatul (candidaţii) celeilalte părţi şi organizaţiile locale vor susţine candidatul calificat în campania pentru turul II prin:

•   Declaraţii publice de susţinere;

•   Apariţii publice împreună cu candidatul calificat în turul II;

•   Susţinere activă în campania electorală a tuturor membrilor organizaţiei locale.

4.5.1.3.   În cazul în care niciunul dintre candidaţii părţilor nu se califică în turul
II al scrutinului pentru postul de primar şi ambele părţi au reprezentanţi în consiliul local, acestea vor participa împreună la negocierile pentru susţinerea unui candidat în turul II.

4.5.2.   Susţinerea pentru obţinerea funcţiilor de vicepreşedinţi ai Consiliilor
Judeţene şi a viceprimarilor din municipiile reşedinţă de judeţ

4.5.2.1.     Părţile vor întreprinde toate demersurile pentru crearea de majorităţi care să ducă la alegerea în aceste funcţii a membrilor partidelor componente;

4.5.2.2.     În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării ambilor vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean şi ambilor viceprimari din municipiul reşedinţă de judeţ, fiecare parte va numi un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi un viceprimar al municipiului reşedinţă de judeţ;

4.5.2.3.     În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorilor a trei funcţie dintre cele menţionate la 4.5.2.2., partea care nu deţine preşedintele consulului judeţean va desemna doi dintre aceştia. In cazul în care niciuna dintre părţi nu deţine funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, opţiunea pentru desemnarea celor două funcţii va reveni părţii care nu deţine funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ. In cazul în care nici această funcţie nu este deţinută de un reprezentant al Alianţei, opţiunea va fi exercitată de partea care a obţinut cel mai mare scor în sondajul de opinie realizat conform 4.2.6;

4.5.2.4.     În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorilor a două funcţii dintre cele menţionate la 4.5.2.2., fiecare parte va desemna câte un candidat pentru una din funcţii;

4.5.2.5.     În cazul în care Alianţa va putea forma majorităţi care să ducă la posibilitatea desemnării deţinătorului unei singure funcţii dintre cele menţionate la 4.5.2.2, se aplică în mod corespunzător prevederile 4.5.2.3.;

4.5.2.6.     Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.

4.5.3.   Susţinerea pentru obţinerea funcţiilor de viceprimari de sector al
Municipiului Bucureşti şi de viceprimari generali ai Municipiului Bucureşti

4.5.3.1.    În sectoarele Municipiului Bucureşti în care una dintre părţi deţine funcţia de primar, cealaltă parte va avea prima opţiune pentru funcţia de viceprimar de sector;

4.5.3.2.    În sectoarele Municipiului Bucureşti în care niciuna dintre părţi nu deţine funcţia de primar, partea care are cel mai mare număr de consilieri va avea prima opţiune pentru funcţia de viceprimar de sector;

4.5.3.3.    La nivelul Municipiului Bucureşti fiecare parte va desemna câte un viceprimar general al Municipiului Bucureşti;

4.5.3.4.    În cazul în care Alianţa va forma o majoritate la nivelul Municipiului Bucureşti, care dă dreptul la alegerea unui singur viceprimar general se vor aplica corespunzător prevederile 4.5.3.1. Di 4.5.3.2.;

4.5.3.5.    Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.

4.5.4. Susţinerea pentru obţinerea funcţiilor de viceprimari ai altor unităţi administrativ-teritoriale

4.5.4.1.     Pentru posturile de viceprimari cele două părţi vor participa împreună la negocierile cu celelalte partide sau formaţiuni pentru alegerea acestor funcţii;

4.5.4.2.     Dacă una dintre părţile semnatare ale Alianţei va obţine singură majoritatea în Consiliul Local va avea libertatea de a stabili deţinătorul postului de viceprimar;

4.5.4.3.     Dacă una dintre părţile semnatare ale Alianţei obDine postul de primar, iar majoritatea în consiliul local se constituie de către Alianţă , cu sau fără alte partide, iar Alianţei îi revine un post de viceprimar, partea care nu are primar va avea prima opţiune pentru alegerea viceprimarului;

4.5.4.4.     Dacă nici una dintre părţile semnatare ale Alianţei nu obţine postul de primar, iar majoritatea în consiliul local se constituie de către aceasta, cu sau fără alte partide, iar Alianţei îi revine un post de viceprimar, partea sau partidul care a obţinut cele mai multe voturi la scrutinul pentru consiliul local va avea prima opţiune pentru alegerea viceprimarului;

4.5.4.5.     La nivel judeţean alianţa va putea stabili derogări numai în situaţiile unor negocieri în compensare;

4.5.4.6.     Este interzisă formarea de majorităţi împreună cu PDL.

4.6. Proceduri de colaborare în administraţia locală

4.6.1 Consilierii Alianţei în consiliile locale, judeţene, de sector şi în consiliul general al municipiului Bucureşti se vor constitui într-o majoritate, singuri sau în asociere cu consilierii altor partide politice sau cu consilieri independenţi, cu excepţia PDL;

4.6.2.     În cazul în care consilierii Alianţei aleşi în consiliile locale, judeţene, de sector şi în consiliul general al municipiului Bucureşti nu pot constitui o majoritate, aceştia vor acţiona solidar în cadrul opoziţiei din consiliul respectiv;

4.6.3.     Consilierii Alianţei aleşi în consiliile locale. judeţene, de sector şi în consiliul general al municipiului Bucureşti au obligaţia de a susţine iniţiativele executivului primăriilor şi consiliilor judeţene, dacă aceştia fac parte din Alianţă sau din majoritatea constituită de aceasta;

4.6.4.     Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, aparţinând Alianţei, se vor consulta anticipat propunerii unor proiecte de hotărâri cu grupurile de consilieri ale partidelor componente; 4.6.5. Reprezentanţii aleşi sau numiţi în funcţii în administraţia locală aparţinând Alianţei nu vor face declaraţii publice referitoare la deciziile sau acţiunile celorlalţi reprezentanţi ai Alianţei care pot aduce prejudicii imaginii acestora sau bunei colaborări în cadrul Alianţei.

CAPITOLUL V

ALEGERILE PARLAMENTARE

5.1.   Cele două părţi componente ale Alianţei vor participa în alegerile parlamentare cu candidaţi comuni;

5.2.   Candidaturile vor fi prezentate în numele Alianţei şi vor folosi semnul electoral al acesteia, în condiţiile legii electorale;

5.3.   Procedura de desemnare a ponderii candidaturilor şi a candidaţilor la nivel naţional

5.3.1.    Fiecare parte componentă a Alianţei va desemna un număr egal de candidaţi la nivel naţional;

5.3.2.    În cazul în care vor fi desemnaţi pentru o nouă candidatură prin procedurile interne ale fiecărui partid membru al Alianţei, parlamentarii în funcţie vor avea prima opţiune pentru candidatura în colegiul electoral în care au fost aleşi în precedentele alegeri la termen sau parţiale;

5.3.3.    În cazul modificărilor în componenţa colegiilor electorale, prima opţiune va fi exercitată pentru colegiul electoral cu componenţa cea mai apropiată de forma stabilită în alegerile la termen precedente;

5.3.4.    Candidaţii celor două părţi care urmează să fie repartizaţi în colegiile electorale vor fi desemnaţi conform prevederilor statutare ale partidelor vor fi comunicaţi Alianţei sub semnătură preşedintelui fiecărui partid;

5.4.  Procedura de desemnare a ponderii candidaturilor la nivelul circumscripţiilor
electorale

5.4.1.    Alianţa va stabili, prin negocieri la nivel naţional, colegiile uninominale în care urmează să fie repartizaţi candidaţii celor două părţi;

5.4.2.    Alianţa va asigura fiecărei părţi o reprezentare parlamentară cât mai echilibrată în fiecare circumscripţie electorală, cu respectarea 5.3.1., 5.3.2. şi 5.3.3.;

5.4.3.    Părţile semnatare se angajează ca, pe baza cercetărilor sociologice a consultărilor politice la nivelul conducerilor partidelor să identifice şi să propună candidaţii cu cele mai mari şanse de a câştiga colegiile pentru care candidează;

5.5.  Modificări în situaţiile schimbării sistemului electoral

5.5.1. În cazul modificării sistemului electoral sau al reducerii numărului de parlamentari, Alianţa va redacta un addendum la prezentul protocol cu privire la modalitatea de repartizare a candidaturilor.

5.6.  Procedura de depunere a candidaturilor

5.6.1. Candidaturile se depun sub semnătura preşedinţilor partidelor componente, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

5.7.  Echipa de campanie şi campania electorală

5.7.1.    Coordonatorul campaniei electorale parlamentare şi echipa centrală de campanie se desemnează de către Alianţă;

5.7.2.    La nivel judeţean, de sector al municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiului Bucureşti, structurile de la nivelul respectiv vor desemna coordonatori ai campaniei electorale parlamentare, cu rol de armonizare şi coordonare a campaniilor candidaţilor;

5.7.3.    La nivelul colegiilor electorale, fiecare candidat îşi va desemna coordonatorul campaniei electorale, precum şi mandatarul financiar în condiţiile legii;

5.7.4.    Alianţa poate desemna un mandatar financiar comun la nivelul circumscripţiei electorale sau pentru mai mulţi candidaţi dintr- o circumscripţie, în condiţiile legii, cu acordul candidaţilor respectivi;

5.7.5.    Coordonatorii la nivel judeţean (S, MB) vor întocmi, împreună cu candidaţii şi cu acordul partidelor componente, un program general de campanie al candidaţilor în circumscripţie;

5.7.6.    Bugetul campaniei parlamentare la nivel central se propune de către echipa de campanie şi se aprobă de către Alianţă;

5.7.7.    Bugetul se constituie din contribuţii ale candidaţilor, precum şi din contribuţii ale celor două partide, proporţional cu numărul de candidaturi depuse;

5.7.8.    Cele două părţi componente ale Alianţei vor întreprinde toate demersurile necesare pentru implicarea membrilor acestora, în special al aleşilor din administraţia publică locală, în campania electorală, conform strategiei prezentate de echipa de campanie.

CAPITOLUL VI

ALEGERI PREZIDENŢIALE

6.1. Procedura de desemnare a candidatului prezidential

6.1.1.    Alianţa va susţine, atât în ipoteza alegerilor prezidenţiale la termen, cât şi a celor anticipate, un singur candidat pentru funcţia de Preşedinte al României;

6.1.2.    Candidatul Alianţei pentru funcţia de Preşedinte al României va fi persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional, realizat prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor 4.2.6.

6.1.3.    Decizia de desemnare se supune validării organismelor statutare competente ale partidelor, în conformitate cu procedurile statutare ale fiecărui partid;

6.1.4.    Din momentul validării, candidatul este reprezentantul Alianţei şi al partidelor componente în cursa prezidenţială.

6.2. Campania electorală

6.2.1    Coordonatorul campaniei electorale este desemnat de către candidatul prezidenţial;

6.2.2    Echipa centrală de campanie este numită de Alianţă cu acordul candidatului şi consultarea coordonatorului campaniei;

6.2.3    Echipele de campanie la nivel judeţean, de sector şi al Municipiului Bucureşti sunt numite de structurile de la nivelul respectiv, cu acordul coordonatorului campaniei;

6.2.4   Bugetul campaniei electorale prezidenţiale se propune de către echipa de campanie şi se aprobă de către candidat şi Alianţă;

6.2.5.    Alianţa va desemna un mandatar financiar al campaniei prezidenţiale, cu acordul candidatului şi consultarea şefului de campanie;

6.2.6.    Bugetul se constituie în proporţii egale între cele două părţi semnatare;

6.2.7.    Cele două părţi componente ale Alianţei vor întreprinde toate demersurile necesare pentru implicarea tuturor membrilor acestora în campania electorală prezidenţială, conform strategiei prezentată de echipa de campanie.

CAPITOLUL VII

PROCEDURI PRIVIND REPREZENTAREA ÎN GUVERN, PRECUM ŞI ÎN STRUCTURILE ACESTUIA

7.1.  Procedura de desemnare a Primului Ministru

7.1.1.    Candidatul Alianţei pentru postul de Prim Ministru este desemnat de partea care nu propune o candidatură pentru funcţia de Preşedinte al României;

7.1.2.    La desemnare, Primul Ministru îşi asumă programul de guvernare şi protocolul Alianţei.

7.2.  Procedura de desemnare a ponderii părţilor în guvern

7.2.1.    Structura Guvernului, precum şi modul de funcţionare al acestuia, vor fi decise de Alianţă şi vor fi supuse spre aprobare Parlamentului în forma aprobată;

7.2.2.    Ponderea celor două părţi în guvern se stabileşte în mod egal între cele două părţi componente ale Alianţei, fără a considera funcţia de Prim Ministru;

7.2.3. Repartizarea între cele două părţi a miniştrilor se va face, după stabilirea structurii Guvernului, prin negocieri coordonate de conducerile partidelor componente, ţinând cont de competenţele si experienţa profesională şi politică a fiecărui candidat;

7.2.4.    Structura guvernului va conţine cel puţin o funcţie de Viceprim Ministru care reprezintă partidul din care face parte Prim Ministrul şi care va fi desemnat înlocuitor de drept al Prim Ministrului, în condiţiile legii şi Constituţiei;

7.2.5.    Propunerile partidelor componente ale Alianţei vor fi făcute în conformitate cu procedurile interne ale fiecărui partid şi se comunică Alianţei şi Prim Ministrului desemnat sub semnătura preşedintelui partidului respectiv;

7.2.6.    La desemnare, membrii Guvernului îşi asumă programul de guvernare şi protocolul Alianţei.

7.3.  Proceduri privind numărul şi repartizarea secretarilor de stat, subsecretarilor de stat şi a funcţiilor asimilate;

7.3.1. Cele două părţi componente ale Alianţei vor desemna un număr egal de secretari de stat, subsecretari de stat şi persoane care ocupă funcţii asimilate din structura guvernului şi a ministerelor, separat pentru fiecare categorie în parte, egalitatea urmând să fie reflectată în structura fiecărui minister, separat pentru fiecare categorie în parte.

7.4.    La desemnare, persoanele propuse îşi asumă programul de guvernare şi protocolul Alianţei.

7.5.    În toate situaţiile cele două părţi se angajează să desemneze sau să susţină persoane care îndeplinesc criteriile legale, sunt calificate profesional pentru funcţia respectivă şi îndeplinesc condiţii morale privind neimplicarea în conflicte de interese şi care se angajează să-şi îndeplinească mandatul în depline condiţii de legalitate şi moralitate.

7.6.    În situaţiile înlocuirilor din funcţie, partidul care a deţinut portofoliul sau funcţia respectivă face o nouă nominalizare, în conformitate cu 7.2., 7.3., 7.4., 7.5.

CAPITOLUL VIII

PROCEDURI PRIVIND ACŢIUNILE PARLAMENTARE COMUNE

8.1.    Cele două părţi vor acţiona împreună pentru formarea unei majorităţi parlamentare;

8.2.    În cazul în care cele două părţi nu vor putea forma sau face parte dintr-o majoritate parlamentară vor acţiona împreună ca partide de opoziţie;

8.3.    În cazul în care cele două părţi pot forma sau face parte dintr-o majoritate parlamentară care poate susţine candidaţi funcţiile de preşedinte de cameră a Parlamentului, acestea vor susţine aceiaşi candidaţi, fiecare parte urmând să desemneze câte un candidat. Partea care prezintă candidatul pentru postul de Prim Ministru va desemna candidatul pentru postul de Preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar partea care prezintă candidatul pentru funcţia de Preşedinte al României va desemna candidatul pentru funcţia de Preşedinte al Senatului.

8.4.    Celelalte funcţiide conducere în cele două Camere ale Parlamentului se desemnează conform regulamentelor celor două Camere Parlamentare;

8.5.    În cazul în care cele trei partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii membri ai partidelor componente ale coaliţiei trebuie să sprijine, în şedinţele de grup parlamentar, de comisii şi de plen iniţiativele guvernului din care Alianţa face parte;

8.6.    În cazul în care cele două partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii celor două partide nu vor susţine sau vota iniţiative parlamentare care au punct de vedere negativ din partea guvernului;

8.7 . În cazul în care cele două partide fac parte dintr-o majoritate parlamentară, parlamentarii celor două partide nu vor susţine sau vota moţiuni simple sau de cenzură;

8.8.   În toate situaţiile, liderii grupurilor parlamentare vor avea consultări săptămânale sau ori de câte ori este nevoie cu privae ^;a activitatea parlamentară;

8.9.   Este interzisă negocierea cu PDL pentru formarea majorităţii parlamentare.

CAPITOLUL IX

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

9.1.    Modificările la protocolul Alianţei se negociază Şi se aprobă de către forurile statutare în drept ale partidelor;

9.2.    Denumirea integrală a Alianţei este Uniunea Social Liberală;

9.3.    Denumirea prescurtată a alianţei este USL;

9.4.    Semnul permanent şi semnul electoral al alianţei este reprezentat de semnele permanente alăturate ale PSD (trei trandafiri sub care se află denumirea prescurtată PSD încadraţi într-un pătrat) Şi ACD PNL-PC (o săgeată încadrată într-un pătrat sub care se află denumirile prescurtate PNL PC);

9.5.    Sediul Alianţei este în Bucureşti, sectorul 1, Şos. Kiseleff nr. 57;

9.6.    Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul electoral al Alianţei vor fi utilizate în alegerile la care se participă pe liste comune/cu candidaţi comuni;

9.7.    În cazul participării pe liste separate şi cu candidaţi proprii, partidele vor utiliza denumirea integrală, denumirea prescurtată, semnul permanent şi semnul electoral cu care acestea sunt înscrise la Tribunalul Bucureşti;

9.8.    Cele două părţi nu vor accepta sau iniţia participarea separată în alte alianţe electorale;

9.9.    Prezentul protocol este valabil până la data de 31 decembrie 2020;

9.10.    Sancţiunile pentru încălcarea protocolului se asimilează celor pentru încălcarea statutelor partidelor, decise de fiecare parte, şi din proprie iniţiativă sau la solicitarea celeilalte părţi;

9.11.    Prezentul protocol intră în vigoare pentru organizaţiile şi membrii partidelor la data semnării, iar pentru terţi la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii Tribunalului Bucureşti privind înscrierea în registrul partidelor politice.

“O justiţie independentă pentru o Românie puternică”

Consolidarea integritatii si responsabilitatii sistemului de justitie
În acest domeniu deosebit de delicat, Uniunea Social – Liberala îsi propune sa actioneze, în perioada 2012-2016, pentru cresterea permanenta a calitatii actului de justitie în raporturile cu cetatenii si a independentei si impartialitatii sale. USL va avea în vedere rezolvarea aspectelor deosebit de sensibile legate de gasirea si implementarea acelor mecanisme care sa garanteze, în mod real, independenta si impartialitatea justitiei, democratizarea acesteia ca parte integranta a procesului de reabilitare si întarire a statului de drept în România si combaterea coruptiei.
Realizarea si apoi consolidarea pe baze reale si în raport cu nevoile cetatenilor a unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient, pe principiile transparentei decizionale si a integritatii în exercitarea functiilor publice reprezinta prioritatile USL pentru perioada 2012-2016.
Plecând de la radiografia starii societatii românesti, având în vedere Recomandarea 19/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, precum si Declaratia de la Bordeaux, din 2009, a Consiliului consultativ al procurorilor europeni, Uniunea Social – Liberala considera ca trebuie facuti urmatorii pasi pentru reformarea Justitiei, cresterea calitatii actului de justitie si recredibilizarea activitatii slujitorilor legii în fata cetatenilor:
1. Oprirea excesului de legiferare, a reglementarii normative prin ordonante de urgente, angajarea raspunderii si limitarea ilicitului penal doar la faptele antisociale ce prezinta un anumit grad de periculozitate.
2. Finantarea autoritatii judecatoresti potrivit exigentei unei functionari utile si normale, scopului urmarit: o justitie de calitate, în slujba cetateanului.
3. Unificarea practicii judiciare si cresterea rolului hotarârilor judecatoresti în stabilitatea raporturilor juridice.
4. Modificarea legislatiei privind statutul magistratilor astfel încat toate atributiile legate de numirea în functie a judecatorilor si procurorilor si mai ales în functiile de conducere sa ramâna în sfera autoritatii judecatoresti, cu excluderea factorutui politic.
5. Examinarea posibilitatii eficientizarii structurilor organizatorice ale Ministerului Public si a unei eventuale redistribuiri a competentelor care sa contribuie la cresterea calitatii si operativitatii actului de urmarire penala.
6. Imbunatatirea cadrului de perfectionare continua a pregatirii profesionale a magistratului.
7. Organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislatii penale si pregatirea profesionala a corpului magistratilor în legatura cu noile institutii de drept.
9. Organizarea unor întâlniri periodice între reprezentantii celor trei autoritati constitutionale, cu participarea reprezentantilor societatii civile, inclusiv al asociatiilor profesionale ale magistratilor, pe problemele strategice privind justitia si statul de drept.
Consolidarea si ridicarea justitiei române la nivel european
În acest domeniu, USL are în vedere:
·        consolidarea statutului de independenta a puterii judecatoresti prin crearea si consolidarea unui  corp profesionist de magistrati;
·        garantarea si asigurarea independentei depline si reale a Consiliului Superior al Magistraturii si întarirea rolului sau în cariera magistratilor;
·        cresterea rolului deontologiei profesionale a magistratilor;
·        consolidarea instantelor specializate (pentru minori si familie; comerciale; de munca si asigurari sociale; administrativ – fiscale; proprietate intelectuala);
·        participarea judecatorilor si a procurorilor la luarea deciziilor care privesc organizarea si administrarea instantelor judecatoresti si a parchetelor, precum si la elaborarea bugetelor acestora;
·        interpretarea si aplicarea unitara a legii pe întreg teritoriul tarii;
·        îmbunatatirea comunicarii justitie si justitiabilii / societatea civila;
·        consolidarea masurilor specifice justitiei pentru minori;
·        consolidarea sistemului de reintegrare sociala si protectia victimelor;
·        realizarea unor conditii la standarde europene în penitenciare;
·        pregatirea permanenta a tuturor sectoarelor sistemului judiciar (magistrati, experti din autoritatile publice) în drept comunitar, participarea la toate structurile comunitare de resort ;
·        urmarirea permanenta a acquis-ului comunitar si implementarea acestuia în legislatia interna;
·        monitorizarea permanenta a modului de îndeplinire a obligatiilor asumate la nivel european;
·        consacrarea si consolidarea rolului Ministerului Justitiei, doar de administrator al justitiei ca serviciu public.
Consolidarea statutului magistratilor
În vederea consolidarii statutului corpului de magistrati se vor asigura:
·        intarirea independentei si integritatii magistratilor judecatori si procurori;
·        cresterea raspunderii  – administrativa si materiala – si responsabilizarea magistratilor fata de actul de justitie;
·        stabilirea unei politici de resurse umane pe termen lung în cadrul sistemului judiciar care sa se concentreze asupra:
-     redefinirea sistemului de selectie si promovare a magistratilor prin concurs;
-     perfectionarii si specializarii magistratilor;
-     evaluarii si promovarii corecte a  magistratilor;
-     sanctionarii abaterilor de la normele deontologice;
Eforturile în acest domeniu sunt orientate spre îmbunatatirea competentei personalului judiciar prin îmbunatatirea sistemului de selectie, angajare, formare, promovare si salarizare.
·        reorganizarea sistemului de formare initiala si continua în cadrul Institutului National al Magistraturii, precum si dezvoltarea institutionala a INM;
·        examinarea si reevaluarea structurii jurisdictionale pentru a promova imbunatatirea expertizei juridice a magistratilor si personalului instantelor;
Punerea în executare a hotarârilor judecatoresti
Raspunzând sesizarilor facute de catre cetateni asupra disfunctionalitatilor din justitie, USL va asigura îmbunatatirea mecanismelor institutionale care sa sustina acest deziderat;
Accesul real al cetatenilor la justitie
În acest domeniu USL va actiona pentru a îndeparta acele cauze care au îndepartat justitia de cetatean, au creat nedreptati si chiar suferinte si au ca scop sa permita persoanelor defavorizate acces egal la justitie si un tratament egal în fata legii. Avem în vedere:
·        identificarea problemelor care fac dificil accesul la justitie astfel încât sistemul sa ofere o apropiere a cetatenilor de justitie, inclusiv prin înfiintarea mai multor instante specializate;
·        asigurarea dreptului la un proces echitabil si la cresterea celeritatii actului de justitie;
·        dezvoltarea cadrului legislativ în vederea unificarii practicii judiciare;
·        reasezarea taxelor si tarifelor în domeniul judiciar pentru ca acestea sa fie accesibile cetateanului;
·        asigurarea stabilitatii raporturilor juridice;
Promovarea asistentei judiciare gratuite
USL va actiona ferm pentru eliminarea deficientelor de acordare a asistentei judiciare gratuite, prin:
·        masuri legislative pentru extinderea sistemului de asistenta juridica gratuita si din oficiu;
·        stabilirea de criterii clare si obiective pentru acordarea asistentei juridice gratuite;
·        reactualizarea onorariilor avocatilor privind asistenta juridica gratuita si din oficiu, în raport cu structura, complexitatea si particularitatile cauzelor;
Depolitizarea întregului sistem judiciar
·        eliminarea, prin masuri legislative si prin consolidarea garantiilor institutionale, a oricarei posibilitati de imixtiune politica în actul de justitie;
·        asezarea în prim plan a criteriilor etico-morale si profesionale de numire în functie a magistratilor;
·        întarirea sistemului disciplinar pentru profesionistii din justitie;
Durata proceselor
Pentru reducerea duratei proceselor, se vor avea în vedere urmatoarele:
·        reglementarea, pentru prima data în legislatia româna, a unei actiuni în justitie prin care orice justitiabil, care are sau a avut un proces, sa se poata plânge împotriva duratei excesive a acestuia;
·        reorganizarea instantelor din tara prin reducerea volumului de cauze pe magistrat, precum si generalizarea procedurilor de mediere. În acelasi timp, se va urmari ca, prin utilizarea procedurilor de mediere, sa se ajunga la rezolvarea amiabila a situatiilor conflictuale, fara a se apela la instanta de judecata;
Reformarea mecanismelor si procedurilor judiciare
USL îsi propune sa realizeze acest obiectiv prin:
·        reexaminarea structurii jurisdictionale a instantelor pentru a avea un echilibru între complexitatea cauzelor si experienta judecatorilor;
·        simplificarii regulilor în interiorul instantelor;
·        promovarea si întarirea acelor mecanisme de solutionare alternativa a cauzelor;
·        întarirea colaborarii cu celelalte structuri ale puterii judecatoresti;
·        examinarea si reevaluarea structurii jurisdictionale, pentru a detine o distribuire echilibrata a cazurilor;
·        introducerea de mecanisme pentru implementarea autonomiei functionale si financiare a puterii judecatoresti;
·        în scopul degrevarii instantelor de judecata vom sustine si consolida profesiile si procedurile fundamentate pe consens, având ca obiectiv solutionarea cauzelor si cererilor nelitigioase (conciliere, arbitraj, mediatori, notariale etc.)

Programul politic pentru  o guvernare  în care  justitia  trebuie  sa  devina un serviciu  public  si  performant

Consideratii  generale
Având în vedere situatia actuala, organizatiile profesionale ale magistratilor au reclamat:
1. Lipsa echilibrului constitutional statuat între puterile statului prin nerespectarea prevederilor art. 1 alin.(4) din Constitutia României, republicata;
2. Lipsa avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la proiectele de legi ce vizeaza sistemul judiciar;
3. Lipsa unui tratament egal între puterile statului;
4. Conduita publica a executivului fata de puterea judecatoreasca.

Ce ne propunem?
Programul politic pentru o guvernare cu adevarat democratica îsi propune urmatoarele directii de actiune:

I. Conditia magistratului si imaginea sa publica
1. Recunoasterea si garantarea în exercitiul autoritatii lor de catre celelalte puteri ale statului a rolului puterii judecatoresti în societatea democratica, ca fundament al statului de drept (prevederile art. l alin. (4) din Constitutia României, republicata).
2. Recunoasterea statutului european al magistratului în România în concordanta cu reglementarile constitutionale si recomandarile internationale în materie.
3. Reconsiderarea atitudinii executivului de încalcare a drepturilor statuate prin legislatia nationala privind magistratii si normele internationale.
4. Modificarea cadrului juridic ce vizeaza cariera profesionala a procurorilor în sensul stabilirii unui mecanism de promovare în functii de conducere identic cu cel al judecatorilor, scoaterea acestora de sub autoritatea Ministrului Justitiei si recunoasterea independentei lor.
5. Asigurarea de conditii de munca adecvate, sub aspectul schemelor corespunzatoare de personal, a conditiilor de pregatire profesionala continua, a dotarilor optime (sedii de instante si parchete, logistica, documentare)
6. Recunoasterea statutului magistratului si previzibilitatea acestuia, inclusiv sub aspectul salarizarii si pensionarii magistratilor, în acord cu demnitatea si responsabilitatea profesiei si cu incompatibilitatile si interdictiile pe care acestia si le asuma.
7. Recunoasterea justitiei ca domeniu de interes national, cu toate consecintele decurgând din aceasta realitate, inclusiv sub aspectul obligatiei statului de a asigura finantarea adecvata a sistemului judiciar.
8. Solicitarea si respectarea  avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice modificare legislativa care vizeaza statutul si activitatea sistemului judiciar; Initiativele legislative, modificarile sau completarile de natura legislativa privind statutul judecatorilor, organizarea judiciara, desfasurarea activitatilor judiciare, normele procedurale nu pot fi adoptate decât cu consultarea corpului profesional al judecatorilor, cu asociatiile profesionale si cu Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, se instituie un mecanism de consultare periodica a corpului magistratilor, care va putea sustine prin reprezentantii sai, în fata comisiilor de specialitate juridica ale Parlamentului României, pozitia magistratilor referitoare la proiectele de acte normative aflate în procedura parlamentara.
II. Echilibrul puterilor în stat
1. Echilibrul puterilor în stat presupune, pe de-o parte, egalitatea puterilor uneia fata de cealalta si a celorlalte doua fata de cea de a treia putere, indiferent ca aceasta din urma este puterea legiuitoare, puterea executiva sau cea judecatoreasca.
2. Pe de alta parte, echilibrul puterilor în stat presupune controlul reciproc al puterilor, în limite constitutionale. Mecanismul de control reciproc se realizeaza în mod transparent si în mod specific fiecarei puteri constituite în stat.
3. Controlul reciproc presupune informarea prealabila ori, dupa caz, ulterioara, conform obligatiilor legale sau în baza unui protocol între cele trei puteri, acesta din urma cu participarea societatii civile.
4. Independenta justitiei, a instantelor si a judecatorilor, precum si inamovibilitatea judecatorilor nu pot face obiectul negocierilor dintre puteri.
III. Respectarea Statutului judecatorilor
Acesta priveste competenta, independenta si impartialitatea acestora, precum si îndatoririle si responsabilitatile judecatorilor. Este exclusa orice actiune, masura sau act, indiferent de ce natura, din partea celorlalte doua puteri prin care s-ar aduce atingere încrederii în ceea ce priveste aceasta competenta, independenta sau impartialitate. Puterile legislativa si executiva nu pot interveni arbitrar în deciziile vizând selectia, recrutarea, desemnarea, evaluarea sau evolutia acestora, precum si la încetarea functiei de judecator si cercetarea disciplinara.
În acelasi timp, recunoasterea, aplicarea, executarea hotarârilor judecatoresti nu pot fi supuse interventiei celorlalte puteri.
IV. Bugetul puterii judecatoresti
1. Puterea executiva si cea legislativa au obligatia de a aloca resurse suficiente instantelor, dându-le acestora posibilitatea sa functioneze în conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
2. Reprezentantii celor trei puteri vor proiecta si initia implementarea unei strategii pe termen lung în care vor previziona nevoile financiare, de personal si cele materiale, inclusiv cele vizând cheltuielile de dezvoltare ale sistemului si instantelor, toate acestea în vederea asigurarii unui act de justitie eficient. Strategia va fi însotita de un plan de actiune, elaborat pentru acelasi termen, ce va cuprinde obiectivele de finantare, termenele intermediare de realizare, responsabilii care îsi asuma realizarea obiectivelor de finantare, resursele umane, financiare sau materiale ce se vor aloca, modalitatea de alocare a resurselor, mecanisme intermediare de control (rapoarte intermediare întocmite în comun de reprezentantii celor trei puteri cel putin semestrial) ce vor fi supuse discutiei celor trei puteri în cadrul unui comitet comun.
3. Procedura de elaborare si adoptare a bugetului este identica cu cea a bugetelor celorlalte puteri din stat.
4. Pentru asigurarea independentei justitiei si eliminarea oricaror pârghii de constrângere, inclusiv de natura politica este interzisa orice rectificare bugetara negativa pe parcursul exercitiului bugetar anual.
5. Bugetul puterii judecatoresti apartine acesteia, prin intermediul Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Nu poate fi adoptat niciun act normativ din partea celorlalte doua puteri de natura sa aduca atingere acestui principiu.
6. Bugetul instantelor este cuprins în bugetul general al statului, urmând ca proiectul de buget anual sa fie prezentat de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Parlamentului României.
V. Puterea legislativa si puterea executiva
Puterea legislativa si puterea executiva au obligatia sa asigure coerenta sistemului legislativ, ca o garantie a stabilitatii drepturilor si libertatilor cetatenilor. La rândul sau, puterea judecatoreasca are obligatia de a realiza uniformizarea practicii judiciare, ca o garantie a respectarii stabilitatii raporturilor juridice.
Puterea judecatoreasca îsi asuma si îsi exercita rolul de garant al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. În acest sens, se obliga sa îmbunatateasca nivelul de calitate a actului de justitie, prin cresterea performantelor profesionale ale corpului magistratilor.
Programul politic în domeniul justitiei vizeaza respectarea efectiva a drepturilor si libertatilor individuale, reluarea dialogului si cooperarii reale între puterile statului, între autoritati si partenerii sociali/profesionali si restabilirea prestigiului si autoritatii magistratilor si a puterii judecatoresti în ansamblul sau.

Propunem urmatoarele obiective:

1. O stare de normalitate a raporturilor dintre autoritatea judecatoreasca si celelalte autoritati ale statului. Guvernul trebuie sa redevina un partener al autoritatii judecatoresti. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa fie consultat în cadrul procedurii de elaborare si adoptare a proiectelor de acte normative în relatia cu puterea judecatoreasca de catre puterea executiva si cea legislativa, pe baza unui aviz CONFORM în privinta proiectelor de acte normative care intereseaza activitatea sistemului judiciar.
2. Factorul uman – principalul mijloc de îmbunatatire a functionarii jutitiei. Justitia este facuta de oameni, prin oameni si în sprijinul oamenilor. Calitatea actului de justitie este direct proportionala cu calitatea pregatirii tuturor celor care exercita profesii juridice reglementate, ca si cu integritatea morala a acestora. De aceea, este necesar un plan de compatibilizare a pregatirii si formarii tuturor profesiilor juridice, o reevaluare a sistemului de admitere în profesii, inclusiv în magistratura. Stagiul judecatorilor si procurorilor trebuie organizat asigurând intersectarea activitatii acestora cu celelalte profesii juridice, precum si cu realitatile mediului economic.
Este evidenta nevoie de personal în justitie, ceea ce implica cresterea numarului de magistrati si punerea la dispozitia magistratilor a unui personal auxiliar suficient, constând în grefieri, dactilografi, consultanti, consilieri si experti. Pentru eficientizarea gestionarii bugetelor instantelor, instituirea functiei de manager de instanta ar putea fi o solutie. Schemele de personal pentru instante si parchete vor fi dimensionate în functie de volumul de activitatea al magistratilor si pe baza normarii activitatii personalului auxiliar din instante si parchete.
3. Finantarea sistemului judiciar – principala responsabilitate a ICCJ si CSM. Având în vedere faptul ca independenta justitiei si asigurarea resursei umane de calitate nu se pot realiza în absenta unei finantari corespunzatoare, Guvernul trebuie sa se transforme într-un veritabil partener al justitiei, iar finantarea este o principala cale de realizare a acestui deziderat. Taxele judiciare de timbru platite de justitiabili sunt astazi orientate înspre primari, înspre autoritatile publice locale. Aceasta situatie este inoportuna. Orice serviciu public are interesul legitim si chiar obligatia sa se finanteze din venituri proprii. Instantele, prin natura lor, pot realiza un numar extrem de restrâns de activitati aducatoare de venit, spre deosebire de majoritatea covârsitoare a institutiilor si autoritatilor publice.

Principalele solutii pentru asigurarea finantarii sistemului sunt:
-Taxele judiciare de timbru sa fie folosite pentru finantarea sistemului judiciar;
-Bugetul justitiei sa apartina justitiei, prin intermediul Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Astfel, s-ar elimina o ingerinta semnificativa a factorului politic în administrarea puterii judiciare, asa cum se prevede în legea  de organizare  a instantelor;
-Aplicarea legii privind transferarea atributiilor Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor la Înalta Curte de Casatie si Justitie si asigurarea prealabila a managerilor necesari gestionarii bugetului la instante este o conditie eminamente necesara reformarii justitiei.
Se impune adoptarea legislatiei în cel mai scurt timp.
4. Unificarea practicii judiciare prin studierea posibilitatii de introducere a unei forme de precedent judiciar, în sensul ca solutiile date problemelor de drept de catre instantele superioare (ÎCCJ, curti de apel) vor fi obligatorii pentru instantele inferioare (tribunale, judecatorii). USL a initiat proiectul de uniformizare a jurisprudentei propus de asociatiile de magistrati, proiect adoptat de Camera Deputatilor respins ca urmare a opozitiei parlamentarilor din arcul guvernamental.
5. Încurajarea pe cale normativa a utilizarii metodelor alternative de solutionare a disputelor. Sustinerea profesiilor de mediator si arbitru este o prioritate pentru USL, acestea oferind justitiabililor si potentialilor justitiabili alternative eficiente la sistemul juridic, sufocat în aceasta perioada de numarul deosebit de mare de dosare. Costurile antrenate de catre stat cu privire la aceste procese pot fi mult diminuate prin consolidarea profesiilor care ofera alternative la sistemul juridic.
6. Adoptarea unui Statut al Procurorului, pornind de la competentele organelor judiciare prevazute în noul Cod de procedura penala. Statutul trebuie sa clarifice raportul dintre Ministrul Justitiei si Ministerul Public, precum si aspectele legate de cariera procurorilor (conditiile, criteriile si procedura de numire în functii de conducere, evaluarea si raspunderea profesionala).
7. Înlaturarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), derulat împreuna cu Comisia Europeana, consecinta fireasca a implementarii directiilor de actiune mentionate anterior. Comisia Europeana a subliniat în mod just faptul ca MCV nu se poate substitui vointei politice interne de reforma si ca îndeplinirea tuturor obiectivelor trebuie asumata neechivoc de toate fortele politice din România, de toate autoritatile publice, la nivel central si local, în beneficiul direct al cetateanului de rând.
8. Este necesara o regândire a prevederilor legilor justitiei adoptate în anul 2004 (Legea  nr.303, nr.304, nr.317), în  sensul:
a.  Instituirii unor reglementari comune pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor si procurorilor, cu excluderea factorului politic din aceasta procedura.
b. Revizuirii procedurii de concurs/interviu/verificare pentru ocuparea functiilor de conducere si de promovare în functii de executie la instante si parchete.
c. Modificarii structurii posturilor în Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea gradelor profesionale superioare (Curte de Apel, Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe lânga acestea).
9. Îmbunatatirea strategiei de reforma întocmita de CSM, ICCJ si organizatiile profesionale.
10. Regândirea reglementarilor legale privind asistenta juridica gratuita
11. Reorganizarea INM, în sensul dezvoltarii atributiilor de perfectionare a magistratilor în specializarile comercial, faliment, dreptul familiei, infractiuni în domeniul bancar si informatica.

Uniunea Social – Liberala are credinta ca, prin adoptarea si punerea în aplicare a acestui pachet de masura, se va realiza adevarata reforma a justitiei române. Aceasta reforma nu poate fi facuta decât având la baza un parteneriat onest si transparent cu organizatiile profesionale ale magistratilor, cu CSM, cu reprezentanti ai puterii executive si ai societatii civile. Numai printr-o reforma reala a justitiei se poate reface încrederea cetateanului în actul de justitie, conditie esentiala a unui stat de drept, democratic, modern.

VIZIUNEA USL PRIVIND ENERGIA

VIZIUNEA USL PRIVIND ENERGIA

PROGRAMUL ECONOMIC

Programul Economic USL: Creştere, Dezvoltare, Locuri de muncă

1 Iun

Obiective strategice USL

Ce ne propunem:
Locuri de munca
Locuri de munca
Locuri de munca

Statul nu creeaza direct locuri de munca, ci asigura, prin mixul de politici economice aplicate, mediul necesar cresterii ocuparii in economie!

Obiectiv: cel putin 1 milion de noi locuri de munca!

Azi suntem tot in criza (desi iesim din recesiune), pentru ca n-am rezolvat marile dezechilibre ale economiei noastre. Totul trebuie construit in jurul locurilor de munca

Mai multa economie, mai putina birocratie.

Instrumente de creare de noi locuri de munca:

-             Reducerea costului muncii

-             Stimularea sectorului privat

-             Scaderea fiscalitatii

-             Incurajarea capitalului national (cu accent pe zona industriala)

-             Atragerea investitiilor straine

-             Absorbtia fondurilor europene

-             Cresterea competitivitatii

Alte tinte:

-             Proiecte de infrastructura nationala si locala

-             Prioritati nationale: agricultura si energie

-             Sistem fiscal stimulativ, predictibil si echilibrat

-             Descentralizare si depolitizare

-             Transparenta in folosirea banilor publici si pedepsirea faptelor de coruptie

-             Parteneriate comerciale internationale eficiente

-             Proiecte nationale de coeziune

Crearea de noi locuri de muncă

• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori.
• Reducerea integrală a plăţii CAS datorate de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii pe locul de muncă încă un an de zile).
• Zero taxe pentru angajarea în regim part time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani.
• Reducerea şomajului în rândul tinerilor. Condiţionarea participării la licitaţiile pentru lucrări publice de existenţa a minim 10% angajati tineri (criterii – vârsta de până în 25 de ani plus conditie minim un an agajati la firma respectiva).
• Cresterea salariului minim pe economie la 800 lei/luna.

Un sistem fiscal stimulativ, echitabil şi predictibil

Pastram plafon 16% si introducem impozit diferentiat pe venitul salarial cu deductibilitati fiscale

-             Cota 8% pana la 800 lei/luna

-             Cota 12% ce depaseste 800 lei/luna pana la 1600 lei/luna

-             Cota 16% ce depaseste 1600 lei/luna

Dupa 4 ani de mandat, TVA va reveni la nivelul de 19%

Un sistem fiscal stimulativ, echitabil şi predictibil

• Deduceri din impozit -jumătate din plata pentru pensie privata (pilonul III) si asigurări private de sănătate, cu un plafon stabilit.
• Introducerea unei suprataxari a tranzactiilor speculative.
• Alinierea la media europeana a redevenţelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului.

Stimularea sectorului privat

• Stimularea asocierii in agricultura.
• Program de dezvoltare a retelei nationale de colectare, depozitare si prelucrare a produselor agricole.
• Pastrarea opţiunii plăţii 16% impozit pe profit sau 3% impozit pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi.
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
• Cota redusă de TVA la productia de cereale, paine, carne proaspata, lapte si legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% catre buget si 15% dedus producatorului)
• Plata integrală a arieratelor către sectorul privat.
• Tratament fiscal egal între stat şi contribuabil (mecanism compensare – penalitati)
• Single Control Act/Aplicarea registrului unic de control.
• Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic (prin coordonarea intre institutiile statului). Un singur control la 2 ani, cu tematica prestabilita si preanuntata, si cu durata maxima (30 zile pentru IMM si 90 de zile pentru marii contributori).
• Agentie pentru programele nationale de investitii straine (model ARIS). Dupa aprobarea de investitii de interes national, prin lege, ARIS are obligaţia de a obţine toate autorizatiile necesare investiţiei.
• Atragerea de investitii din ţările emergente (BRIC), precum si realizarea de parteneriate comerciale cu tari din zona BRIC.
• Acordarea Cardului de credit pentru IMM-uri (cu valoare cuprinsă între 5.000 şi 100.000 de euro).
• Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri.
• Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene.
• In vederea evitarii situatiei in care riscul valutar este suportat de catre cetateni, creditele catre persoane fizice vor fi evaluate/acordate in principal in moneda in care se obtin veniturile.
• Capitalizarea CEC si EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (Eximbank – relatia cu firmele romanesti, CEC -relatia cu persoane fizice, IMM si mici intreprinzatori)
• Realizarea, cu titlu gratuit de catre stat, a cadastrului agricol,
• in vederea clarificarii situatiei juridice a terenurilor agricole din Romania.
• Pact National pentru deficit bugetar (pact national al tuturor fortelor politice pentru ca deficitul sa fie destinat doar pentru investitii).

-             Plafonarea împrumuturilor guvernamentale pe piata interna (pentru a permite bancilorsa crediteze mediul privat).

-             In plus, nici un imprumut extern nu poate fi luat decat pentru investitii.

• Auditarea strictă si obligatorie a alocărilor şi utilizării banilor publici din programul PNDI – program prin care 4 mld euro se risipesc in scopuri politice.
• Înfiinţarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creşterea transparenţei utilizării banilor publici. Se vor raporta şi urmari toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 euro
• Tinta “Zero datorii” la bugetele locale. Principalele resurse de la bugetul central vor fi alocate pentru cofinantarea prin programe europene sau locale a lucrarilor importante de investitii.
• Restructurarea institutiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiara, Vama), si infiintarea, la cele trei domenii, a unui consiliu de supraveghere si audit format din experti internationali (din state membre UE, cu performante in domeniu).
• Adoptarea legislatiei care sa stimuleze utilizarea tranzactiilor electronice si reducerea semnificativa a operatiunilor cu numerar, masura care va avea ca efect imediat cresterea veniturilor impozabile ale contributorilor si reducerea evaziunii fiscale.
• Desfiintarea celor 6000 de posturi numite politic in 2009­-2010, si numiri in functii de specialitate a oamenilor cu experienta din sistem.

Aparat public eficient

• Deblocarea imediata a posturilor pentru sistemele de învăţământ şi sănătate după regula de înlocuire 1 la 1. Mecanism de promovare a tinerilor in sistem.
• Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (-50%).
• Introducerea de standarde de cost pentru administraţia publică centrală si locală. Generalizarea sistemului SEAP cu standardizarea criteriilor, precum si a licitatiilor prin bursa de marfuri.
• Management privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanta si plata in functie de performanta).
• Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat) (Asistenţă tehnică din partea BM si IFC).
• Adoptarea Legii privind integritatea in cadrul autoritatilor publice. Se va interzice tuturor membrilor (până la rudele de gradul 2 inclusiv) din executivul central si local, precum si Parlament si Consilii judetene si locale, sa faca afaceri cu statul, inclusiv ca actionari la societăţile participante la licitatii (cu exceptia firmelor listate la bursa).
• Contracte de property management si facility management pentru clădirile instituţiilor statului. Tinta: reducerea cu 30% a costurilor de intretinere, utilitati, reparaţii, mentenantă etc.

Fonduri europene

• Autoritate unica pentru fonduri europene (minister/agentie). Vom elimina finantarile duble la proiecte.
• Negocierea viitoarelor fonduri UE destinate României  (pentru viitorul cadru financiar european).
• Un sistem de depunere si evaluare online a proiectelor
• Crearea de parteneriate public-privat pentru a accelera absorbţia fondurilor europene.
• Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului.
• Revenirea la sistemul de salarizare speciala a angajatilor din sistem care lucreaza pentru absorbtia de fonduri europene.

8 surse suplimentare de venituri

De unde suplimentam bugetul de stat?

1. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene
2. Oprirea risipei bugetare (-50%)
3. Combaterea eficienta a evaziunii fiscale
4. Imbunatatirea colectarii (inclusiv prin audit international)
5. Contracte de performanta in sistemul public
6. Redeventele statului
7. Suprataxarea tranzactiilor speculative
8. Revizuirea sistemului de vanzare a drepturilor de poluare

Viziunea economica a USL

• Adaptam acordul actual cu FMI, si negociem, in 2013, un nou acord cu FMI, in baza acestor obiective asumate
• Primul buget al USL va fi multianual, si va contine toate masurile enuntate
• Obiectiv de crestere a veniturilor bugetare – de la 32% la 38%

 

 

VIZIUNEA USL PRIVIND MEDIUL

Situaţia actuală

În România, protecţia mediului continuă să fie o preocupare marginală, prezentă adesea în discursul public, dar lipsită de consistenţă oprindu-se la etapa constrângerilor fără a propune un concept viabil şi cu specific naţional. O viziune modernă în ceea ce priveşte mediul trebuie construită plecând de la realitatea că sistemele socio-umane se pot dezvolta doar în condiţiile în care resursele regenerabile şi neregenerabile ale planetei vor permite aceasta. Mediul reprezintă în primul rând un bazin de resurse şi abia apoi un depozit al deşeurilor activităţii umane, de aceea politica în domeniul mediului este în acelaşi timp o politică suport pentru toate celelalte politici publice.

Există încă falsa impresie că grija faţă de spaţiul natural care ne înconjoară este un apanaj al societăţilor bogate. Nimic mai fals şi mai neeconomic! Ea este şi trebuie să fie o prezenţă activă şi în conştiinţa societăţilor aflate în dificultate sau care, asemeni României, încearcă să recupereze decalajul care le separă de ţările dezvoltate. Un management eco al acestor societăţi reprezintă o şansă suplimentară de a avansa şi de a se alinia standardelor pe care începutul mileniului trei le impune. Această “grijă faţă de mediu” reprezintă de fapt grija faţă de “bunăstarea omului”.

Deşi are un cadru legislativ şi un sistem instituţional de bază necesare soluţionării provocărilor de mediu, România nu pare să conştientizeze oportunităţile pe care le oferă eco-guvernarea. Actuala putere este mult prea prinsă în calcule contabiliceşti şi indicatori macroeconomici pentru a putea cunoaşte realele probleme ale societăţii şi mai ales a identifica soluţii sustenabile.

Chiar şi acele politici declarate a fi de mediu, precum, taxa de primă înmatriculare sau programul de reabilitare termică a locuinţelor au de fapt un scop de natură economico-financiară – să aducă mai mulţi bani la buget şi să susţină sectorul construcţiilor.

Peste tot în Uniunea Europeană, „ECONOMIA VERDE” este un concept ce prinde tot mai mult contur şi se transformă într-un motor al dezvoltării. În România însă, guvernul PDL nu a făcut nimic pentru a stimula motorul economic, deşi investiţiile de tip eco reprezintă o excelentă oportunitate.

O „economie verde” generează locuri de muncă şi reduce cheltuielile publice. Specialiştii europeni estimează că „investiţiile verzi” vor aduce la nivelul UE aproximativ 10 milioane de locuri de muncă până în 2020, iar România nu îşi permite să rămână în afara acestei realităţi.

Când locurile de muncă se reduc, când preţurile cresc dramatic, când veniturile populaţiei sunt tăiate, soluţia nu este aceea de a aştepta revenirea pieţelor externe, de a împrumuta în permanenţă bani şi de a alimenta cu fonduri publice doar clientela politică, aşa cum face guvernarea Băsescu-Boc.

Orice guvern responsabil are datoria de a găsi soluţii; soluţii sustenabile şi nu paliative care conduc în final la sărăcirea populaţiei, la degradarea societăţii şi la dezechilibre sociale majore.

Încurajarea „investiţiilor verzi” este o soluţie ce susţine dezvoltarea, o dezvoltare durabilă. Ea stimulează economia, conduce la crearea de noi locuri de muncă şi permite atât populaţiei, cât şi sistemului public să cheltuiască mai puţin pentru încălzire, pentru electricitate, transport etc. Ignorând această oportunitate, actuala putere refuză practic să ofere românilor venituri mai mari, eşuează în colectarea bugetară şi distruge în loc să protejeze mediul înconjurător.

Protecţia mediului reprezintă un domeniu vital, cu puternic impact social, deoarece reuşeşte să acopere şi să rezolve o problemă majoră a României: ocuparea forţei de muncă într-o maniera concretă şi lucrativă. De exemplu, deschiderea fronturilor de lucru pentru decontaminarea sit-urilor poluate istoric/recent creează locuri de muncă, oferă acces la cercetare de înaltă clasă, atrage investiţii şi în acelaşi timp, asigură o stare bună de sănătate populaţiei şi mediului.

USL susţine implicarea cât mai activă, atât a statului, cât şi a societăţii civile şi a mediului economic în tot ceea ce înseamnă conservarea şi protejarea naturii, dezvoltarea spaţiilor verzi, reducerea poluării, promovarea tehnologiilor curate etc.

Facem asta nu numai pentru a ne înscrie într-o serie de standarde europene şi mondiale, ci pentru că mediul are un impact teribil asupra vieţii fiecăruia dintre noi. Oamenii nu sunt stăpânii suverani ai planetei şi ai naturii. Facem parte dintr-un ecosistem pe care trebuie să îl respectăm şi să nu îl bulversăm, pentru că se poate întoarce împotriva noastră.

Orice intervenţie în domeniul mediului, trebuie să privească două aspecte primordiale:

1. asigurarea protecţiei sociale
2. creşterea economică bazată pe respectul faţă de mediu 

Progresul înseamnă multiplicarea nevoilor şi satisfacerea acestora, iar societatea românească este, după dezastrul guvernării PDL, în plină suferinţă şi nevoi. O schimbare fundamentală de perspectivă, care să scoată ţara din letargia în care a fost adusă este mai mult decât necesară. Întrebarea este: Până unde mergem? Care este limita? Riscăm viitorul copiilor noştri? Nu putem face acest lucru.

Trebuie să fim responsabili nu doar pentru prezent, ci şi pentru viitor.

Aceasta înseamnă că trebuie să avem grijă de mediul înconjurător.

Creşterea calităţii vieţii înseamnă locuri de muncă bine plătite, venituri care să asigure un trai decent, acces la servicii sociale de calitate, dar mai înseamnă şi o viaţă sănătoasă, într-un mediu prietenos.

Investiţiile pentru protecţia mediului nu sunt facile, mai ales într-o perioadă de criză economică. Totuşi, România dispune de importante fonduri europene pe care nu reuşeşte să le atragă. Se recurge în special la fondurile naţionale, a căror cheltuire este mai puţin strictă, ieşind de sub supravegherea atentă a Uniunii Europene, în vreme ce banii europeni rămân de la an la an nefolosiţi.

Sumele strânse de Administraţia Fondului de Mediu (AFM) sunt utilizate în procente ce variază între 19% şi 39%. Pentru POS Mediu rata actuală de absorbţie este de circa 7% (şi 1,9% de plăţi reale).

AFM a concentrat 64% din finanţări pe doar două categorii de proiecte:

• programul Rabla cu 40,43% – în esenţă un program de sprijinire a industriei auto;
• lucrările de prevenire, înlăturare şi diminuare a efectelor produse de fenomenele meteo cu 24,27% – program nespecific.

Categorii de finanţare specifice chiar scopurilor AFM (aşa cum au fost stabilite în perioada 2007-2010) precum B (reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului), I (administrarea ariilor naturale protejate), H (conservarea biodiversităţii) şi N (împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii) au adunat doar 3,89% din finanţările alocate în perioada 2007-2010.

Şi în acest domeniu, practica guvernului Băsescu-Boc a fost aceea de a direcţiona banii publici spre clientela de partid. Fondurile au fost alocate pe criterii politice, fiind susţinute obiective irelevante şi neoportune cum ar fi spaţii verzi în mediul rural, în condiţiile în care, mai ales aglomerările urbane sunt cele care sunt deficitare la acest capitol.

Pentru 12 dintre cele 21 de linii de finanţare ale AFM nu au fost deschise sesiuni de depunere a proiectelor în 2009 şi 2010!

Pentru liniile de finanţare deschise, rata de finanţare a proiectelor depuse este foarte mică. Toate acestea arată o incapacitate instituţională şi managerială extremă (obiectivele sunt ratate în proporţie de peste 70%).

Cel puţin la fel de grav este că între priorităţile strategice şi alocările financiare nu există o concordanţă. Din ignoranţă, lipsă de responsabilitate sau incompetenţă, această realitate nu reprezintă un motiv de îngrijorare conform declaraţiilor reprezentanţilor MMP.

Ca rezultat, România se află în faţa aceloraşi provocări de mediu. Acestea sunt majore în special în cazul apei potabile şi al apelor uzate ce necesită lucrări de infrastructură, esenţiale pentru bunăstarea populaţiei şi activitatea economică. Gravitatea situaţiei capătă o dimensiune concretă dacă se are în vedere că:

• doar unul din doi români are în prezent acces la apă potabilă şi mai puţin de jumătate din populaţie (43,7%) este conectată la sistemul de canalizare (prin comparaţie cu este media UE de 70%)!;
• CALITATEA NECORESPUNZATOARE A AERULUI (în special poluarea cu particule) – o cauză majoră a îmbolnăvirilor respiratorii – este cu 1,5 mai mare decât media UE;
• Peste o treime din zonele agricole ale ţării sunt desemnate ca fiind zone vulnerabile LA POLUAREA CU nitraţi, ceea ce reprezintă o problemă în plus pentru resursele de apă;
• cantitatea mare Şi nivelul scăzut de RECILCARE a deşeurilor menajere (de 2,5 ori mai puţin decât media UE calculată per capita), comparativ cu ţintele impuse prin Tratatul de aderare;
• Ameninţări majore la adresa biodiversităţii.

Din punct de vedere instituţional şi al atribuţiilor, situaţia chiar s-a înrăutăţit odată cu apariţia responsabilităţii comune de implementare a noului Program Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI) pentru 2011-2013, aprobat cu finanţare de stat, menit să suplimenteze finanţarea UE şi să accelereze investiţiile în infrastructura apelor.

Această responsabilitate aparţine MMP şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Implementarea PNDI, aflat într-un paralelism parţial cu POS Mediu, va conduce nu doar la suprapunerea atribuţiilor între cele două ministere (în absenţa unei separări clare a intervenţiilor acestora cel puţin la nivel teritorial), ci şi la încărcarea suplimentară a bugetului de stat.

Programul va creşte volumul de activitate a acelor instituţii care, în prezent, nu reuşesc să ofere rezultatele scontate în cadrul POS Mediu şi POR.

Imaginea globală a sistemului instituţional oferă de multe ori consistenţă teoriei formelor fără fond. Sectorul este supraîncărcat deoarece lucrează pe o gamă largă de programe, în care totul reprezintă o prioritate, iar rezultatele sunt slabe, în special în domeniile care ar trebui să conteze cel mai mult: de exemplu, utilizarea fondurilor UE pentru sporirea accesului populaţiei României la alimentare cu apă potabilă şi canalizare, protecţia surselor de apă potabilă de mare adâncime împotriva poluării şi a epuizării, reducerea efectelor inundaţiilor şi gestionarea eficientă a acestor situaţii, precum şi pentru conservarea şi protejarea resurselor biodiversităţii.

Una dintre cele mai grave situaţii se înregistrează în domeniul valorificării unităţilor aferente cantităţii atribuite de emisii de Gaze cu Efect de Seră (GES) de care România dispune în surplus. Această sursă majoră de resurse financiare pentru programe de mediu a fost parţial ratată prin devalorizarea lor masivă în 2009 şi 2010, iar în 2011 ESTE complet ratată prin decizia recentă la nivelul ONU de suspendare a ROMÂNIEI DE LA TRANZACŢIONAREA SURPLUSULUI DE CERTIFICATE DE EMISII DE GES PE PIAŢA INERNAŢIONALĂ. motivul este unul foarte simplu: incapacitateA administrativĂ a ANPM si MMP combinată cu interesele meschine ale liderilor PDl. În cifre, aceste pierderi înseamnă peste 1 miliard de euro prin scăderea valorii de piaţă a certificatelor şi încă 600 milioane de euro prin suspendarea la tranzacţionare. Aceste pierderi se încadrează ca valoare la categoria „subminarea siguranţei naţionale”, puţine alte domenii putându-se lăuda cu astfel de „performanţe”.

DESfiinţarea Agenţiei NaţionalE pentru Arii Protejate şi incapacitatea instituţională au dus la o subfinanţare masivă şi probleme în accesare de fonduri din POS Mediu, probleme cronice în sistemul de atribuire de custodii pentru arii protejate şi lipsa unei Strategii Naţionale pentru Biodiversitate. Acestor probleme li se adaugă presiunea economică constantă combinată cu ilegalităţi generatoare de cazuri de infringement.

O problemă la care actuala guvernare este extrem de deficitară este aceea a consultării publice. Practic, dialogul social a fost desfiinţat. Acest lucru a generat coagularea întregii comunităţi neguvernamentale cu preocupări în domeniul protecţiei mediului împotriva practicilor autorităţilor de mediu. Această nemulţumire s-a concretizat prin declaraţia adoptată în 2010 la finalul Forumului ONG-urilor de Mediu, semnată de aproximativ 75 organizaţii, care au atras atenţia asupra faptului că „Guvernul României susţine priorităţile de dezvoltarea durabilă doar declarativ, cu acte normative inaplicabile ori cu nesfârşite strategii şi planuri de acţiune nematerializate”, sabotând astfel dezvoltarea durabilă.

USL consideră că protecţia mediului trebuie să fie o prioritate pentru orice guvern care gândeşte şi acţionează în perspectivă. calitatea mediului din România este dezastruoasă, iar această stare de fapt nu mai poate fi ignorată.

Suntem decişi să acţionăm pentru că vrem un mediu mai sănătos pentru noi şi pentru generaţiile viitoare. Mediul este cea mai valoroasă resursă şi ea trebuie respectată, îngrijită şi utilizată cu responsabilitate.

Principii fundamentale

Pornim de la necesitatea unui echilibru, armonii şi compatibilităţi între componentele economice, ecologice şi socio-culturale ale dezvoltării durabile. Cele 10 principii rezultate nu au însă un caracter limitativ, ele fiind formulate astfel:

• promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un mediu sănătos şi curat;
• solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii, în special în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi capitalului natural;
• cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
• informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
• implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
• coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
• integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi consultarea factorilor interesaţi;
• utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
• precauţia în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;
• aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivul major în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pentru perioada următoare îl constituie transformarea economiei naţionale într-o economie prietenoasă mediului, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi să asigure dezvoltarea unui model de societate prosperă, eco-solidară.

Direcţii de acţiune

Atunci când vorbim de dezvoltare, dar mai ales de mediu obiectivele se stabilesc pe termene mult mai lungi decât în alte domenii. Cele deja asumate la nivel naţional şi internaţional formează baza de plecare a soluţiilor şi măsurilor propuse de USL prin acest program.

Obiectivul expres al soluţiilor şi măsurilor propuse este ca în ciuda întârzierilor acumulate să fie respectate următoarele termene asumate prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD):

• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

(1) CREŞTEREA CAPACITĂŢII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR de mediu

ACTIUNI PRINCIPALE:

• Corelarea tuturor programelor, planurilor şi strategiilor sectoriale, regionale şi naţionale la nivelul obiectivelor şi direcţiilor de acţiune privind mediul;
• Scurtarea termenelor de avizare şi autorizare pentru investiţiile verzi fără o diminuare a calităţii actului administrativ;
• Unificarea Gărzii de Mediu cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
• Deschiderea unei Linii Verzi în relaţia cu societatea civilă şi o atitudine proactivă la nivelul autorităţilor;
• Continuarea politicii de descentralizare prin transferul unei părţi din activitatea de reglementare şi control către autorităţile locale (judeţ sau regiune).

Introducerea în programele de dezvoltare economico-socială a obiectivelor conţinute în SNDD, axate pe următoarele şapte domenii prioritare:

• Schimbările climatice şi energia curată;
• Transport durabil;
• Producţie şi consum durabile;
• Conservarea şi gestionarea responsabilă a resurselor naturale;
• Sănătatea publică;
• Incluziunea socială, demografia şi migraţia;
• Sărăcia globală şi provocarile dezvoltării durabile.

La acestea se adaugă următoarele domenii inter şi trans-sectoriale:

• Educaţia şi formarea profesională;
• Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea.

La nivel naţional: coordonarea SNDD cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) pe de o parte, precum şi cu Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR).

La nivel sectorial şi regional: coordonarea SNDD şi PNAPM cu Programul Naţional de Reformă (PNR), Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), Planul Naţional de Management al Apelor (PNMA), Planul de Acţiune pentru Tehnologiile de Mediu (PATM România), Planului de Management Forestier (PMF), Politica şi Strategia Naţională de Dezvoltare privind Pădurile (PSNP), Strategia şi Planul de Acţiune privind Managementul Deşeurilor din România (care trebuie revizuite), Strategia Energetică pentru perioada 2011-2035.

O atenţie specială trebuie acordată Programului Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI), aprobat cu finanţare de stat, menit să suplimenteze finanţarea UE şi să accelereze investiţiile în infrastructura apelor.

Responsabilitatea privind implementarea PNDI aparţine Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). În practică, acest program prezintă paralelisme semnificative cu POS Mediu şi supraîncarcă cu atribuţii structura instituţională şi aşa depăşită.

Ministerul Mediului trebuie să se poziţioneze ca generator şi integrator al politicilor sectoriale şi strategiilor de mediu la nivel naţional. La acest rol se adaugă cel de control. De asemenea, ministerul trebuie să-şi îmbunătăţească simţitor calitatea serviciilor publice, în scopul satisfacerii cerinţelor cetăţenilor.

Măsurile instituţionale propuse sunt:

• Unificarea Gărzii de Mediu cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
• Descentralizarea unor atribuţii de reglementare şi control de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu la autorităţile locale;
• Revizuirea politicilor de resurse umane:
  • redimensionarea personalului de specialitate pe domenii;
  • retribuirea/stimularea angajaţilor;
  • reanalizarea programului de instruire a personalului;
  • elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în domeniu;
• Revizuirea organigramei şi stabilirea clară de responsabilităţi la toate nivelurile, naţional, regional şi local, în vederea stabilirii unei colaborări mai strânse între autorizare şi control;
• Clarificarea legislaţiei şi simplificarea normelor şi procedurilor de aplicare şi coordonarea cu celelalte autorităţi cu rol de autorizare;
• Reducerea timpului de obţinere a autorizaţiilor în investiţiile verzi;
• Eficientizarea circulaţiei informaţiei şi scurtarea termenelor de avizare şi autorizare prin:
  • Unificarea şi interconectarea sistemului de gestiune informatică. Toate entităţile din ţară trebuie să raporteze diverse situaţii cu diferiţi indicatori, către entităţi ale Comisiei Europene. În România, nu există o standardizare şi o concordanţă a acestor raportări. În fapt, fiecare entitate guvernamentală şi-a creat propriul sistem informatic, fară să-şi pună problema interconectării acestor sisteme pentru a avea o viziune unitară asupra întregului sistem.
  • Introducerea publicării on-line a planurilor care să fie accesibile tuturor părţilor interesate.
• Îmbunătăţirea SMI (Sistem de Management Informaţional);
• Reorganizarea comitetelor inter-ministeriale şi revizuirea ROF-ului acestora (ape, păduri, schimbări climatice etc.); reactivarea Comitetului privind integrarea cerinţelor de mediu în planurile sectoriale aflate în responsabilitaea altor ministere;
• Deschiderea unei Linii Verzi (dialog instituţional) care să permită contactul permanent cu societatea civilă, în vederea stabilirii unui parteneriat real cu organizaţiile neguvernamentale, patronatele şi sindicatele.
• preluarea de către poliţia locală a unor atribuţii ale gărzii de mediu.

(2) FONDURI ŞI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU

actiuni principale:

• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi pregătirea POS 2014-2020;
• ·                   Revizuirea sistemului de colaborare şi raportare a drepturilor de poluare în cadrul protocolului de la Kyoto (DISPONIBILULUI DE UNITĂŢI ALE CANTITĂŢII ATRIBUITE SUB PREVEDERILE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO);
• Impozitarea diferenţiată corespunzătoare consumului individual;
• Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului;
• Favorizarea investiţiilor în tehnologii noi şi „verzi”;
• Facilităţi fiscale operatorilor din turism care obţin eticheta ecologică;
• Dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru energie din surse regenerabile;
• Modificarea legilor Achizitiilor Publice, acordând prioritate ofertelor de produse/servicii etichetate drept “prietenoase cu mediul”.

Aceasta se poate realiza prin:

• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi pregătirea POS 2014-2020, precum şi a listei de priorităţi;
• Sprijinirea beneficiarilor pentru absorbţia rapidă de fonduri europene de mediu;
• Asigurarea resurselor pentru cofinanţare în cazul fondurilor din POS Mediu. Transparenţa şi reducerea birocraţiei sunt condiţii obligatorii;
• Redefinirea obiectivelor de finanţare prin Fondul de Mediu prin orientarea lor către priorităţile SDDR;
• Revizuirea sistemului de vânzare a drepturilor de poluare şi deblocarea situaţiei în care se află România; Planificarea unei gestiuni corecte a acestei oportunitati pe viitor;
• Participarea la constituirea şi folosirea instrumentelor financiare conform acordurilor COP15 (Copenhaga) şi COP16 (Cancun) privind schimbările climatice.

Pentru o strategie unitară sunt necesare:

• Stabilirea categoriei de taxe referitoare la poluare;
• Consolidarea taxelor pe produs în sectoarele primare;
• Impozitarea diferenţiată corespunzătoare consumului individual;
• Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului;
• Introducerea treptată în bilanţul firmelor a capitolelor corespunzătoare eficienţei utilizării resurselor;
• Introducerea şi monitorizarea colectării unui depozit financiar constituit pentru refacerea mediului la momentul închiderii unei activităţi.

Considerăm că stimulentele trebuie aplicate prioritar în:

• Locuri de muncă „verzi” din domenii precum: obţinerea de energie din surse regenerabile, eficienţă energetică, gestionarea şi reciclarea deşeurilor, reabilitarea energetică a clădirilor, cercetare-dezvoltare;
• Favorizarea investiţiilor în tehnologii noi şi „verzi”;
• Furnizarea de servicii de mediu (de exemplu pădurea furnizează şi servicii de mediu în afară de masă lemnoasă);
• Susţinerea investiţiilor în agricultura ecologică;
• Facilităţi fiscale operatorilor din turism care obţin eticheta ecologică pentru pensiunile şi capacităţile de cazare pe care le deţin;
• Promovarea de produse bancare destinate protecţiei mediului (credite, garanţii etc.) în cadrul unui parteneriat cu Asociaţia Română a Băncilor.

Acestea se traduc prin:

• Promovarea legislaţiei parteneriatului public-privat;
• Achiziţii publice ecologice;
• Internalizarea treptată a costurilor de mediu;
• Promovarea producţiei şi consumului durabile prin reducerea impactului asupra mediului în toate etapele ciclului de viaţă al produselor;
• Dezvoltarea de capacităţi de producţie şi transport pentru energie ieftină şi nepoluantă din surse regenerabile;
• Susţinerea activităţilor de cercetare şi eco-inovare;
• Etichetarea produselor, serviciilor şi lucrărilor (eticheta „eco”), cu prioritate a celor de provenienţă românească;
• Finanţarea campaniilor de conştientizare şi de educare a cetăţenilor pentru reducerea consumului;
• Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, reabilitarea energetică a locuinţelor şi susţinerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare.

(3) COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ŞI REFACEREA CALITĂŢII INFRASTRUCTURII CAPITALULUI NATURAL

acŢiuni principale:

• Recompensarea investiţiilor timpurii în tehnologii de mediu;
• Implementarea pachetului legislativ comunitar „Energie şi schimbări climatice”;
• Promovarea transferului intermodal, taxarea autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2, promovarea biocarburanţilor, sprijin acordat la achiziţia unui autoturism eco;
• Reducerea dependenţei de precipitaţii;
• Implementarea unui program de dezvoltare a zonei costiere, protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre
• Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiilor de tratare a apelor uzate;
• Aplicarea noii strategii privind protecţia împotriva inundaţiilor;
• Reabilitarea siturilor contaminate şi susţinere financiară pentru autoritatile publice locale în astfel de proiecte;
• Introducerea unor tehnologii noi care să protejeze fertilitatea solului;
• Creşterea suprafeţei împădurite cu 2,5% din suprafaţa ţării;
• Refacerea perdelelor forestiere de protecţie;
• Susţinerea de la bugetul statului a cheltuielilor de administrare a pădurilor private cu suprafeţe sub 30 ha, inclusiv cheltuielile pentru efectuarea cadastrului forestier;
• Repunerea în funcţiune a Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate;
• Finalizarea cadastrului pentru toate ariile protejate;
• Bugetarea corectă a administrării ariilor protejate inclusiv pentru planurile de management;
• Ecologizarea Deltei şi renaturarea suprafeţelor scoase din circuit din Delta şi Lunca Dunării.

Măsuri propuse:

• Reducerea intensităţii carbonului în economie prin recompensarea investiţiilor timpurii în tehnologii de mediu;
• Implementarea sistemului comunitar revizuit de comercializare a cotelor de emisie de GES (EU ETS);
• Implicarea autorităţilor locale în elaborarea strategiilor şi a măsurilor pentru reducerea emisiilor de GES în mediul urban; sprijinirea primăriilor pentru înţelegerea mecanismelor; activarea „Pactul primarilor”; diseminarea bunei practici a primăriilor care au deja strategii în domeniu; parteneriat cu ONG-urile care pot asista autorităţile locale în astfel de acţiuni;
• Politici privind reducerea emisiilor de GES pentru sectoarele non ETS, pe baza rezultatelor din Inventarul naţional al GES;
• Implementarea pachetului legislativ comunitar „Energie şi schimbări climatice” în care UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să promoveze energiile regenerabile care să reprezinte 20% din consumul de energie a statelor membre, să crească eficienţa energetică cu 20% şi să aducă procentul de biocombustibil la 10% din totalul combustibilului utilizat, toate aceste ţinte fiind gândite pentru orizontul anului 2020;
• Operaţionalizarea şi extinderea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului şi Sistemului Naţional de Monitorizare a Radioactivităţii;
• Revizuirea Strategiei Energetice Naţionale în conformitate cu Planul de Acţiune privind Securitatea şi Solidaritatea Energetică a Uniunii Europene;
• Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile (prin cofinanţări din Fondul de Mediu, creşterea capacităţii de absorbţie de către sistemul energetic naţional a energiei provenite din astfel de surse);
• Stimularea investiţiilor în îmbunătăţirea eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse-producţie-distribuţie-consum şi încurajarea proiectelor privind stocarea geologică a dioxidului de carbon;
• Extinderea mecanismelor de stimulare şi coerciţie şi în cazul celorlalţi poluanţi generaţi de poluarea industrială mare şi de unităţile economice cuprinse în inventarul IPPC (controlul şi prevenirea poluării industriale);
• Reducerea emisiilor de GES provenite din transport, fără a afecta mobilitatea cetăţenilor, prin promovarea transferului intermodal, taxarea autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2, promovarea biocarburanţilor; sprijin extins acordat la achiziţionarea unui autoturism eco;
• Creşterea eficienţei energetice a patrimoniului imobiliar;
• Elaborarea unui studiu privind impactul preţului carbonului în costul vieţii cetăţeanului; elaborarea de practici de adaptare la schimbările climatice pentru diversele sectoare: Agricultură, Silvicultură, Ape, Sănatate;
• Realizarea unui studiu de impact la nivel naţional privind schimbările climatice pentru evaluarea vulnerabilităţilor României şi identificarea diferitelor căi de răspuns;
• Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.

Măsuri propuse:

• Definitivarea planurilor de amenajare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv pentru Lunca Dunării;
• Redimensionarea din punct de vedere hidroenergetic şi al capacităţii de retenţie şi control pentru unele bazine hidrografice şi Lunca Dunării;
• Implementarea unui program de dezvoltare a zonei costiere, protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, inclusiv prin interzicerea oricăror noi surse de poluare în zona litorală;
• Reducerea dependenţei de precipitaţii;
• Reducerea vulnerabilităţii la schimbările climatice în special la secetă;
• Atingerea „stării bune” pentru toate cursurile de apă (termen final 2027 conform Directivei Cadru Apa 2000/60/EC), prin:
  • proiecte legate de utilizarea apei ce trebuie abordate integrat (alimentare cu apă – canalizare – epurare):
    • Realizarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru 80% din populaţia României;
    • Realizarea reţelelor de canalizare în următoarele etape: pentru 69,1% până la sfârşitul lui 2013, pentru 80,2% până la sfârşitul anului 2015 si 100% pana la sfârşitul lui 2018;
    • Realizarea epurării apelor uzate în următoarele etape: pentru 50,5% din populaţia echivalenta până la sfârşitul anului 2010, pentru 76,7% până la sfârşitul anului 2015 şi 100% până la sfârşitul lui 2018.
    • siguranţa alimentării cu apă trebuie extinsă la activităţile agricole unde aceasta se suprapune peste siguranţa alimentară;
    • asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele deficitare;
    • asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi a reţelelor de distribuţie a apei potabile.

3. Diminuarea riscului la dezastre naturale

Măsuri propuse:

• Accelerarea întocmirii Hărţilor de hazard şi Hărţilor de risc de inundaţii (termen 2013 conform Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii);
• Aplicarea noii strategii privind protecţia împotriva inundaţiilor în care populaţia trebuie să convieţuiască cu apa;
• Crearea unui cadru stimulativ pentru participarea sectorului privat la managementul riscului la inundaţii, cu includerea de grupuri profesionale şi a populaţiei (informare prin sistemul de asigurări împotriva inundaţiilor sau alte facilităţi economice identificabile);
• Întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local cu mandate clare suplimentare privind managementul riscului la inundaţii;
• Impunerea abordării de tip strategic (la nivel de bazin), completată cu cea ecosistemică (necesară protejării şi valorificării habitatelor şi sistemelor naturale – lunci inundabile, zone umede) şi de tip „soft engineering” (măsuri / soluţii „naturale” / „prietenoase cu mediul”) prin:
  • Decolmatări;
  • Regularizări de cursuri de apă;
  • Stabilizarea versanţilor şi protecţia malurilor;
  • Curăţarea cursurilor de apă de diverse deşeuri deversate de populaţie, inclusiv a cursurilor superioare din zona montană;
  • Eliminarea construcţiilor neautorizate din albia majoră a râurilor;
  • Monitorizarea activităţilor de recoltare a resurselor minerale (balastiere) din albiile râurilor;
  • Monitorizarea calităţii apelor subterane, în special în zona aglomerărilor urbane şi rurale;
  • Monitorizarea calităţii apei de irigat.

4. Combaterea degradării solului

Măsuri propuse:

• Controlul fertilităţii solului care pierde anual 1,5 milioane tone de humus; introducerea unor tehnologii noi care să protejeze fertilitatea solului;
• Reducerea riscului de eroziune şi alunecări;
• Împădurirea terenurilor degradate;
• Combaterea deşertificării şi reabilitarea sistemelor de irigaţii;
• Reducerea poluării chimice din industrie (metale grele, petrol, pulberi) şi agricultură (pesticide, îngrăşăminte – în special nitraţi);
• Ameliorarea siturilor contaminate în vederea reabilitării zonelor poluate şi a refacerii mediului.

5. Dezvoltarea fondului forestier

Măsuri propuse:

• Conservarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate. Organizarea structurilor teritoriale pentru urmărirea aplicării regimului silvic în toate pădurile, indiferent de forma de proprietate;
• Creşterea suprafeţei împădurite cu 2,5% din suprafaţa ţării;
• Creşterea suprafeţei pepinierelor forestiere până la atingerea unei capacităţi suficiente acoperirii din producţie internă a necesarului programelor de împădurire;
• Relansarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a pădurilor;
• Refacerea perdelelor forestiere de protecţie (ce oferă beneficii pentru agricultură, economie şi protecţie la fenomenele meteo extreme);
• Gestionarea durabilă a fondului cinegetic naţional şi al celui piscicol din apele de munte;
• Susţinerea de la bugetul statului a cheltuielilor de administrare a pădurilor private cu suprafeţe sub 30 ha, inclusiv cheltuielile pentru efectuarea cadastrului forestier. Susţinerea asociaţiilor private de proprietari de pădure, pentru lucrări de împădurire şi pentru reabilitarea infrastructurii forestiere;
• Asigurarea resurselor financiare necesare realizării perdelelor de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane, indiferent de regimul juridic al terenurilor;
• Apărarea integrităţii fondului forestier naţional prin perfectarea pachetului legislativ şi întărirea măsurilor punitive pentru reducerea tăierilor ilegale de masă lemnoasă.

6. Conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică

Măsuri propuse:

• Păstrarea patrimoniul genetic necesar ecosistemelor pentru a răspunde eficient la modificările cauzate de schimbările climatice şi intervenţia umană;
• Repunerea în funcţiune şi operaţionalizarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate;
• Finalizarea cadastrului şi planurilor de management pentru toate ariile protejate;
• Identificarea de soluţii pentru acordarea sprijinului financiar necesar administrării/custodiilor ariilor protejate;
• Finalizarea bazei de date privind speciile şi habitatele de interes comunitar;
• Implicarea reală a autorităţilor locale în rezolvarea problemelor aferente siturilor din Reţeaua Natura 2000;
• Crearea de instrumente financiare pentru acordarea de compensaţii proprietarilor care deţin suprafeţe de teren în interiorul siturilor protejate;
• Eco-turism: încurajarea utilizării potenţialului turistic al resurselor de apă şi dezvoltarea turismului durabil în parcurile naturale, naţionale şi în ariile protejate prin promovarea de parteneriate între autoritatea de mediu, autoritatea locală şi agenţii economici.

7. Renaturarea Deltei şi a Luncii Dunării într-o abordare integrată constituie o prioritate strategică pentru România.

Măsuri propuse:

• Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;
• Renaturarea suprafeţelor scoase din circuitul natural al Deltei şi Luncii Dunării;
• Reducerea braconajului;
• Ecologizarea Deltei: curăţarea de gunoaie şi deşeuri, amenajarea de rampe de colectare selectivă a deşeurilor, amenajarea locurilor de campare etc.;
• Dezvoltarea infrastructurii suport şi promovarea turismului;
• Încurajarea activităţilor economice cu specific local;
• Educarea şi conştientizarea populaţiei locale şi a turiştilor.

 (4) SCĂDEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR

ACŢIUNI PRINCIPALE:

• Utilizarea de noi materiale pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile;
• Investiţii în sisteme de colectare selectivă la nivel local;
• Utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti şi din agricultură pentru fertilizarea terenurilor;
• Utilizarea deşeurilor din construcţii în infrastructură;
• Continuarea acţiunilor de valorificare şi reciclare a vehiculelor uzate şi scoase din uz;
• Utilizarea deşeurilor şi ca resursă energetică;
• Transpunerea si implementarea Directivei cadru deşeuri 98/2008;
• Revizuirea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Gestiune a deseurilor;
• Elaborarea planurilor de prevenire a deşeurilor;
• Corelarea gestiunii deşeurilor cu pachetul „Energie-Schimbări climatice”.

Măsuri propuse:

• Reproiectare de produse şi ambalaje;
• Utilizarea de noi materiale pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile;
• Completarea indicatorului consum ca etalon al bunăstării cu elementele de responsabilitate faţă de mediu şi impact;
• Promovarea practicilor sustenabile de consum.

Măsuri propuse:

• Investiţii în sisteme de colectare selectivă la nivel local (doar 49% din populaţia României beneficiază de servicii de salubritate);
• Dezvoltarea industriei de reciclare (extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor, colectare diferenţiată şi reciclare);
• Respectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare privind reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
• Reducerea cantităţii de deşeuri din agricultură prin compostare, peletizare;
• Utilizarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti pentru fertilizarea terenurilor;
• Utilizarea deşeurilor din construcţii în infrastructură;
• Continuarea şi intensificarea acţiunilor (informare, educare, conştientizare, stimulare) pentru atingerea obiectivului de colectare şi reciclare a deşeurilor electrice şi electronice concomitent cu regândirea strategiei aferentă acestui sector de colectare, în conformitate cu prevederile directivei revizuite;
• Continuarea acţiunilor de valorificare şi reciclare a vehiculelor uzate şi scoase din uz;
• Aplicarea corectă a prevederilor Convenţiei de la Basel şi a Regulamentului 1013/2006 privind transportul deşeurilor precum şi întărirea controlului acestor transporturi.

Măsuri propuse:

• Colectarea selectivă, schimbarea compoziţiei deşeurilor şi utilizarea celor mai noi tehnologii (toate acestea garantează că investiţiile viitoare în sisteme de valorificare energetică a deşeurilor vor fi fezabile din punct de vedere economic).

(5) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

Prin:

• Facilitarea controlului şi transparenţei în privinţa calităţii aerului, apei şi solului;
• Asigurarea parteneriatului în zona transfrontalieră pentru monitorizarea şi implementarea convenţiilor internaţionale la care România este parte;
• Corelarea cu instrumentele de intervenţie în caz de calamitate conform hărţilor de risc prin implementarea de sisteme integrate de măsurare şi monitorizare a factorilor de mediu (comandă, control şi avertizare – SIMMCCA);
• Monitorizarea diferitelor elemente trebuie să conţină o componentă de integrare la nivel ecosistemic şi supra-ecositemic (regional, macroregional).

(6) DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORASELOR

Prin:

• O lege a zonei metropolitane, care sa permită dezvoltarea oraşelor în periurban;
• Prezervarea şi creşterea suprafeţei spaţiilor verzi pentru atingerea obiectivului de 26 mp/locuitor;
• Creşterea eficienţei energetice (atât a clădirilor cât şi a unităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban);
• Promovarea agriculturii periurbane;
• Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe formate din spaţii împădurite şi luciu de apă;
• Finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi pulberi;
• Creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor de transport „verzi”;
• Planificarea amenajării urbane şi introducerea în Regulamentul de urbanism a principiilor respectului faţă de mediu.

(7) ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

Prin:

• Susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor verzi (pentru USL aceasta este o opţiune strategică de dezvoltare pentru România);
• Primatul interesului naţional în abordarea problematicii organismelor modificate genetic (transgenice) şi a utilizării lor (în special ca resursă de hrană). Acesta trebuie completat cu respectarea unor principii generale precum precauţia, transparenţa, fundamentarea ştiinţifică şi abordarea pe termen lung;
• Unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic.

(8) EDUCAŢIE ECOLOGICA

Prin:

• Revizuirea strategiei naţionale privind educarea cetăţeanului vis-a-vis de problematica de mediu (prin TA –PHARE 2005 există o asemenea Strategie. Lipseste finanţarea pentru revizuirea şi punerea ei în practică);
• Cuprinderea în curricula şcolară a disciplinelor legate de protecţia mediului, biodiversitate şi rolul ei, capital natural ca structură suport a dezvoltării etc.;
• Instituţionalizarea, în colaborare cu mediul privat, a campaniilor de reciclare;
• Mediatizarea aspectelor şi deciziilor de mediu, cu precădere a celor cu impact deosebit pentru sănătatea oamenilor, în vederea creşterii sensibilizării populaţiei la problemele globale şi regionale de mediu, precum şi la cele naţionale şi locale;
• Accesul publicului la informaţia de mediu, consultarea publică şi transparenţa decizională.

(9) EXTINDEREA COOPERĂRII LA NIVEL EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL

Prin:

• Armonizarea programelor de mediu la nivel transfrontier cu ţările vecine, iar în privinţa Dunării şi Deltei – cu toate ţările din bazinul hidrografic al Dunării. La acestea se adaugă politicile de mediu aferente bazinului Mării Negre;
• Reînnoirea acordurilor bilaterale cu statele vecine;
• Poziţie explicită a României la nivel european şi global, în special în problemele care o afectează în mod direct. Această poziţie trebuie să fie fundamentată de interesul naţional şi angajamentele asumate în calitate de stat membru al UE şi ONU;
• Participarea activă la dezbaterile de la nivel internaţional şi european privind politicile de mediu, în special a celor în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, cu susţinerea intereselor României, ţinând seama de circumstanţele naţionale.
• Reevaluarea resurselor şi oportunităţilor României, odată cu adoptarea obiectivelor Strategiei 2020, pentru a putea influenţa deciziile europene în domeniul mediului şi resurselor. România, plasată pe locul şapte ca mărime între statele Uniunii Europene trebuie să devină un factor de influenţă asumându-şi mediul ca o componentă a profilului de ţară.

***

În privinţa Proiectului de exploatare a aurului şi argintului de la Roşia Montană, USL consideră că mai înainte de orice discuţie cu privire la începerea exploatării este obligatorie clarificarea, atât de către autorităţile statului român căt şi de către compania care a propus acest proiect, a următoarelor aspecte:

1. Desecretizarea contractului RMGC cu statul român. În afară de situaţia cetăţenilor români din zonă sunt implicate resurse importante ale statului – mediu, patrimoniu istoric şi cultural, zăcăminte minerale, şi toate acestea sunt relevante pentru dezbaterea subiectului.

2. Realizarea unei evaluări independente cu privire la beneficiile şi costurile implicate pentru statul român, în ce priveşte crearea locurilor de munca, rolul şi poziţia părţii române, precum şi beneficiile financiare reale. Reindustrializarea si crearea de locuri de munca reprezinta o prioritate pentru USL dar cu o analiza corecta si transparenta a costurilor si beneficiilor pe termen mediu si lung.

3. Realizarea unei analize independente cu privire la interesele reale ale persoanelor si companiilor care vor să investească la Roşia Montană. Trebuie clarificat acţionariatul şi conducerea executivă a acestor companii, destinaţia fondurilor de promovare ale acestui proiect, atât în zona societăţii civile cât şi in zona politică. Această analiză trebuie să cuprindă şi o evaluare a modului în care s-au tranzacţionat acţiunile privind acest proiect la bursele externe şi în ce măsură persoane care au influenţat deciziile oficiale au luat parte şi la speculatiile bursiere.

4. Considerarea în luarea deciziilor a rezoluţiei Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul UE.

5. Considerarea în luarea a lecţiilor grave ale trecutului recent precum catastrofa ecologică generată de exploatarea similară de la Baia Mare, din anul 2000. Astfel de cazuri nu este permis a se mai repeta.

6. Respectarea dreptului de proprietate, prin susţinerea de către USL a amendamentelor la proiectul “legii minelor” în aşa fel încât acestea să nu se aplice în cazul exploatării de la Roşia Montană.

USL nu susţine demararea exploatării aurului la Roşia Montană fără îndeplinirea acestor condiţii şi răspunsul la întrebările ridicate.

USL consideră obligatorie o dezbatere serioasă asupra proiectului în Parlamentul României.

USL sprijină demersurile societăţii civile privind consultarea populaţiei asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum conform articolului74 din Constituţie.

Doar prin transparenţă deplină, dialog deschis şi democratic şi respectarea legilor interne şi internaţionale putem oferi românilor, inclusiv celor din zona Roşia Montană, o soluţie corectă, durabilă şi favorabilă interesului naţional.

***

Principiile, direcţiile de acţiune şi măsurile care definesc viziunea USL privind mediul au fost elaborate cu consultarea mediului asociativ si a mediului academic si vor fi supuse în perioada următoare dezbaterii publice, astfel încât programul nostru de guvernare în acest domeniu să fie nu doar bine fundamentat, dar să aibă şi acordul partenerilor sociali.

Numai prin dialog şi cooperare, însoţite de o voinţă fermă şi sinceră de a susţine şi proteja mediul în care trăim, putem asigura dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti.

Mediul înconjurător ocupă un loc central în viziunea USL privind evoluţia şi dezvoltarea socială.

România trebuie să treacă rapid de la o guvernare care, ignorând mediul, întoarce de fapt spatele propriilor cetăţeni, la o guvernare bazată pe respect şi responsabilitate faţă de biodiversitate şi gestiunea surselor de poluare.

Societatea românească nu poate recupera decalajul pe care îl are în raport cu spaţiul european occidental decât dacă investeşte masiv în calitatea vieţii cetăţenilor SAI! Acest lucru presupune o atenţie deosebită acordată protecţiei mediului înconjurător. USL reprezintă o garanţie că acest aspect esenţial pentru lumea mileniului trei nu va (mai) fi ignorat.

Viziunea USL pentru administratie locala si dezvoltare regionala (oficial)

11 Iun

ADMINISTRATIA CENTRALA

 Depolitizarea administraţiei publice în România

■   Limitarea funcţiilor politice numai la nivel de miniştri, secretari de stat şi asimilaţii acestora.

■   Profesionalizarea   funcţionarilor   publici    prin    impunerea    principiului competenţei ca unic criteriu pentru accesul şi promovarea în funcţia publică.

Optimizarea agenţiilor guvernamentale

■    Introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal pentru instituţiile din administraţia publică centrală, în funcţie de serviciile publice pe care le furnizează.

■    Redefinirea atribuţiilor prefecţilor, cu accent pe verificarea legalităţii actelor emise de autorităţile locale. Va fi eliminată prevederea din Constituţie privind suspendarea de drept a actului administrativ atacat în instanţă. Vor fi restrânse atribuţiile din alte domenii.

DESCENTRALIZAREA

Principiile descentralizării

1. Principiul subsidiarităţii

■   Constă în exercitarea competenţelor de către autoritatea administraţiei publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitatea administrativă necesară.

2.  Principiul COMPETENŢELOR EXCLUSIVE pentru autorităţile locale

■   Transferarea către autorităţile locale a competenţelor exclusive cu privire la politicile publice locale, subordonare administrativă şi instituţională, gestiune patrimonială, financiară şi umană, de realizarea cărora vor fi responsabile.

■   Competenţele partajate între autorităţile publice vor fi clar definite.

4.           Principiul ECHITĂŢII

■   Implică asigurarea accesului la servicii publice de calitate PENTRU TOŢI CETĂŢENII.

5.             Principiul   PARTENERIATULUI  ACTIV între  autorităţile
centrale şi locale

■   Elaborarea politicilor publice naţionale ce privesc administraţia locală se va face NUMAI ÎMPREUNĂ cu structurile asociative ale autorităţilor locale.

CALENDARUL DESCENTRALIZARII

Luna 1: Legea-cadru a descentralizării

■ În prima lună de guvernare se modifică şi se completează legea-cadru a descentralizării.

Lunile 2-4: Cadrul instituţional

■   În următoarele trei luni se elaborează legislaţia secundară şi actele normative sectoriale pentru realizarea cadrului instituţional necesar.

■   Vor fi elaborate normativele de personal şi standardele de cost.

■   La acest proces va participa fiecare autoritate centrală implicată, în parteneriat activ cu structurile asociative ale autorităţilor locale.

Lunile 5-7: Cadrul financiar

■ Definirea resurselor financiare necesare pentru fiecare autoritate centrală şi locală, în funcţie de competenţele transferate prin lege şi în acord cu principiul consolidării autonomiei locale, până la momentul elaborării bugetului de stat.

SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE

Cu excepţia câtorva domenii, respectiv: muncă şi protecţie socială, finanţe publice, apărare, poliţie, vămi, inspecţia în construcţii, gospodărirea apelor, statistică Toate celelalte servicii publice deconcentrate ale ministerelor vor deveni servicii publice de interes local/judeţean şi vor trece sub autoritatea/în subordinea autorităţilor locale.

ORDINEA PUBLICA SI SIGURANTA CETATEANULUI

■ Având în vedere importanţa şi complexitatea domeniului ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, Uniunea Social-Liberală va propune un program separat pentru acest sector de activitate.

■ Construcţia viitorului program va porni de la principiul descentralizării care va avea în vedere transferul atribuţiilor privind ordinea publică şi circulaţia rutieră către autorităţile locale.

ADMINISTRATIA BUBLICA LOCALA SI FINANTELE LOCALE

primarul în viziunea USL

■    Va beneficia de toate sporurile prevăzute de lege pentru personalul din subordine.

■    În urma procesului de descentralizare, primarul va avea putere de decizie şi atribuţii sporite în ceea ce priveşte administrarea treburilor comunităţii pe care o reprezintă.

■    Reaşezarea nivelului de salarizare a personalului din administraţia publică locală şi a primarilor în funcţie de răspunderile, atribuţiile şi numărul de locuitori din comunitatea pe care o reprezintă.

■    Clarificarea şi delimitarea fără echivoc a răspunderii aleşilor locali în privinţa oportunităţii şi legalităţii hotărârilor, a dispoziţiilor şi acţiunilor lor, în raport cu funcţionarii din subordine.

Obiective în reforma finanţelor publice locale

■ Modificarea cadrului juridic privind finanţele publice locale va urmări realizarea următoarelor obiective:

1. Asigurarea funcţionării sistemului administraţiei publice locale;
2. Asigurarea dezvoltării comunităţilor locale;
1. Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor locale;
2. Întărirea capacităţii administraţiei locale de a atrage fondurile europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare locală;
3. Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice furnizate populaţiei şi a normativelor de personal şi de cost aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate şi transparente.

Asigurarea funcţionării administraţiei publice locale

Cheltuielile de funcţionare cuprind cheltuielile de personal şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile necesare pentru realizarea atribuţiilor şi a competenţelor stabilite prin lege, precum şi pentru respectarea standardelor de calitate, cost şi normativelor de personal, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

 ■ Guvernul va stabili, împreună cu structurile asociative ale autorităţilor locale, standardele de calitate, cost şi normativele de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

_■ În situaţia în care unele unităţi administrativ-teritoriale nu dispun de suficiente venituri proprii pentru asigurarea funcţionării, conform standardelor de calitate, cost şi normativele de personal, sumele necesare vor fi asigurate prin Legea bugetului de stat, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

Dezvoltarea comunitatilor locale

■ Se va realiza pe baza principiilor de solidaritate şi de concurenţă între autorităţile locale.

■ Suma alocată pentru dezvoltarea comunităţilor locale va reprezenta cel puţin 2% din PIB pe an, prin Legea bugetului de stat, pe toată durata mandatului de guvernare 2012-2016.

_■  Fondurile pentru dezvoltare vor fi repartizate pe regiuni şi judeţe, prin Legea bugetului de stat, printr-o formulă simplă, care va ţine cont de venitul mediu pe cap de locuitor, numărul de unităţi administrativ-teritoriale şi suprafaţa judeţului.

■ Din suma alocată regiunii:

50% va fi repartizată direct la judeţe, iar de aici la unităţile administrativ-teritoriale, în funcţie de capacitatea financiară şi suprafaţa acestora.

50% va fi alocată de la nivel regional, prin selectarea de proiecte depuse de unităţile administrativ-teritoriale, după modelul alocării fondurilor europene.

Obiectivul strategic al USL va fi să finalizeze toate proiectele începute şi neterminate, care vor fi finanţate în mod prioritar.

Repartizarea cotelor pe venit

COTELE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT vor fi repartizate astfel:

■   50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite

■   20% la bugetul local al judeţului

 

Viziunea USL pentru dezvoltarea turismului în Romania

26 Aug

Unde suntem? Cifrele vorbesc:

• Incasari directe din turism – 0,8% PIB – locul 27 in UE
• Intensitatea turistica (numarul total de innoptari raportat la populatie) – 0,8 – locul 26-27 in UE la egalitate cu Lituania
• Romania, ca destinatie turistica (numar de innoptari petrecute de ne-rezidenti), ocupa locul 24 in UE (sursa Eurostat – iunie 2011)

- Veniturile totale din turism reprezinta 4,2% din PIB, indicator ce plaseaza Romania pe locul 40 din 41 de state analizate (inaintea Norvegiei) din Europa (sursa World Tourism and Travel Council – iunie 2011)

CAUZELE dezastrului din turism

Lipsa unei strategii pe termen lung

• Turismul a fost o prioritate numai la nivel declarativ
• Politica gresita privind privatizarea activelor din turism
• Lipsa prioritizarii in investitiile din turism
• Gestionarea deficitara a fondurilor UE pentru dezvoltarea turismului

Documente care stau la baza viziunii USL pentru turism

• “Europa, destinaţia turistica nr 1 in lume – un nou cadru politic pentru turism in Europa” -CE iunie 2010
• Tratatul de la Lisabona
• Agenda 2020 a UE
• Codul Global de Etica pentru Turism – UNWTO – 1999
• Master Planul pentru Turism 2007-2026

Viziunea USL pentru Turism - Romania – destinatie turistica de top in 2025

Vom atinge aceasta tinta prin:

• Definirea turismului ca prioritate economica sectoriala
• Dezvoltarea unui model de turism cu respectarea cadrului natural, cultural, social si traditional
• Fructificarea avantajelor ce decurg din calitatea de membru UE
• Parteneriat cu operatorii din turism pentru a deveni competitivi intern si international
• Crearea unui produs turistic romanesc bazat pe calitate, inovare si competitivitate

Obiective calitative

Crestere pe baze sustenabile

•  Cresterea veniturilor directe si indirecte din turism
• Cresterea competitivitatii si a calitatii produsului turistic romanesc
• Cresterea gradului de e-business in turism
• Cresterea accesibilitatii destinatiilor turistice din Romania

La nivelul anului 2025 turismul romanesc va reprezenta:

•  10% din PIB-ul Romaniei
• Sursa de venituri pentru 18% din populatia activa a Romaniei
• A patra destinatie turistica din Europa

Directii de dezvoltare:

In vederea atingerii obiectivelor prezentate anterior se urmareste dezvoltarea industriei turismului pe 5 directii principale:

1. Introducerea conceptului de “Zona de interes turistic” ca model de lucru pentru elaborarea strategiei de dezvoltare si promovare
2. Implementarea strategiei de “Ecoturism” pentru zonele protejate
3. Modificarea metodei de autorizare si acreditare
4. Politica de resurse umane in conformitate cu standardele in domeniu
5. Strategie de promovare personalizata

Zonele de interes turistic

• Zonele de interes turistic vor beneficia de pachete de dezvoltare si promovare specifice in functie de grad: national, regional sau local
• Obiectivul USL este ca, pana in 2020, zonele de interes turistic national sa contina produse turistice competitive la nivel european
• Prin folosirea “Zonelor de interes turistic” se urmareste prioritizarea si eficientizarea resurselor alocate pentru dezvoltarea turistica

Implementarea strategiei de “Ecoturism” pentru zonele protejate

• Infiintarea Agentiei Parcurilor Nationale
• Intocmirea si implementarea proiectelor de management pentru Parcurile Nationale
• Dezvoltarea accesibilitatii Parcurilor Nationale si a structurilor de primire turistica la limita teritoriala a acestora
• Implicarea populatiei locale in administrarea si pastrarea zonelor protejate
• Promovarea Romaniei ca principala destinatie ecoturistica din Europa

Modificarea metodei de autorizare si acreditare

•  Se urmareste introducerea unui sistem de autorizare si acreditare coparticipativ si dinamic
• Asociatiile si patronatele din turism vor fi invitate sa participe direct la procesul de autorizare si acreditare
• Criteriile privind autorizarea si clasificarea vor fi aliniate la standardele europene

Politica de resurse umane in turism

Program de training pentru personalul din industria turismului in vederea adaptarii la cerintele turismului actual

• Infiintarea “Scolii Romane de Turism” pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul urban si de litoral
• Infiintarea “Scolii Romane de Turism Montan” pentru pregatirea lucratorilor si administratorilor din turismul montan
• Atragerea si implicarea in procesul de pregatire a cadrelor din turism, a romanilor plecati in strainatate, care au dobandit expertiza in turismul international

Strategie de promovare personalizata

• Subiectul privind “Brandul de tara” se amana pana in 2020, datorita lipsei unui produs turistic compatibil cu gradul de satisfactie existent in turismul international
• Se vor identifica grupuri tinta, zone si categorii de varsta care se adapteaza actualului grad de satisfactie din turismul romanesc
• Procesul de fidelizare a turistilor romani reprezinta un obiectiv prioritar pe termen mediu

 Dezvoltarea domeniilor de nisa in cadrul turismului romanesc

Segmentul turismului de nisa este slab reprezentat astazi in Romania. USL are in vedere aducerea la standarde europene a:

• turismului urban
• turismului istoric
• turismului de croaziera
• cicloturismului

TURISMUL URBAN

• Introducerea municipiilor Bucuresti, Iasi, Cluj Napoca, Timisoara si Constanta in programele “City Break”
• Investitii in constructia de centre de conferinte si spatii expozitionale la nivel regional
• Sprijinirea autoritatilor locale in dezvoltarea sistemelor de informare si orientare turistica
• Sprijin pentru cresterea gradului calitativ si a volumului de marketing pe segmentul MICE

TURISMUL ISTORIC

USL propune realizarea urmatoarelor proiecte destinate turismului istoric:

• “Cetatile fortificate sasesti din Transilvania” cu punct de referinta Sighisoara
• “Cetatile Dacice” cu punct de referinta Sarmizegetusa
• “WWI – Triunghiul Mortii” cu punct de referinta Marasesti.

In cadrul acestui proiect dorim construirea memorialului “Marasesti – 1917″, complex muzeal si turistic, pe modelul memorialului de la Caen. Inaugurarea acestui complex va avea loc in 2017, cand se implinesc 100 de ani de la batalile disputate in zona Marasti-Marasesti-Oituz.

TURISMUL DE CROAZIERA

In colaborare cu operatorii din domeniul turismului de croaziera ne propunem urmatoarele actiuni:

• Amenajarea a doua terminale de croaziera fluviala la Drobeta Turnu Severin si la Giurgiu. In primul caz se va urmari promovarea zonelor Baile Herculane-Valea Cernei si Cheile Dunarii, in cel de-al doilea caz, Bucuresti si imprejurimi.
• Cresterea portului Constanta ca importanta pentru croazierele din Marea Neagra prin cresterea ofertei turistice in cadrul zonei de interes turistic national Constanta-Mamaia.

CICLOTURISMUL

USL urmareste dezvoltarea infrastructurii de cicloturism in următorii 14 ani in trei etape astfel:

• Prima etapa va consta in constructia de piste pentru cicloturism in interiorul zonelor de interes turistic national in vederea conectarii principalelor obiective ale zonei
• A doua etapa consta in constructia de piste pentru cicloturism de-a lungul principalelor rauri (Mures, Olt, Siret) precum si segmentul ce revine Romaniei din pista dedicata Dunarii

Ultima etapa consta in conectarea pistelor realizate in primele doua etape astfel incat Romania sa intre pe harta europeana a cicloturismului.

Viziunea USL pentru Litoral

• Transformarea statiunii Mamaia in statiune premium orientata spre divertisment si evenimente
• Realizarea investitiilor turistice din statiunea Mamaia in conformitate cu propunerile prevazute in Master Planul pentru Turism
• Realizarea de proiecte integrate pentru statiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn si promovarea acestora in mediile investitionale
• Sprijinirea autoritatilor locale din Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol pentru realizarea unui “triunghi” de spa si wellness
• Transformarea localitatilor 2 Mai si Vama Veche in zone rustice
• Sprijin pentru investitii in statiuni turistice noi in zonele 23 August si Corbu
• Constanta pol cultural, gastronomic si de shopping pentru litoralul romanesc

Viziunea USL pentru zona montana si alpina

•  Transformarea statiunilor montane in proiecte de tip “Mountain Resort – 365/y”
• Transformarea statiunii Poiana Brasov in statiune premium orientata spre turism de excelenta
• Realizarea proiectului “Reabilitarea zonei alpine din Romania” prin care se urmareste construirea sau reabilitarea a 33 de cabane si 21 de refugii montane, a 250 km de poteci alpine si a sistemului de orientare aferent
• Implicarea ONG-urilor de profil in administrarea patrimoniului alpin
• Cresterea accesibilitatii spre zonele montane si alpine

Viziunea USL pentru Delta Dunarii

• Transformarea Deltei Dunarii in destinatia de ecoturism numarul 1 in Europa
• Criterii estetice pentru structurile de cazare si mijloacele de transport turistice
• Crearea, promovarea si protejarea brandului “Delta Dunarii” precum si a elementelor componente
• Proiecte de reabilitare din punct de vedere turistic, istoric, cultural si al accesibilitatii pentru Tulcea si Sulina

Viziunea USL pentru Agroturism si Turism Rural

Dezvoltarea fermelor agroturistice si a turismului rural se va face in jurul obiectivului de pastrare a diversitatii traditiilor locale. Vom urmari:

• sprijinirea dezvoltarii artizanatului
• acordarea de asistenta in promovarea produselor traditionale
• realizarea catalogului electronic al structurilor de primire turistica din agroturism si mediul rural
• acordarea de asistenta autoritatilor locale in realizarea, implementarea si promovarea calendarelor de evenimente locale

FONDURI UE

Fondurile europene, parteneriatele public-private si concesiunile in vederea atragerii de investitii constituie singurele motoare pentru dezvoltarea industriei turismului din Romania.

In calitate de prioritate economica sectoriala, propunem pentru exercitiul bugetar al UE 2014-2020 introducerea Programului Operational Sectorial – “Dezvoltarea si promovarea turismului in Romania”, cu urmatoarele domenii de interventie:

• Reabilitarea, conservarea si introducerea in circuitul turistic a patrimoniului cultural si natural
• Dezvoltarea infrastructurii turistice
• Dezvoltarea si sprijinirea IMM-urilor din turism
• Cresterea calitatii leadership-ului si a pregatirii personalului din turism
• Promovarea interna si externa a brandului turistic national si a brandurilor regionale

Atragerea de capital este prioritate atat pentru dezvoltarea de noi statiuni turistice cat si pentru reabilitarea celor existente. In vederea atragerii de capital investitional in turism urmarim o politica deschisa si transparenta privind acordarea de concesiuni pentru realizarea de proiecte integrate. Acestea vor acoperi zona de litoral, zonele montane si zonele cu potential balnear.

FISCALITATEA IN TURISM

Produsul turistic romanesc sufera in prezent atat din punct de vedere al calitatii cat si al pretului. In vederea cresterii competitivitatii propunem:

• Cota unica de TVA pentru serviciile HORECA
• Eliminarea din Codul Fiscal a Taxei Hoteliere pana in 2020

Dezvoltarea turismului din Romania dupa 2020 presupune existenta unor studii de oportunitate in vederea promovarii de noi investitii in turism. In acest sens impreuna cu firme de consultanta din domeniu vor realiza studii privind:

• Locatii posibile pentru statiuni montane
• Potentialul turistic al vailor carpatine
• Potentialul turistic al raurilor din Romania
• Potentialul turistic al zonelor cu resurse de ape minerale
• Potentialul turistic la nivel urban

Cooperare transfrontaliera in turism

Romania se bucura de existenta unor zone cu potential turistic aflate in zona de granita cu vecinii nostri. Pentru valorificarea acestui potential USL propune atragerea de fonduri europene pentru urmatoarele proiecte transfrontaliere:

• Dezvoltare si promovare turistica pentru zona Cazane – Djerdap in colaborare cu Serbia
• Dezvoltare si promovare turism de spa si wellness pentru zona Oradea -Debrecsen si Arad – Szeged cu Ungaria
• Dezvoltare si promovare ecoturism pentru zona Parcul National Muntii Rodnei – Karpatski Biosphere Reserve cu Ucraina
• Dezvoltare turistica zonala Suceava – Cernauti cu Ucraina
• Dezvoltare potential de turism gastronomic pe valea Prutului si împrejurimi cu Republica Moldova
• Dezvoltare zona rustica 2 Mai – Vama Veche – Durankulak – Kavarna cu Bulgaria

Concepţia USL asupra educaţiei

4 Iun

1. Evaluarea stării actuale a educaţiei

 Care sunt opţiunile politice angajate în acest moment de Uniunea Social Liberală în domeniul educaţiei?

            Aceste opţiuni pot fi sintetizate, considerând documentele deja publicate, în câteva sintagme: România, după schimbarea din 1989 şi aderarea la Uniunea Europeană, are „a treia oportunitate de a-şi clarifica modelul socio-economic de dezvoltare”; în educaţie este nevoie de „reformă”; va trebui asigurată „centrarea procesului educativ pe beneficiar”; în învăţământul superior sunt indispensabile „autonomia universitară, descentralizarea administrativă, libertatea academică şi răspunderea publică”; în educaţie sunt de înfăptuit „descentralizarea sistemului educaţional”, „modernizarea infrastructurii”, organizarea „educaţiei permanente”, „întărirea autonomiei universitare”, „constituirea cadrului naţional al calificărilor”, „diferenţierea şi integrarea universităţilor”, „promovarea culturii antreprenoriale”, „folosirea eficace a resurselor europene”. Uniunea Social-Liberală îşi propune să schimbe cu adevărat educaţia, împreună cu cadrele didactice, elevii, studenţii, organizaţiile partenere, educaţia şi să redea prestigiu educaţiei din România. Dacă este să sintetizăm într-o formulă opţiunile de mai sus, atunci aceasta este abordarea şi reforma competentă a educaţiei şi a cercetării ştiinţifice. Orizontul acestei reforme este „toţi pentru şcoală, educaţie pentru fiecare”.

Aceste opţiuni sunt reperele intervenţiilor reprezentanţilor Uniunii Social Liberale în domeniul educaţiei şi al cercetării ştiinţifice. La rândul lor, aceste opţiunile confruntăm însă, continuu cu realităţile, le elaborăm mai departe, în profunzime, şi le completăm cu noi concepte.

1. Evaluare

Mai multe organizaţii politice şi sindicale din România au semnat, în 2007, sub presiunile politice cunoscute, aşa-numitul „pact pentru educaţie”. Cu toate că s-a făcut mult caz de acest pas – între altele, trebuie totuşi spus că primul pact pentru educaţie s-a semnat în 2000, când România a închis capitolul „educaţie şi formare profesională” în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar guvernul Isărescu a notificat înţelegerea dintre partidele parlamentare de atunci la Bruxelles – este de observat, cu toată responsabilitatea, că pactul 2007 conţine obiective prea generale, multe dintre ele fiind nespecifice noilor nevoi ale ţării.

Au urmat, după cum se ştie, numeroase acţiuni propagandistice, dar România a intrat, în fapt, datorită erorilor din politica educaţiei, pe cursa izolării de celelalte ţări. Este edificatoare împrejurarea că ţara noastră conta, în 1998, printre ţările care fac reforma reală a educaţiei; în ultimii ani, România contează, din păcate, doar printre ţările marcate de dificultăţi şi neajunsuri. Trebuie spus, cu toată răspunderea, că, dacă măsurile promovate de guvernanţii actuali sunt privite în raport cu nevoile ţării şi cu evoluţia politicii educaţionale din Europa, atunci este limpede că politica educaţională de astăzi (pact, strategii, proiectul de lege) este sub nivelul acestor nevoi şi rămâne anacronică în raport cu evoluţiile europene, încât aduce mai curând izolare şi daune României.

După legea din 1995, cu actualizarea din 1999, legislaţia învăţământului din România are nevoie de o nouă legislaţie. În diferite ţări ale Uniunii Europene grupuri de specialişti reali au lucrat, împreună cu forţe implicate în educaţie (cadre didactice, parteneri din economie şi administraţie, sindicate etc.), la elaborarea de proiecte de lege, în interes public, iar în ţările respective s-au desfăşurat dezbateri publice, atât cât a fost necesar, pentru a ameliora proiectele. În ţara noastră, datorită politizării din partea actualei puteri, nu s-a elaborat, de către autorităţi, un proiect de lege viabil şi nu s-a desfăşurat vreo dezbatere publică efectivă. Cadrele didactice, studenţii, sindicatele, alţi participanţi la procesul educaţional, au arătat că legea educaţiei asumată de guvern nu este acceptabilă, căci nu rezolvă problemele existente, şi au protestat faţă de forţarea adoptării, prin simpla aritmetică parlamentară, a unui proiect de lege nepregătit sub aspectul corectitudinii gramaticale, al rigorii logice, al preciziei juridice, al concepţiei educaţionale şi soluţiilor, al viziunii. S-a spus pe drept că „ceea ce este bun în legea educaţiei din 2011 este preluat din reglementări vechi, iar ceea ce este nou este aberant”. Cei care guvernează încearcă să forţeze schimbări nu împreună cu cadrele didactice, studenţii şi elevii, ci împotriva lor, într-un efort de restaurare a controlului politic asupra educaţiei.

După ce proiectul a fost trecut în grabă prin Camera Deputaţilor sub ameninţări de diferite naturi, la Senat, care este camera decizională, s-a încercat examinarea cu răspundere a lucrurilor, dar procesul a fost întrerupt brusc, autorităţile recurgând la mecanisme nelegale pentru a adopta o lege organică. Pentru orice cetăţean onest este limpede că problemele care sunt de rezolvat în educaţia din România (creşterea nivelului învăţământului şi al educaţiei, sporirea impactului economic şi social al educaţiei, mărirea competitivităţii produselor româneşti, formarea civică democratică, asanarea moravurilor etc.) nu-şi află soluţii în acest proiect de lege.

Este vorba, în cazul legii asumate de guvernul actual, de:

-       o lege greoaie şi peticită;

-       o lege care urmăreşte politizarea conducerii şcolilor şi liceelor şi distrugerea autonomiei universitare;

-       o lege care recentralizează decizia în învăţământ;

-       o lege cu multe confuzii conceptuale şi contradicţii;

-       o lege cu viziune anacronică;

-       o lege din care lipseşte abordarea problemelor veritabile ale învăţământului românesc de aici;

-       o lege ale cărei soluţii vor face mult rău cetăţenilor şi ţării.

Prin legea educaţiei a actualului guvern, în locul unui învăţământ orientat spre formarea persoanei şi crearea de personalităţi şi către inovaţie, România va avea un învăţământ birocratizat, mai birocratizat ca oricând după 1989, pe care caută să-l controleze tot felul de „experţi” de mucava şi de politruci. Învăţământul românesc intră perceptibil, cu o astfel de lege, într-o derivă pe termen lung, cu pierderi şi costuri greu de subestimat.

De aceea, pentru Uniunea Social Liberală, orizontul firesc este un alt proiect de lege, care-şi asumă interesul public al ţării şi aduce dezlegări sincrone cu secolul în care ne aflăm. Este nevoie de o lege care să poată pune efectiv în mişcare energiile considerabile existente în societate. Oriunde în lume, reformele educaţiei se fac cu cei implicaţi, nu împotriva lor. Chiar dacă se mai cheltuie ceva timp, este de preferat un proiect de lege viabil, în locul unei legi improvizate, pe care orice guvern responsabil va fi nevoit să o înlocuiască de îndată. România dispune, ca şi altădată în istorie, începând cu Spiru Haret şi Constantin Angelescu, de concepţia, viziunea şi capacităţile necesare pentru a-şi da o lege în orizontul noii educaţii, adecvată anilor 2011 şi următori.

2. Expansiunea incompetenţei

O probă a nevoii unei alte abordări a educaţiei în România o constituie caracterul  diletant şi anacronismul deciziilor actualului minister al educaţiei, cu toate efectele inevitabile, extrem de costisitoare, în consecinţă. Să amintim doar câteva dintre numeroasele exemple de eşec pe care le oferă acest minister, ocazionate de ultimul examen de bacalaureat sau ţinând  de starea de lucruri creată în universităţi.

Rezultatele bacalaureatului 2010 – cu efectivul mai redus de promovaţi, discrepanţele mari dintre judeţe şi localităţi, caracterul neconcludent al notelor, numeroasele fraudări – nu denotă deloc vreo sporire a exigenţei, cum pretind propagandistic oficialii. Aceste rezultate atestă incapacitatea ministerului de a organiza examene valide, demotivarea cadrelor didactice şi a elevilor, lipsa de încredere şi de orizont ce s-a răspândit în învăţământul românesc actual. Frustrărilor create în rândul slujitorilor şcolii de promisiunile salariale mereu încălcate de către autorităţi li s-au adăugat frecventele măsuri diletante ale actualului minister şi efortul de a antagoniza părinţi şi profesori, elevi şi cadre didactice, societatea şi învăţământul. Desfiinţarea absurdă de şcoli şi concedierile necugetate dispuse de guvern, în situaţia în care educaţia din România trebuie extinsă, măresc nesiguranţele şi debusolarea din învăţământ. Ca urmare, preocuparea tot mai multor oameni (cadre didactice din şcoli, licee, studenţi, profesori universitari), în acest moment, este aceea de a găsi o cale de evitare a activităţilor dirijate de guvernanţi în  învăţământ, fie şi cu preţul părăsirii sistemului şi chiar al emigrării.

În universităţi s-a creat cea mai negativă, mai nestimulativă şi mai nefructuoasă atmosferă de după 1989. Ministerul nu şi-a mai respectat contractele instituţionale cu universităţile şi nici nu le mai semnează, administrarea sistemului devenind aleatoare. S-a reluat măsura lui Ceauşescu de oprire a concursurilor pe posturi didactice în universităţi, pentru prima oară după 1989, încălcându-se pe faţă legislaţia universitară în vigoare. O discreditare a şcolii româneşti se întreprinde sistematic chiar de minister. Resursele financiare ale Uniunii Europene au devenit greu accesibile pentru competitori serioşi datorită birocraţiei şi nepriceperii ministeriale şi reducerii cofinanţărilor guvernamentale. Dezvoltarea programelor de formare universitară şi de cercetare ştiinţifică pe direcţia susţinerii economiei, administraţiei şi culturii ţării nici nu mai este tematizată în cadrul gestiunii fără competenţă de către actualul guvern. În vreme ce alte ţări, chiar în contextul recesiunii din ultimii ani, dezvoltă programe universitare şi cercetarea ştiinţifică, întăresc finanţarea şi întreprind reforme axate pe valoarea profesorului, guvernarea actuală caută să distrugă autonomia universitară, diminuează finanţarea, încearcă să politizeze universităţile şi să învrăjbească instituţiile mari şi mici, studenţii şi profesorii, sindicatele şi angajatorii, generaţiile. Guvernarea prin antagonizare şi uzurpările legislative, caracteristice actualului regim din ţară, îşi vădesc tot mai mult efectele în învăţământul românesc de astăzi, în care s-a ajuns, între altele, la cea mai puţin calificată şi mai coruptă ocupare a funcţiilor principale din ministerul educaţiei, după 1989. Fruntaşii ministerului au devenit deja proverbiali prin nepricepere, agresivitate, implicare în afaceri necurate. O degradare cuprinzătoare – instituţională, a calificării celor responsabili, a culturii profesionale, a motivaţiei – s-a aşternut în educaţie, ca şi în celelalte sectoare ale societăţii româneşti de astăzi.

3. Bilanţul

Educaţia din România ultimilor trei ani permite un bilanţ şi tragerea unor concluzii profunde:

-       „descentralizarea”, prin practicarea incompetentă a acesteia, a dus la un centralism tenace, fără precedent;

-       „învăţământul centrat pe elev şi student” a dus la transformarea acestora în simple anexe ale unei birocraţii voluminoase;

-       învăţământul orientat spre „formarea de competenţe” a dus, datorită îngustimii de concepţie şi măsurilor greşite, la scăderea nivelului de calificare;

-       reforma curriculară a dus, din cauza nepriceperii şi politizării, la confuzii costisitoare în organizarea învăţământului şi la ineficienţă;

-       pretenţia priorităţii educaţiei, emisă de către actuala guvernare, a dus la deteriorarea bazei financiare a învăţământului;

-       aşa-zisa „întinerire a personalului” a dus, datorită politizării agresive ce se practică, la preluarea funcţiilor de decizie de către persoane incompetente pe scară necunoscută înainte şi la renaşterea categoriei politrucilor;

-       deviza intrării unor universităţi româneşti în topul internaţional a dus, în consecinţa amatorismului decidenţilor, la reducerea finanţării, blocarea posturilor, efortul de eliminare a profesorilor performanţi;

-       internaţionalizarea a dus, datorită caracterului eronat al deciziilor adoptate de guvernanţi, la degradarea şi deteriorarea programelor;

-       folosirea resurselor financiare ale Uniunii Europene s-a acoperit deja de corupţie şi fraudă deschisă.

Toate devizele utile şi nobile din învăţământul european de azi se trădează sau se malformează, datorită nepriceperii şi politizării, prin deciziile actualei guvernări.

Acest bilanţ, precum şi multe concluzii care pot fi trase pe baza faptelor din jurul nostru, reconfirmă eşecul politicii actualei puteri în domeniul educaţiei şi ne solicită să articulăm alternativa şi să o prezentăm cetăţenilor. Uniunea Social Liberală dispune de alternativă şi o va prezenta tot mai dezvoltat în dezbaterile publice de la nivel naţional şi de la nivelul judeţelor şi localităţilor.

Alternativa pe care Uniunea Social Liberală o prezintă cetăţenilor cuprinde: diagnoza stării educaţiei, indicând efectele nefaste ale politicii actualei puterii; programul reformei competente a educaţiei în orizontul devenit posibil în anul 2011, sincron cu reformele avansate care au loc în ţările de referinţă; proiectul legislativ corespunzător, plecând de la interesul public al societăţii româneşti; folosirea cadrului dezbaterii cu specialiştii şi publicul larg pentru a se înfăptui o reformă competentă şi benefică în efecte a educaţiei şi a cercetării ştiinţifice în ţara noastră.

2. Abordarea competentă a educaţiei

Politica educaţională a Uniunii Social Liberale pleacă de la faptele existente şi de la evaluările făcute de cetăţeni – cadre didactice, elevi, studenţi, părinţi, beneficiari ai educaţiei, sindicate, organizaţii – şi constă din promovarea unei abordări sistematice, sincronizată cu experienţa şi nevoile ţarii noastre şi cu practicile ţărilor de referinţă, axată pe valoarea şi demnitatea cadrului didactic. Acestea – valoarea şi demnitatea cadrului didactic – pot deveni şi devin şi în România, centrul de coagulare al unei reforme cuprinzătoare şi competente a educaţiei.

            Mulţi oameni activează în învăţământ. Fiecare om are o experienţă cu învăţământul, fie şi numai în calitate de elev, la un moment dat. Fiecare are o opinie demnă de a fi luată în considerare. Sunt posibile abordări diferite ale educaţiei. Aşa stând lucrurile şi având în vedere caracterul de sistem al învăţământului, captăm mulţimea observaţiilor, diversele abordări în câteva concepte directoare pentru reforma competentă a educaţiei 2010 şi îi invităm pe cei interesaţi la o dezbatere efectivă asupra învăţământului ca sistem.

Rezumăm în zece concepte, cu scurte detalieri ale acţiunilor majore, programul reformei competente a educaţiei 2011, amplificând şi dezvoltând analize şi proiecţii ale PSD şi PNL – PCdin 2004 încoace:

1. 1.    Valoarea şi demnitatea cadrului didactic: Reorganizarea pregătirii pentru profesia de dascăl; asigurarea juridică şi consolidarea socială a autonomiei profesionale a educatorului; aplicarea recunoaşterii salariale a formării continue; fluidizarea mobilităţii personalului didactic; folosirea competenţelor corpului didactic într-un regim modern al schimbului de generaţii;
2. 2.    Educaţia ca premisă a dezvoltării: Normalizarea finanţării; ameliorarea infrastructurii; restabilirea nivelului de salarizare din 2009 şi ameliorarea salarizării; extinderea serviciilor educaţionale; sporirea suporturilor societăţii pentru educaţie; crearea în formă modernă, a unei reţele de creşe şi grădiniţe şi sprijinirea adecvată a familiilor; relansarea educaţiei pentru valori morale, civice, estetice; sporirea impactului educaţiei în economie, administraţie, cultură; folosirea eficientă, despărţită de orice corupţie, a resurselor europene pentru a consolida rolul educaţiei ca motor al dezvoltării şi modernizării; clarificarea legislativă a proprietăţii intelectuale;
3. 3.    O societate a învăţării: Conceperea şi organizarea şcolarizării, studiilor, educaţiei, a formării continue ca sistem de cuprindere pe scară mare a populaţiei în forme şi niveluri diversificate de învăţare; dezvoltarea structurii didactice corespunzătoare; suprimarea abandonului şcolar şi a analfabetismului, care s-au accentuat în ultimii ani; legarea învăţării cu programe de dezvoltare regională; reconstrucţia reţelei de şcoli de arte şi de meserii în vederea susţinerii unei noi industrializări a ţării;
4. Funcţionarea pe principiul subsidiarităţii: Efectuarea descentralizărilor chibzuite şi necesare; profilarea autonomiei instituţionale a şcolilor, a liceelor şi consolidarea autonomiei universităţilor; extinderea posibilităţilor de iniţiativă şi de decizie la fiecare nivel; crearea cadrului răspunderii pentru performanţe conform practicilor din sistemele subsidiarităţii; modernizarea şi stabilizarea de examene naţionale; trecerea la un sistem modern de guvernanţă; reluarea dialogului social (sindicate, organizaţiile studenţilor, asociaţii de părinţi, organizaţii patronale, fundaţii etc.);
5. 5.     Învăţământ centrat pe cel ce învaţă: Reformă curriculară corespunzătoare competiţiilor de pe pieţele în curs de globalizare; mecanisme avansate de feedback educaţional; atenţie aparte pentru regimul de învăţare, de formare şi de viaţă al copilului; organizarea riguroasă si modernă a transportului elevilor; individualizarea rutelor de pregătire pentru elevi, studenţi, cursanţi prin sporirea spaţiului pentru opţiuni profesionale şi alegeri de rute de pregătire; reorganizarea bibliotecilor şi a întregii baze de informare şi formare profesională şi cetăţenească; sprijinirea tinerilor talentaţi; desfiinţarea învăţământului în „două schimburi”;
6. 6.    Sincronizarea legislaţiei: Normalizarea legislativă prin delimitarea clară a interesului public de interesul grupurilor care se dau drept public; elaborarea calificată de proiecte alternative de reglementare; compatibilizarea cu legislaţia europeană a educaţiei; depolitizarea învăţământului prin crearea unui cadru instituţional adecvat; investiţii în cooperarea public-privat; sprijinirea învăţământului privat pentru a-şi putea pune în valoare atuurile;
7. 7.    Infrastructura erei electronicii: Corelarea infrastructurii cu nivelurile competitive de pregătire şi de calificare; racordarea la tehnologii, pedagogii şi metodici educaţionale cu randament; transformarea ameliorării infrastructurii în parte a programelor performante ale administraţiilor şcolare şi universitare, locale, regionale şi centrale; lansarea unui amplu program de investiţii în infrastructura educaţiei şi încheierea echipărilor;

Programele europene – care nu au nici astăzi în România o strategie, se acordă pe criterii politizate unui grup restrâns de persoane şi au impact redus asupra dezvoltării – vor fi puse în valoare conform destinaţiei lor, în beneficiul cetăţenilor şi în folosul dezvoltării infrastructurii, capacităţilor productive şi formării profesionale. Aceste programe vor fi debarasate de pletora de firme care le parazitează şi de certificate ce solicită contribuţii băneşti din partea cadrelor didactice, de care se abuzează. Programele Europene vor fi aduse la destinaţia lor originară – aceea de a servi cetăţenilor României pentru a-şi dezvolta ţara. Aceste programe trebuie scoase din postura de mijloace de plată a clientelei politice şi de mituire a personalului şi readuse la rangul de instrumente preţioase ale modernizării.

1. 8.    Ameliorarea tehnologiilor indigene prin cercetare ştiinţifică: Reorientarea  cercetării ştiinţifice spre un impact sporit în tehnologie, economie, administraţie, cultură; profilarea institutelor şi a centrelor de performanţă; stimularea juridică şi financiară a inovaţiei; măsurarea performanţelor în cercetare după criterii internaţionale; legarea cercetării ştiinţifice cu nevoile de tehnologii – de exploatare, de producţie, de organizare, de formare etc. – din societate; elaborarea noilor priorităţi ale României în cercetarea ştiinţifică şi tehnologică; elaborarea reglementăriloe privind capitalul de risc, în vederea sprijinirii inovării; promovarea de grupuri tehnologice viabile, capabile să concureze pe piaţa mondială; aplicarea unui program hightech actualizat;
2. 9.    Un sistem optimizat: Reevaluarea sistemului de învăţământ, a componentelor şi a consecinţelor sale, din punctul de vedere al utilităţii sociale, al performanţelor şi al raţionalităţii educaţionale; încheierea macroorganizării într-un sistem competitiv pentru era globalizării; organizarea analizei specializate continue a educaţiei din ţară, folosirea specialiştilor din reţeaua naţională şi redeschiderea dezbaterii publice asupra măsurilor de interes general; instaurarea unui sistem de evaluare modern pentru performanţe  individuale şi instituţionale;

10. Competitivitate prin cooperare internaţională: Punerea organizărilor din învăţământ sub exigenţa randamentului şi a performanţei competitive; expansiunea formelor avansate de cooperare internaţională (joint curriculum, joint research units etc.) în serviciul sporirii competitivităţii sistemului educativ autohton; schimbarea prezentării şi a prezenţei internaţionale a învăţământului din ţară; etalarea valorilor proprii competitive în context internaţional şi reafirmarea contribuţiilor culturii naţionale la patrimoniul universal.

*

*          *

În 2010-2011 s-au adoptat, abuzându-se de mecanismul asumării răspunderii guvernamentale – aşadar ocolind dezbaterea publică şi evitând examinarea parlamentară – mai multe legi care afectează profund, direct sau indirect, educaţia şi cercetarea ştiinţifică din România. Este vorba de legea educaţiei, legea pensiilor, legea salarizării unitare şi altele – legi care nu numai că sunt anacronice ca viziune şi soluţii, dar nu pot scoate ţara noastră din grava criză financiară, economică, instituţională de astăzi. Uniunea Social Liberală a precizat, de la început, că, odată venită la guvernare, va reanaliza imediat legile şi măsurile aberante ale guvernării actuale. Se va opri desfiinţarea de şcoli şi concedierea de personal didactic. Se va reanaliza legea educaţiei din 2011, urmând ca opinia publică şi Parlamentul să dezbată articolele unei legi a educaţiei care să pună în mişcare, nu să distrugă, energiile din România. Se vor reanaliza măsurile şi legislaţia din 2010-2011, ce plafonează salarii şi anulează stimulentele pentru personalul din educaţie.

3. Program operaţional

 

 

„O şcoală inovativă,

O şcoală care să pregătească pentru cariera profesională şi viaţă”

            Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărât să dedice fonduri importante educaţiei, cercetării ştiinţifice şi tehnologiei. În mai puţin de zece ani Finlanda a trecut pe primele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

• România, ca ţară membră a Uniunii Europene, are obligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi de dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi să-şi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, cât şi a celor proprii.
• În acest context, „Strategia Europa 2020” trebuie să fie transpusă şi în România prin demersuri concrete, progresul ţării fiind atent monitorizat în ceea ce priveşte obiectivele naţionale ca parte a realizării celor la nivelul UE.

Comisia Europeană în „Strategia Europa 2020” stabileşte trei obiective cheie:

1. O creştere economică inteligentă prin:

• Educaţie;
• Promovarea cunoaşterii;
• Inovare şi creativitate;
• Digitalizarea întregii societăţi.

2. O creştere economică durabilă prin:

• Competitivitate;
• Utilizarea mai eficientă a resurselor;

3. O creştere economică favorabilă incluziunii prin:

• O mai mare participare la piaţa forţei de muncă;
• Dobândirea de noi competenţe;
• Lupta împotriva sărăciei.

„Strategia Europa 2020” stabileşte, în vederea monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

• Abandonul şcolar să scadă sub 10%;
• Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare;
• 3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare;
• Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare către provocările majore reducând durata dintre producerea invenţiei şi transformarea ei în produse (prin care se preconizează o economisire anuală de către întreprinderi de circa 289 milioane de euro);
• Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior prin asigurarea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice;

„Strategia Europa 2020” stabileşte, în vederea monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

• 75% din populaţia în vârstă de 20-64 de ani trebuie să fie integrată în piaţa muncii;
• Reducerea masivă a numărului de persoane expuse riscului sărăciei (la nivelul UE circa 20 de milioane);
• Obiectivele energetice şi de mediu să fie integral îndeplinite;
• Realizarea unei pieţe unice digitalizată, bazată pe internet ultra rapid, accesul tuturor europenilor la internet rapid până în 2013;
• Utilizarea eficientă a tuturor resurselor cu obiective precise , astfel încât să se înregistreze o economie până în 2020 de 60 miliarde de euro;
• Creştere economică “verde” prin creşterea competitivităţii tehnologice, promovarea de noi competenţe şi a spiritului antreprenorial pentru crearea de noi locuri de muncă;
• Asigurarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale prin integrarea, cu rol activ, a tuturor categoriilor socio-profesionale.

Consiliul UE cu privire la educaţie apreciază rolul crucial al educaţiei în îndeplinirea obiectivelor din “Strategia Europa 2020” şi insistă asupra importanţei majore a realizării obiectivelor privind:

• Reducerea abandonului şcolar sub 10%;
• Creşterea la 40% a proporţiei celor de vârstă 30 – 34 de ani care au absolvit o formă de învăţământ superior.

În contextul documentelor europene şi pornind de la realităţile şi tradiţia sistemului românesc de educaţie se impune o viziune cu obiective clare pe termen scurt, mediu şi lung.

        

         Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al dezvoltării durabile

Obiectivele prioritare şi urgente sunt:

1.   Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu,

      respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale;

2.   Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate din fonduri structurale;

3.   Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe achiziţii profesionale în domeniile:

• Învăţământului digitalizat;
• Curriculum-ului adecvat formării inovative, creative, acumulării de cunoaştere şi formării de competenţe;
• Pedagogiei moderne, evaluării, managementul clasei, gestionării relaţiei cu părinţii şi elevii, cu autorităţile locale;
• Actualizării cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii prin predare – învăţare, formarea competenţelor cheie, a competenţelor digitale, însuşirea unui set de valori de referinţă pentru dezvoltarea personală şi cariera profesională. În mod concret:

• Asigurarea condiţiilor pentru parcurgerea ciclurilor de învăţământ prevăzute de lege pentru eliminarea abandonului şcolar;
• Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu;
• Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie;
• Crearea sistemului public privat pentru educaţia timpurie a copiilor de 0 – 3 ani;
• Cel puţin 85% dintre tinerii între18 – 22 de ani să fie absolvenţi de studii liceale;
• Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal;
• Formarea profesională în meserii cerute de piaţa muncii pe bază de contract cu angajatorii, cu asigurarea fermă a locului de muncă la absolvire;
• Formarea abilităţilor pentru adaptarea la situaţii noi;
• Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare;
• Promovarea, prin educaţie, a valorilor importante, de referinţă în societate (cultul muncii, corectitudinea, cinstea, morala, toleranţa, generozitatea, dialogul, respectul de sine şi faţă de semeni);
• Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine;
• Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din “Strategia Europa 2020” prin:

• Creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei;
• Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;
• Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri de muncă.

6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

• Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sisteme multimedia şi reţele de date;
• Soft-uri educaţionale în fiecare unitate şcolară;
• Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare;
• Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii;
• Introducerea manualelor electronice;
• Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate.

7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din   perspectiva dezvoltării durabile prin:

• Curriculum adecvat;
• Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;
• Răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării;
• Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.

8. Asigurarea printr-un conţinut adecvat a educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare permanentă în condiţii variate de mediu socio-profesional şi pentru refacerea coeziunii sociale prin:

• Dezvoltarea de alternative educaţionale;
• Participarea la spectacole culturale;
• Formarea prin activităţi sportive individuale şi de echipă;
• Participare în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum.

9. Garantarea programelor „Şansa a doua prin educaţie” în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii prin:

• Garantarea egalităţii de şanse;
• Eliminarea oricăror forme de discriminare;
• Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;
• Susţinerea celor care au părăsit timpuriu şcoala

10. Garantarea autonomiei profesionale a şcolilor şi cadrelor didactice în scopul folosirii iniţiativelor personale şi instituţionale pentru creşterea performanţelor şcolare prin:

• Legislaţie adecvată care să instituţionalizeze autonomia şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele şcolii;
• Încurajarea şi susţinerea autonomiei profesionale a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare;
• Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;
• Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu agenţii economici interesaţi;

11. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici, etc. În mod concret:

• Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale contribuitoare;
• Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul „Şcoala de după şcoală”;
• Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul „Şcoala de după şcoală”.

12. Respectarea garantării autonomiei universitare prevăzută şi în Constituţia României prin:

• Reaşezarea legislaţiei în deplină concordanţă cu ceea ce se întâmplă în UE şi în lume;
• Libertatea comunităţii academice de a gestiona programele de studii de licenţă, masterat, doctorat şi studii postuniversitare de formare continuă;
• Libertatea comunităţii academice de a-şi stabili şi alege democratic structurile de conducere;
• Autonomia universitară este asociată cu răspunderea publică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

13. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii.

• Creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane;
• Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;
• Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;
• Alianţe strategice (capitalismul alianţei) între universităţi, companii private, agenţii de stat.

14. Asigurarea cadrului pentru participarea universităţilor la elaborarea setului de politici, în realizarea unor reţete de colaborare pentru crearea de cunoştinţe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstrării.

• Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii;
• Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi de tehnologie;
• Dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial;
• Structuri universitare care au competenţe în elaborarea strategiilor şi politicilor publice.

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane, prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice;
• Transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământ superior problematizat.
• Dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor.

16.  Sprijinirea universităţilor pe plan financiar şi cu legislaţia necesară în a-şi asuma viziunea creativă asupra universităţii prin optimizarea şi susţinerea potenţialului creator, într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cu companii, agenţii, etc.

17. Susţinerea înfiinţării unor structuri intermediare menite să dezvolte parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia „verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic, în crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie.

18. Participarea întregii comunităţi academice (studenţi, cadre didactice, personal tehnic-administrativ) la implementarea obiectivelor strategice pentru creşterea performanţelor învăţământului superior.

19. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” – profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările cheie.Brokerii cunoaşterii au:

• Competenţe antreprenoriale;
• Capacitatea de a identifica idei interesante;
• Priceperea de a organiza echipe;
• Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

20. Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii.

• Cadru general normativ;
• Autonomie in structurarea relaţiilor parteneriale;
• Garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii.
• Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată fii cuprinsă populaţia activă în proporţie de cel puţin 10%.

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

„3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare”

• Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces prin care se produce cunoaştere, creaţie şi inovare.
• Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării.
• Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.
• Astfel, Franţa în „Programme de stabilite de la France”, pentru perioada 2011-2014, defineşte învăţământul şi cercetarea prioritare în alocarea resurselor bugetare, adăugând suplimentar 9 miliarde de euro pentru perioada 2011-2013.
• Efortul bugetar adăugat de Franţa se materializează în alocarea resurselor pentru ranforsarea atractivităţii carierelor profesionale în învăţământul superior şi în cercetare, pentru consolidare autonomiei universitare, stimularea iniţiativelor în materie de formare şi cercetare şi pentru politicile sociale care să susţină reuşitele studenţilor.
• Acestui efort bugetar Franţa îi adaugă decizia de a tripla creditele pentru cercetare-dezvoltare de la 10 la 30%.

Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

• articularea unor programe majore de cercetare în concordanţă cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa 2020”;
• susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă;
• încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse;
• susţinerea excelenţei ştiinţifice prin finanţarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică;
• susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;
• transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial;
• scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic;
• transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificarea trielicoidală a eforturilor universităţilor, guvernului şi companiilor;
• dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
• utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
• canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie;
• dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea unei dinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.

Agricultura şi Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL

26 Iun

PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL

Agricultura este prioritate naţională
Să folosim corect şi eficient resursele naturale
Agricultura este motorul de creştere economică
Agricultura este generatoare de venituri bugetare prin:
>          stimularea activităţii economice;
>          creşterea numărului de locuri de muncă;
>          reducerea evaziuni fiscale.
Agricultura să producă ceea ce se cere pe piaţă
Statul să fie responsabil faţă de agricultori şi consumatori

Direcţii de acţiune

Dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploataţiilor agricole şi al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piaţă, să asigure hrana necesară populaţiei şi un nivel de trai ridicat pentru fermieri;

Dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se elimine disparităţile între mediul rural şi urban şi să se promoveze conservarea patrimoniului cultural;

OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ

• Fiind prioritate naţională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producţia internă de gaze si energie electrică la costuri reduse;
• Asigurarea hranei pentru populaţie în cantităţi suficiente şi la standarde europene;
• Retehnologizarea agriculturii;
• Acordarea la timp a unor subvenţii sporite pentru culturile de câmp;
• Susţinerea sectorului creşterii animalelor în vederea sporirii efectivului şi îmbunătăţirii
• genetice;
• Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui;
• Dezvoltarea sistemului de irigaţii;
• Devoltarea producţiei de plante oleaginoase şi cereale;
• Dezvoltarea pisciculturii;
• Dezvoltarea horticulturii;
• Dezvoltarea lanţului de producţie până la produsul finit şi asigurarea unei pieţe de desfacere
• a acestuia;
• Susţinerea agriculturii de nişă (ex. agricultura ecologică şi produse tradiţionale);
• Creşterea exporturilor, în special de produse finite;
• Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA-AER-SOL;
• Obţinerea dezideratului de siguranţă alimentară pentru a genera produse româneşti competitive pe piaţa UE.

OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC

Elaborarea şi negocierea unui PNDR 2 (2013 – 2020) cât mai avantajos care să ducă la :

• Dezvoltarea infrastructurii rurale într-un concept integrat (şcoală, IMM, drumuri, dispensar);
• Realizarea unui Cod al Pământului şi a unui Cod al Apei;
• Reducerea decalajelor dintre mediul rural şi urban ;
• Protejarea şi utilizarea raţională a pădurilor;
• Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane;
• Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă şi de mediu

MĂSURILE USL

1. Măsuri de politică agricolă şi dezvoltare a satului românesc

2. Măsuri de reformă administrativă

Măsuri de politică agricolă şi dezvoltare a satului românesc

1. COMASAREA TERENURILOR;
2. PROGRAME NAŢIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME-FRUCTE: PRODUCŢIE, COLECTARE, DEPOZITARE ŞI PROCESARE;
3. CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ;
4. REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE;
5. NOTIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT;
6. REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE.
7. SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE; PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ; SILVICULTURĂ;
8. POLITICI NATIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII SI MAREA NEAGRĂ;
9. RENEGOCIEREA PNDR;
10. PREGĂTIREA SI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020; SCĂDEREA FISCALITĂŢII SI COMBATEREA EVAZIUNII; CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ SI BAZATĂ PE
11. PRINCIPII COMERCIALE;
12. SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA.

Reforma administrativă

• Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a terenurilor agricole;
• Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR, Ajutoare de Stat);
• Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri;
• Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe suprafaţă.
• Politici agricole moderne

PROGRAME NAŢIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE: PRODUCŢIE, COLECTARE, DEPOZITARE ŞI PROCESARE

Program national pentru înfiinţarea de sere pentru legume si fructe;

Program national pentru înfiinţarea de centre de colectare, sortare, calibrare si depozitare în cadrul zonelor specializate în producerea anumitor legume si fructe;

Program national pentru înfiinţarea de micro fabrici locale de procesare care să deservească producătorii de legume si fructe din zona respectivă

PROGRAM NAŢIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE SERE PENTRU LEGUME ŞI FRUCTE

1. Acces la resursa de gaze din producţia internă la costuri reduse;
2. Sere familiale;
3. Finanţare din fonduri UE, buget naţional, bugete locale;
4. Sporirea competitivităţii producătorilor autohtoni;
5. Fructe şi legume româneşti pe o perioadă mai lungă a anului

PROGRAM NATIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE CENTRE DE COLECTARE

Finanţare: PNDR, ajutoare de stat;
Realizarea acestora prin parteneriate public – private;
Program naţional de promovare a produselor româneşti;
Program naţional pentru reconversie în sectorul horticol;
Realizarea acestora în bazinele de producţie legume şi fructe.

PROGRAM NAŢIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE MICROFABRICI LOCALE

• Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate, 1 IMM”;
• Promovarea produselor tradiţionale şi ecologice româneşti;
• Facilităţi pentru constituirea şi dezvoltarea formelor asociative (grupuri de producători, asociaţii, cooperative)

CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ

• Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC
• Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor
• Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR “START ÎN AGRICULTURĂ”
• Programul „START ÎN AGRICULTURĂ”
• Linii de credit speciale pentru investiţii realizate de
• fermieri
• 60% înfiinţare microfermă şi 40 % capital de lucru în primul an
• Garanţia: FGCR (max.50%) şi garanţia FNGCIMM (max.50%)

REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

• Program Naţional privind modernizarea întregului sistem de îmbunătăţiri funciare;
• Program Naţional pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – apa ca factor de securitate alimentară şi stabilitate socială;
• Program Naţional de amenajări complexe pe bazinele hidrografice pentru a reduce riscul de inundaţii, alunecări de teren, eroziunea solului şi colmatarea lacurilor -managementul integrat al apei.

AJUTOARE DE STAT

• Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare şi acordarea ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul European nr. 1698/2005
• ajutor pentru investiţii în ferme;
• ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole;
• compensarea daunelor naturale;
• instalarea tinerilor fermieri;
• asigurări.

REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE

• Principalele resurse ale României, PĂMÂNTUL şi APA, vor fi gestionate corect pe termen scurt, mediu şi lung prin:
• Elaborarea de reglementări clare cuprinse în două coduri “CODUL PAMÂNTULUI ŞI CODUL APEI”.
• Promovarea agriculturii durabile, multifuncţionale, dezvoltarea biodiversităţii şi protecţia mediului.

SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE

• Consolidarea organizaţiilor profesionale ale producătorilor agricoli (grupuri de producători, asociaţii şi cooperative).
• Crearea de noi grupuri şi organizaţii de producători, formarea de uniuni de ramură, precum şi racordarea acestora la structurile europene (Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală).
• Stimularea realizării de noi organizaţii profesionale în scopul reducerii inputurilor şi creşterii veniturilor prin vânzarea în comun a producţiei agricole. Finanţare din FADR şi ajutoare de stat.
• PNDR 2 va avea alocare substanţială pentru aceste măsuri.

PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ

• Realizarea unei proiecţii bugetare a MADR pentru o
• perioadă de minim trei ani şi cu perspectivă aferentă perioadei 2014-2020.
• Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului.

SILVICULTURĂ

• Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000, REGIO, FP 7, pentru proiecte prioritare din silvicultură;
• Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri şi a Planului de Acţiune pentru sectorul forestier din România;
• Creşterea suprafeţei de pădure prin: readucerea în circuitul productiv, împădurirea terenurilor agricole degradate si înfiinţarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie;
• Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.

POLITICI NATIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ŞI MAREA NEAGRĂ

• Redefinirea politicilor de pescuit în Delta Dunării, Lunca Dunării şi Marea Neagră în vederea protecţiei şi exploatării durabile;
• Stimularea înfiinţării şi dezvoltării asociaţiilor de pescari;
• Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP);
• Susţinerea înfiinţării bursei de peşte;
• Promovarea serviciilor specifice zonei şi păstrarea biodiversităţii.

 

 

 

 

PROIECTUL USL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

11 Iun

 

 

Modelul USL de dezvoltare regionala

Un nou model trebuie adoptat de o larga majoritate

Un nou proiect trebuie să întrunească susţinerea majoritătii clasei politice, a societăţii civile şi a aparatului de stat. Doar în  acest fel dezvoltarea regionala va ajuta România.

Scopul dezvoltării regionale:

•     întărirea capacităţii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare

•     şi reducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare.

 Model european: Franţa

Structurat iniţial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă si prin fragmentare (96 de departamente si peste 36.000 de comune). Departamentele seamană cu judeţele din Romania şi la populatţa medie (cca 500.000) şi  la suprafaţă (5800 km²)

Regiunea – a aparut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a păstrat!

Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităţile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuţiile orientate către dezvoltare şi bunăstare.

Model european

Preluand acest model, România păstrează unitatile administrative existente şi adaugă un nivel, compatibil cu cel european -REGIUNEA – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu centrul.

Cele 8 regiuni de dezvoltare devin centre ale administraţiei locale

Instituţii noi

• Executivul regional, condus de un preşedinte ales
• Consiliul Regional
• Senatul devine o Camera a reprezentantilor locali (Legislativ care va prelua functia de reprezentare a puterilor locale)
• Curte de Apel regionala (Instituţiile juridice vor tine cont de noua realitate)

Consiliul Regional

Preşedintele – ales direct de cetăţeni, va funcţiona ca un “premier” al regiunii

Membrii – vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor

Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene sş fonduri de coeziune de la bugetul central

Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor

Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională

A doua camera a Parlamentului va fi aleasă dupa model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regionala

3 domenii cheie de competenţă: Dezvoltarea regionala,  Politica externa,  Fondurile europene

Se va diferenţia de Camera Deputaţilor.

PREFECŢII

• Cei 8 prefecti îi vor înlocui pe cei 41 din prezent
• Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în  fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regionala
• Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor
• Scop: o mai mare coerenta în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocratiei

Consiliu Economic si Social regional

• Pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice
• CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de catre Consiliul Regional este obligatorie CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regionala

Atribuţii definite prin dezbatere publică

• Împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civila, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii.
• Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite.
• Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor
• Guvernul central va gestiona doar proiectele natţonale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezent la POS-uri: mediu, resurse umane, administrate, transporturi etc)

Obiective de dezvoltare în primii 4 ani

În fiecare regiune (diversificat in actualele municipii reşedintă de judet):

1. O mare universitate. Cel puţin 3 universitati, pâna în 2014, trebuie sa fie în top 500
2. Un mare spital regional (cu medicina de înalta performanţă)
3. Sistem de urgenţă  regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie
4. Infrastructură rutiera şi feroviera modernizată
5. Un aeroport internaţional minim
6. Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune (stadion şi sala polivalenta)
7. Un centru de afaceri regional
8. Un centru cultural de nivel european

Capitala regională

Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel putin în prima instanţă

Pentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes:

• Centru economic
• Centru politico-administrativ
• Centru cultural
• Centru universitar etc

 Planificarea proiectului USL

2012-2013 

• Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă  a cetăţenilor
• Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi
•  Se desfiinţează Ministerul Dezvoltarii Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune
• Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept
• Responsabilităţile şi mecanismul de colaborare se vor stabili în baza unor decizii la nivel regional.

2014

• Organizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (in acelasi timp cu alegerile europarlamentare)
• Aleşii locali (primari, consilieri locali si judeteni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional
• De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educatie, sanatate, transporturi, mediu etc)
• Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primite (pregatind institutiile pentru primele alegeri directe)

2016

• Odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedintilor de Consilii Regionale (alegeri directe – vot uninominal)
• Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale
• Vor intra în funcţiune şi Curtile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătoreasca la acest nivel

Conditiile Comisiei Europene pentru a recunoaşte noile regiuni

• Studiul de fezabilitate
• Acordul din partea Comisiei Europene
• Referendum-ul constituţional
• Adoptarea cadrului legal necesar pentru implementarea reformei
• Implementarea cadrului legal cu organizaţiile administrative implicate
• Ajustări ale măsurilor deja implementate înainte de jumătatea anului 2012
• Acceptarea formală a noii structuri implementate de către Directoratul General Politică Regională (DG REGIO). Reforma va schimba conformitatea cu sistemul NUTS 2 iar acest lucru va conduce la nevoia unui nou sistem de management regional din partea autoritătilor
• Includerea formală în viitorul Cadru Financiar Multianual (Multianual Financial Framework – MFF)
• Adoptarea de către Parlamentul European în 2013 a noului MFF
• Implementarea Politicii de Coeziune în România pentru perioada 2014/2020 cu nou stabilita institutie la nivel regional.

Dezvoltarea regionala. 4 principii de baza!

1.           În fiecare regiune de dezvoltare, PIB-ul şi calitatea vieţii trebuie să se apropie de media europeana!

2.          Schimbările trebuie suportate de stat, nu de către cetăţean!

3.           Orice modificare trebuie discutată cu societatea civila, agreată politic şi acceptată de UE!

4.  Comunităţile puternice vor forţa şi instituţiile centrale să fie mai puternice. Procesul de descentralizare trebuie însoţit de eficientizarea aparatului central!