Vă aducem la cunoştinţă că vineri ,24 februarie 2012, de la ora 20.00,la The Score Pub din  Satu Mare ,TNL Satu Mare  organizează  cea de a V-a ediţie  a  Balului  Dragobetelui.

Cu această ocazie ,lansăm o  invitatie către toţi tinerii sătmareni , membri PNL sau simpatizanţi ai valorilor liberale ,să participe la  sărbătoarea românească a iubirii!

Vă aşteptăm  cu drag!

TNL Satu Mare

Preşedintele PC, Daniel Constantin, a precizat că ţinta USL este ca în jur de 15 martie să aibă desemnaţi toţi candidaţii, de la nivel de preşedinte de CJ până la ultima comună. “Discuţiile sunt mai mult decât avansate. Nu sunt probleme. În mai mult de 95% din cazuri nu sunt probleme”, a spus Constantin.

În cadrul campaniei naționale de solidaritate a Tineretului Național Liberal, în perioada 17 – 20 februarie, peste 1.100 de tineri liberali, din 22 filiale, au participat la acțiuni de deszăpezire și distribuție de alimente, haine și medicamente.

Tineretul Național Liberal a organizat o campanie națională de solidaritate, în cadrul căreia, fiecare dintre cele 47 de filiale ale organizației, au donat deja sau vor dona în următoarele zile alimente, haine, pături și lemne câte unei localități sinistrate.

Până în acest moment, au plecat transporturi de la 22 de filiale TNL: Sectoarele 2, 3, 5, 6, Alba, Argeș, Bihor, Bistrița Năsăud, Brăila, Călărași, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea. Ajutoarele au ajuns în 27 localități, în județele: Buzău (8) – C.A. Rosetti, Florica, Garoafa, Ghergheasa, Luciu, Robeasca, Scutelnici, Valea Slănicului; Brăila (3) – Drobu, Galbeni, Jirlău; în județul Călărași (6) – Budești, Chirnogi, Rodovanu, Soldanu, Ulmu, Unirea Valea Popii; Giurgiu (4) – Izvoarele, Mihai Bravu, Singureni, Toporu;  Ialomița (1) – Armășești; Ilfov (1) – Petrochioaia; Mehedinți (1) – Isvorel; Vrancea (3) – Dumitrești, Slobozia Bradului, Tătăranu.

Donațiile de până acum totalizează 25 de tone de alimente, 100 de saci cu haine groase de iarnă, 500 de pături și 40 de tone de lemne. Filialele TNL din proximitatea județelor afectate au organizat și acțiuni de deszăpezire în localitățile sinistrate.

Președintele TNL România, Florin – Alexandru Alexe a participat la acțiunile organizate în județul Călărași, în localitățile Budești și Soldanu. Alături de tinerii care au deszăpezit casele sinistraților și au distribuit alimente, s-au aflat și 4 medici care au consultat 143 de pacienți, dintre care 43 de adulți și 100 de copii. Bilanțul consultațiilor a fost unul îngrijorător: 80 de copii și 24 de adulți au necesitat tratament medicamentos, 17 pacienți au fost îndrumați către medici specialiști, 4 sunt suspecți de diabet și unul de cancer. Toate medicamentele necesare, pentru cazurile care puteau fi tratate ambulatoriu, au fost puse la dispoziția pacienților de echipa de medici a TNL.

În urma acțiunilor din aceste 3 zile, Florin – Alexandru Alexe, președintele TNL, a declarat: ”Tinerii liberali s-au mobilizat exemplar, ceea ce arată că solidaritatea între generații există. Mai mult decât atât, s-a dovedit că tinerii sunt conectați la realitățile economico-sociale din țară și că au capacitatea și determinarea de implicare pentru a îndrepta, pe cât posibil, efectele dezastruoase ale actualei guvernări.”

La această dată, campania este în desfășurare, iar donațiile se strâng în continuare la sediile filialelor PNL din București și din țară, transporturile către zonele sinistrate fiind organizate periodic.

T comunică – Departamentul de comunicare al TNL

Andreea Creţulescu: Doamnelor şi domnilor începe Realitatea la raport. Avem mai multe premiere politice în această seară, alături de liderul USL Crin Antonescu căruia îi mulţumim că a acceptat invitaţia noastră. Bună seara, bine aţi venit.

Crin Antonescu: Bună seara.

Andreea Creţulescu: Pentru că am vorbit despre mai multe premiere, una ar fi din zona sondajelor. Azi un ziar apropiat puterii ne-a oferit probabil cea mai pertinentă explicaţie pentru schimbarea lui Emil Boc într-o perioadă în care România era sub nămeţi. Unii invocau codul roşu şi sute de localităţi au fost izolate zile în şir. Atenţie, în ianuarie, potrivit acestui sondaj realizat de CSOP, PD-L a căzut pe locul III. După USL în luna respectivă s-a poziţionat partidul lui Dan Diaconescu cu aproape 20% iar PD-L cădea pe poziţia III. Astăzi au fost mai multe declaraţii pe surse în diverse ziare şi pe diverse site-uri. Acest partid are o strategie pentru a recâştiga procentele pierdute. Punctul forte este noul premier care potrivit aceluiaşi sondaj are o cotă de popularitate destul de mare. În paralel vom pune şi un alt sondaj care schimbă oarecum raporturile. Vom discuta în această emisiune şi despre greva parlamentară şi acest joc al declaraţiilor între putere şi opoziţie. Vom invoca şi o declaraţie făcută aici la RTV de liderul grupului parlamentar PD-L din Camera Deputaţilor, domnul Mircea Toader. El a avansat ideea că deja această formaţiune politică negociază cu PNL, pentru o înţelegere şi nu numai parlamentară să fie această înţelegere. Vom avea ştiri şi din zona UDMR, practic prezenţa acestei formaţiuni la putere generează mai multe compromisuri. Veţi vedea cum pe banii noştri la anumite momente festive se taie nu neapărat tricolorul nostru ci tricolorul Ungariei. Apropo de sondaje, chiar cu ajutorul regiei aş vrea să urmărim puţin procentele invocate de liderii PD-L, pentru care şi-au şi făcut această strategie. În ianuarie 2012 PD-L a fost potrivit acestui sondaj CSOP pe locul trei. USL 47%, PPDD 29%, PD-L 16%, UDMR 5%, PRM 5%. Domnule Crin Antonescu cum e totuşi într-o ţară democratică, un partid care-ţi aduce în aproximativ trei ani jumate mai multe reforme esenţiale să cadă sub un partid care e catalogat aproape de toată lumea ca fiind partidul unei televiziuni unde moderatorul este băgat în tomberon, unde apar tot felul de manelişti, unde se caută tot felul de persoane dubioase…

Crin Antonescu: Mie mi-e greu să mă pun în postura unui sociolog sau analist politic chiar. Dar e ştiut pe de-o parte că într-o societate există o gamă diversă de gusturi, sunt oameni cărora le plac şi manelele, le plac şi jocurile cu tomberoane, nu sunt neapărat aceiaşi… PPDD este deocamdată chiar singurul – ar mai putea să apară şi altele deşi timpul e scurt – beneficiarul pentru cei care consideră aşa, unui aer de noutate. Un partid care dacă nu e neapărat antisistem deşi are şi astfel de valenţe n-a făcut parte până acum din jocul parlamentar şi guvernamental. Prăbuşirea puterii nu mai trebuie explicată, nu-i de dată foarte nouă şi ea ţine cred eu, tocmai de faptul că n-a făcut reforme reale şi că oamenii au simţit doar costurile cu totul incorect distribuite ale acestor aşa-zise reforme, nu şi efectele lor benefice.

Andreea Creţulescu: Dacă urmărim acelaşi sondaj observăm că USL e cotat mai slab ca în altele, 47%, acolo unde PPDD apare cu 20%. Dacă ar fi să comparăm cu ce vedeam lunile trecute există o scădere. Să fie tot în favoarea acestui partid?

Crin Antonescu: Sunt în situaţia delicată de a comenta sondaje fiind parte, fiind cât se poate de subiectiv. Eu nu cred. Sigur, sondajele nu aparţin aceluiaşi institut, dincolo de faptul că sunt făcute în perioade diferite. Nu cred că USL putea să piardă 10% într-o perioadă în care puterea a fost în criză. După cum nu cred sincer că PPDD este la o cifră atât de mare. Oricum dacă facem suma acolo vedem că ne mai trebuie binişor până la sută şi până la urmă cel mai cuminte răspuns din partea mea este…

Andreea Creţulescu: E adevărat că în aceeaşi perioadă CCSB oferea tot USL aproape 56%. Aşadar diferenţe foarte mari. Oricum, lucrând pe aceste date care este până la urmă strategia USL având în vedere că a apărut pe firmament un nou guvern, un nou premier, un premier care potrivit aceluiaşi sondaj are o încredere a populaţiei foarte mare, una dintre cele mai mari? Va stabili USL un alt tip de dialog, un alt tip de negociere, se schimbă ceva?

Crin Antonescu: În două cuvinte, comparând cifrele, dacă le-am văzut eu corect, aici cred că era vorba de un al treilea institut de sondare şi anume IMAS. Erau nişte cifre unde apărea şi regele Mihai la încredere.

Andreea Creţulescu: E tot la CCSB. Acolo a fost testată popularitatea regelui Mihai.

Crin Antonescu: Sunt din decembrie, începutul lui ianuarie?

Andreea Creţulescu: Da, da…

Adrian Cioroianu: A fost şi un sondaj IMAS cel care-l plasa pe regele Mihai foarte sus dar nu-i acesta.

Crin Antonescu: Şi unde mi se pare greu de crezut – e vorba de impresie aici, eu nu contest vreun sondaj – că în ce mă priveşte pe mine sau pe Victor Ponta să pierdem 10 puncte la încredere, după cum mi se pare de asemenea că Mihai Răzvan Ungureanu dacă avea 28 în ianuarie să rămână tot cu 28%. E normal ca o figură politică nouă într-o postură politică nouă cel puţin, să aibă un bonus de început. Şi cred de altfel că soarta politică şi a domnului Ungureanu şi a PD-L este marcată de… sau viitorul acestui destin este marcat de un anumit paradox. Cred că domnului Ungureanu i-ar merge cu atât mai bine din punctul de vedere al cotei politice cu cât s-ar arăta într-adevăr independent faţă de PD, în vreme ce PD-L i-ar merge cu atât mai bine dacă s-ar putea agăţa de imaginea unui premier de succes. În ce măsură va avea succes în actul de guvernare premierul, în ce măsură ar putea beneficia PD rămâne de văzut. Noi suntem sceptici din multe motive. Dar discutând la rece, cred că astea sunt elementele. Oricum cred că Mihai Răzvan Ungureanu e ultima şansă a PD. Amintiţi-vă că s-a mai încercat ceva cu Baconschi şi din motive numeroase proiectul a eşuat. Ei au nevoie de o figură nouă, o figură pe care actuala putere s-o asume politic şi în trena căreia să poată recupera. Cred că e cum s-a mai spus prea puţin şi mai ales prea târziu.

Adrian Cioroianu: Dar nu-i frustrant pentru liderii opoziţiei această discordanţă între sondaje? În definitiv când observaţi aceste situaţii de moment nu e nelămuritor să vezi că în funcţie de sondaj diferă şi cota fiecărui partid sau a fiecărui individ? De la o lună la alta diferenţe foarte mari.

Crin Antonescu: Domnule profesor, noi facem de multă vreme sportul ăsta şi ştim că la sondaje contează două lucruri. Unu, să ştii cu adevărat cum stai şi pentru asta trebuie să-ţi faci propriile sondaje cu oameni care să fie profesionişti şi să-ţi dea adevărul. Exact cum e bine ca un medic să-ţi dea un diagnostic corect. Chiar dacă nu-i mulţumitor. Pe de altă parte mai ştim că sondajele adevărate sau nu, modificate sau nu, fac opinie. De-aia suntem sensibili şi la aşa ceva. Sigur că pe de altă parte devine monoton când apare un sondaj din comanda celeilalte părţi sau un institut care lucrează mai mult cu cealaltă parte, în fine, care te dă mai rău, să protestezi şi să-l conteşti.

Andreea Creţulescu: Acest personaj poate fi din comanda celeilalte părţi în condiţiile în care se arată până la urmă această realitate deloc confortabilă pentru un partid care ne-a spus timp de trei ani că face reformele de care avem nevoie, să-l vedem sub un partid al unei televiziuni? Pentru că apare într-un ziar al puterii… sau face parte chestiunea asta dintr-o strategie? Să se trezească oamenii de-acolo…

Adrian Cioroianu: Poate urmează să crească în lunile următoare.

Crin Antonescu: Sigur, dacă ne aducem aminte la sfârşitul anilor 90, 99, 2000, PNŢCD după multe greşeli tactice, culminând cu formula în care au candidat şi care i-a obligat la un prag mai mare de 8% că era o coaliţie acolo, un partid care a condus o coaliţie care totuşi a făcut reforme, aia chiar a făcut reforme, în bună măsură a reformat… gândiţi-vă la privatizări, la reorientarea decisivă a politicii externe a României în condiţii complicate, bombardarea Iugoslaviei etc., multe lucruri care au avut impact electoral nefast pentru cei de la putere, PNŢCD un partid care a dominat patru ani, a fost vioara întâi în coaliţie nu s-a mai regăsit în parlament. Sigur, asta o să fie mai dificil cu PD-L care are alt tip de organiziare, de structură, are alte instrumente la îndemână, inclusiv propagandistice. Dar erodarea atunci când minţi, când furi, când comiţi nişte gafe de comunicare nu în sensul unor stângăcii ci în sensul unor aroganţe de tipul celebrei şi recentei replici a domnului Mircea Toader că oamenii aceia care au murit cu ocazia înzăpezirii, marea majoritate au murit de beţi…

Andreea Creţulescu: După acea declaraţie, dacă ţinem cont că acest sondaj e autentic şi bine realizat, în februarie PD-L a crescut.

Crin Antonescu: Atunci? Dacă le-aş da sfaturi le-aş spune să continue aşa. Eu nu cred că au crescut. Cred că sunt diferenţe între Case de sondare şi pe orice lectură, pe orice sondaj este clar că PD-L stă rău. E pe podium dar în urma PPDD. Ceea ce eu totuşi nu cred…

Adrian Cioroianu: USL face astfel de cercetări?

Crin Antonescu: USL face astfel de cercetări. Noi n-am avut nicio cercetare care să ne dea sub 53%, în toamna anului trecut a fost cea mai mică cifră. Singurul sondaj care ne-a dat sub 50% a fost un IMAS de pe la sfârşitul anului cu 49,5. Şi sigur, cele mai recente sondaje pe care le-am făcut şi noi erau undeva în banda 55-60%.

Andreea Creţulescu: Asta după proteste.

Crin Antonescu: După proteste, chiar după soluţia guvernului PD-L Ungureanu. Că aşa mi se pare corect să-i spunem.

Andreea Creţulescu: Apropo de decredibilizare, astăzi un site, econtext, face următorul calcul. O sumă alocată în ultimii 14 ani pentru drumuri, şosele şi pentru asfaltarea gropilor. Cât am alocat noi? 19,6 miliarde euro am alocat în zona asta. Dacă luăm un preţ de 5 milioane euro per km, constatăm că în felul ăsta am fi putut asfalta 3920 km de autostradă în România. România însă are vreo 350. Întrebarea mea, am dat bani pentru 3920 km, avem 350. Unde e restul de bani?

Crin Antonescu: O să răspund ca un om politic sau ca un cetăţean. N-am să răspund ca un procuror. pentru că n-am cercetarea… se pare că n-a făcut-o nimeni exact. Diferenţa foarte mare pe care unii o scapă din vedere când încearcă să treacă acest capitol al corupţiei la generalităţi arătându-ne că-i corupţie oriunde, că în orice caz în ţările mediteraneene din Europa, că în Grecia, în Italia e corupţie… diferenţa esenţială e următoarea. Foarte probabil, e proverbial şi în fine, de la anchete jurnalistice până la operaţiuni judiciare, s-a dovedit că în Italia, care e plină de autostrăzi, s-au cheltuit mai mulţi bani decât trebuia. Diferenţa este că Italia are acele autostrăzi. Plătite mai scump, date unor grupuri de favoare, profituri împărţite în cercuri de clientelă politică probabil. Dar are acele autostrăzi.

Andreea Creţulescu: De obicei se vorbeşte de un comision de 10-15%. Dacă te uiţi aici vezi că 90% a fost comisionul.

Crin Antonescu: Diferenţa este în România din păcate că nu avem deloc aceste autostrăzi. Sigur, e o socoteală făcută de 14 ani, ceea ce arată ca să fim oneşti că nu doar în timpul acestei guvernări pe care pe bună dreptate o criticăm lucrurile au mers prost. Ceea ce însă eu spun de multă vreme este că din păcate lucrurile acum au ajuns la un nivel de neimaginat. Şi totuşi, aceste lucruri sunt de pus în corelaţie cu părerea oamenilor şi cu tot ce se întâmplă şi de aceea cred, preşedintele Traian Băsescu nu-i credibil pentru cei mai mulţi români atunci când le spune, voi aţi suferit dar statul român s-a modernizat. Statul român s-a reformat. Or, statul român cât s-a modernizat şi s-a reformat el, vedem în acest exemplu. Am văzut la promptitudinea şi eficienţa cu care autorităţi de orice tip şi de orice nivel au acţionat la înzăpezire şi în atâtea alte cazuri. Statul român din păcate dincolo de apariţia unor instituţii, o dată cu integrarea în UE şi cu alte câteva semne de normalitate nu s-a reformat în niciun caz în aceşti din urmă trei ani şi trebuie spus că până la urmă o astfel de socoteală dacă s-ar face pe mai multe domenii, am face totalul şi ar trebui să întrebăm până la urmă fiecare guvern, pe acesta pentru că-i în exerciţiu, unde sunt banii. Banii evident că nu pot fi în altă parte decât în buzunarele clientelei politice şi a miezului dur al acestui sistem de putere.

Andreea Creţulescu: Puteţi rezolva ceva din toată această poveste prin forma de protest pe care aţi ales-o acum? Greva parlamentară?

Adrian Cioroianu: Rezultă o diferenţă de perspectivă în interiorul USL. Oamenii nu par a vorbi despre acelaşi lucru. L-aş întreba pe domnul Crin Antonescu, nu cumva există şi riscul unui efect bumerang în sensul în care o campanie bine condusă a PD-L care să insiste pe cei câţi erau… 1,4 milioane euro… erau 1,2 acum 10 zile, a crescut suma… această propagandă repetată poate să dea impresia oamenilor că neprezentându-vă şi luând banii din parlament faceţi un deserviciu ţării.

Crin Antonescu: Sigur că sunt nişte riscuri la un asemenea gest politic. Sunt riscuri politice o dată şi riscuri de acest tip. Subpolitice să le spun. Aici nu intrăm într-o discuţie de felul în care nu ştiu… l-am întrebat pe domnul Oltean dacă e atât de grijuliu cu banul public să ne spună cam cum mai merg treburile prin energie pentru băieţii deştepţi. Băieţi deştepţi ca domnia sa mai exact.

Andreea Creţulescu: Şi cum mai merg?

Crin Antonescu: Nu ştiu că eu nu sunt băiat aşa de deştept. Ba chiar deloc.

Andreea Creţulescu: Dar aveţi informaţii?

Crin Antonescu: Nefiind un băiat foarte deştept, dar destul de deştept în accepţiunea pe care domnul Traian Băsescu, patronul său spiritual a dat-o termenului. Dar să lăsăm discuţia asta. Trebuie să clarificăm nişte lucruri şi asta nu-i uşor. Unu. Că mandatul, condiţia de parlamentar nu e asimilabilă cu cea a unui serviciu normal, că în regimurile democratice de o bună bucată de vreme, nu ca acum 150 de ani, când nu se retribuia, această calitate de parlamentar este retribuită printr-o indemnizaţie care-i fixă. Noi nu am renunţat la condiţia noastră de parlamentari. Toate indemnizaţiile care curg în mod automat nu vor fi luate de noi pentru a sublinia această grevă, nu pentru că n-am avea dreptul la ele şi vor fi organizate, donate într-un fond, o să vedem exact…

Adrian Cioroianu: Indemnizaţia de şedinţă.

Crin Antonescu: Indemnizaţiile de şedinţă. La fel se va întâmpla… aici a fost probabil într-un anumit sens, n-am fost suficient de bine organizaţi. Noi am spus de la început că această grevă constă în absenţa în mod obişnuit de la lucrările în plen şi în comisii. Parlamentul mai are şi alt tip de activităţi cum ar fi reuniunile pentru declaraţii politice care se constituie într-un tip de şedinţă specială. Cei care s-au dus la declaraţii au şi semnat. Indemnizaţiile de şedinţă luate pe aceste semnături vor fi şi ele nefolosite de către cei care au făcut acest lucru. Important este însă altceva. Ca să ne înţelegem. Noi am ajuns la această formă de grevă parlamentară să spunem aşa, în urma unui compromis – nu în sens rău – pentru că în momentul în care protestul public ajunsese înainte de începerea ninsorilor şi gerului într-un punct foarte ascuţit, în PNL a existat ideea majoritar chiar a unei demisii cu totul din parlament.

Andreea Creţulescu: De ce nu aţi făcut-o?

Crin Antonescu: Pentru că o dată am vrut să avem o soluţie comună…

Andreea Creţulescu: Unii spuneau că era mult mai credibilă.

Crin Antonescu: … şi cu partenerii noştri. Efectul pe moment evident că ar fi fost mult mai important. Dar trebuie să ne gândim şi la lucruri de natură practică pentru că o dată cu plecarea din parlament în sensul pierderii calităţii de parlamentar noi nu mai aveam şansa… şi vă aduc aminte că la ora aia nu plecase guvernul Emil Boc, criza nu găsise încă o rezolvare fie ea şi aceasta a puterii… deci nu mai puteam să ne exercităm dreptul de vot pe o moţiune de cenzură, pe o suspendare la o adică pentru că în bună măsură strada a strigat şi mai strigă jos Traian Băsescu. Pentru că de asemenea partidele neparlamentare conform legii electorale în vigoare, nu au dreptul automat la reprezentanţi în secţiile de votare. Atunci sigur, vrând să avem şi o soluţie comunăc cu colegii din PSD care s-au gândit mai mult la aceste aspecte şi au avut în bună măsură dreptate, am găsit această soluţie. Sigur că aşa cum aţi văzut la învestirea noului guvern, în ciuda faptului că a fost o soluţie deloc negociată, nici măcar comunicată cu opoziţia, nici cu opoziţia, nu mai vorbesc cu altcineva, cu manifestanţi, cu organizaţii nonguvernamentale, cu mă rog, segmente ale societăţii… cu toate astea Victor Ponta a făcut un exerciţiu special, un efort special de a lua acest guvern de nou şi de a face un apel şi pe o tonalitate şi pe un (…)

Andreea Creţulescu: Luăm o scurtă pauză domnule preşedinte. Avem şi o adresă de e-mail, realitatealaraport pe care puteţi trimite întrebări pentru preşedintele PNL Crin Antonescu. Avem deja foarte multe… spre exemplu un telespectator vă întreabă apropo de această grevă dacă este legal ceea ce fac cei din PD-L. Ne daţi răspunsul după o scurtă pauză când vom avea şi câteva speculaţii, cine se pregăteşte să ocupe şefia de la SIE. S-ar putea să fie un om din opoziţie…

Crin Antonescu: Cred că eu.

Andreea Creţulescu: Cel puţin aşa sunt zvonurile. După o scurtă pauză.

Adrian Cioroianu: Ultimele minute. Care este punctul forte pe care partidul dumneavoastră îl aduce în această alianţă? În presa locală deja circulă scenariul credibil sau nu al unor planuri diferite. Un PSD care-şi lansează candidaţii la primării, în timp ce PNL nu o face… n-am avut timp din păcate să luăm marile oraşe să vedem în ce măsură aveţi candidaţi… Dar pe final, care-i punctul forte al PNL în această alianţă a opoziţiei? Cu ce vine PNL pe lângă un PSD destul de bine organizat, probabil mai numeros în teritoriu…

Crin Antonescu: Am să vă răspund, deşi întrebarea este delicată. Pentru că în momentul în care voi sublinia câteva caracteristici care cred eu, sunt avantaje sau puncte forte ale noastre s-ar putea înţelege că ceilalţi nu le au în aceeaşi măsură. Totuşi o spun. Cu prestigiu, cu faptul că PNL care a guvernat în două rânduri, 1996-2000 într-o formulă, 2004-2008 o altă formulă, nu a lăsat în urma sa scandaluri reale de corupţie, n-a lăsat dezastru, ba a avut nişte realizări pe care nu le mai reiau, pe care le cunoaşteţi bine, de natură economică, pe toţi parametrii posibili. N-a venit niciodată cu oameni în posturi importante, de care lumea să râdă, oameni care să nu fi avut niciun fel de legătură profesională, politică cu poziţiile respective. În al doilea rând PNL este în ciuda libertăţii tradiţionale de opinie şi deselor divergenţe de păreri, un partid care în acest demers a fost şi rămâne un partid unitar.

Andreea Creţulescu: Mai avem 30 de secunde…

Crin Antonescu: Traian Băsescu n-a făcut cu toate eforturile lui nicio breşă, nici în timpul în care partidul era condus de Călin Popescu Tăriceanu, nici astăzi, în sensul în care i-ar fi convenit lui. Şi în al doilea rând e un partid care creşte şi în aceşti ani a crescut.

Andreea Creţulescu: Vor fi anticipate sau nu?

Crin Antonescu: Noi considerăm în continuare că soluţia actuală nu se poate menţine doar pentru că avem un prim-ministru nou şi care eventual, din punctul meu de vedere are acest bonus de încredere cel puţin o vreme, poate să aibă intenţii bune şi chiar să fie valabil. Cu formula din spatele lui, în momentul în care el nu poate schimba un prefect care nu şi-a făcut datoria, în momentul în care i se impun miniştrii care i s-au impus, cred că nu. Dacă vom avea sau nu, nu mai depinde doar de noi.

Andreea Creţulescu: Vă mulţumim foarte mult. Ne oprim aici, urmează Prime Time News cu Adriana Nedelea. Rămâneţi în Realitate!

(Prin Monitoring Media, Realitatea TV – Realitatea la Raport, Ora 21:30)

În această privință, Cluburile Studentești Liberale își exprimă dezamăgirea și profunda nemulțumire față de ratificarea și implementarea unui tratat ce nu va aduce nici un beneficiu populației României. Tratatul poartă denumirea de ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement) și sub masca unei definiții nevinovate (o inițiativă legislativă al cărei scop este de a crea standarde unanim acceptate la nivel internațional în privința protejării proprietății intelectuale) ascunde intenția de a deține un control absolut, altfel negocierile în ceea ce privește acest tratat nu ar fi fost secrete.

Cluburile Studentești Liberale consideră că interzicerea comercializării medicamentelor generice, supravegherea îndeaproape a clienților de internet de către firmele furnizoare, verificarea oricărui dispozitiv la trecerea graniței, amenzile usturătoare și sancțiunile absurde ce ar veni în urma implementării ACTA nu sunt decât libertăți îngrădite și un control al populației împins la extrem.

De asemenea, Cluburile Studentești Liberale cred în șansa României de a evolua și de a ajunge la nivelul țărilor occidentale și apreciază că ACTA nu este deloc un pas înainte, ci dimpotrivă, un mare salt înapoi spre controlul absolut, dar și spre îngrădirea libertății de exprimare. Din dorința de a beneficia în continuare de libera exprimare, ne adresăm europarlamentarilor români printr-o scrisoare deschisă prin care le cerem să nu voteze Tratatul ACTA.

Radu Surugiu,

                            Președinte Cluburile Studențești Liberale

Crin Antonescu: Domnul Ponta a plecat în America. Eu am sperat la o atitudine mult mai prietenoasă din partea celor de la putere. Faptele pedeliștilor le-ați văzut. Eu nu m-am băgat.

Jurnalist: De ce?

Crin Antonescu: Ca să nu stric vreo armonie. Când colo, pedeliștii, după cum ați văzut, cu afișe primitive. Sunt întrutotul de acord. Sigur, eu aș putea să adaug, și fără îndoială că toți suntem de acord cu chestiunea asta, chiar și dumneavoastră dacă ați fi la confesional, undeva, în mare intimitate, că, în afară de acordurile astea cu americanii, cu chestiunile de politică externă, cele care s-au făcut, nu cele care nu s-au făcut, nu prea văd ceva bun făcut de această putere.

Deci, ei au făcut ceva bun când n-au avut de ales. Când au avut ei de ales, au făcut numai lucruri rele și în sensul ăsta sunt întrutotul solidar cu declarația lui Victor Ponta și anume că aceste lucruri, angajamente ale României luate, mai degrabă întâmplător că așa a fost ciclul electoral, sorocul, sub această guvernare, sub acest președinte, vor fi evident respectate și continuate. Nu e prima dată când o spunem.

Jurnalist: Există nemulțumiți printre parlamentarii dumneavoastră, dl Ghișe de exemplu, de acea recomandare de a dona indemnizațiile. Veți lua măsuri împotriva lor dacă nu respectă această recomandare?

Crin Antonescu: Domnul senator Ghișe este un om care a spus un lucru foarte simplu, foarte cinstit. Nu văd nimic nelalocul lui. Omul a spus – nu e numai situația domniei sale, că este singurul său venit. Bineînțeles că noi vom respecta, inclusiv domnul Ghișe, decizia politică pe care am luat-o și, așa cum am mai spus o dată ceea ce a făcut marea bucurie a ziarelor prietene inamicilor știm noi cui, o să ne ajutăm între noi, o să ne împrumutăm, o să ne susținem. Nu e asta problema. Fondul chestiunii este o grevă politică. Că unul ca domnul, să zic așa, Toader nu pricepe asta sau se face că nu pricepe, că unul ca domnul, ca să zic așa, Nelu Olteanu – băiatul acela hotărât de la Bistrița, nu pricepe sau se face că nu pricepe asta, că umblă cu mârlănii din astea de afișe și așa mai departe, e una, dar eu cred că dumneavoastră pricepeți.

Deci, este vorba despre o grevă cu semnificație politică. Am precizat foarte clar care sunt coordonatele acestei greve, care sunt condițiile pe care noi le punem pentru a discuta despre revenirea noastră la lucrări. S-a dovedit că acești oameni, cu niște avioane, cu niște blindate, cu ce au mai mobilizat ei, pot să aibă majoritate. Deci, cum au avut majoritate să-și pună acest guvern, pe care nu l-au negociat cu nimeni din opoziție, ba chiar nu l-au adus la cunoștința opoziției, cu nimeni din afara găștii lor PDL-Băsescu-UNPR, ce mai sunt pe acolo, pedeliștii maghiari, pot să treacă orice lege, chiar lege organică, da, dacă vin toți. Deci, în loc să facă afișe, să vină toți.

Jurnalist: Președintele Traian Băsescu este mandatat să meargă să semneze Tratatul de guvernanță economică.

Crin Antonescu: E un acord interguvernamental, care trebuie semnat de primul- ministru

Jurnalist: Agenția Reuters a publicat recent un comentariu care face o paralelă între Traian Băsescu și Vladimir Putin, spunând că Mihai Răzvan Ungureanu va fi, cel mai probabil, candidatul PDL la președinție, în 2014. În acest moment, din câte știm, Mihai Răzvan Ungureanu are statutul de membru PNL autosuspendat. Ca strategie, pentru USL, este bine ca actualul premier să-și păstreze acest statut?

Crin Antonescu: Strategia USL nu îl include pe Mihai Răzvan Ungureanu nici în calitatea sa de independent, ceea ce e formal în acest moment, nici de fost sau autosuspendat membru PNL. Cred că în situația de autosuspendat – autosuspendarea asta e un fel de imunitate, nu mai poți să-i faci nimic omului, este și domnul Predoiu, cred, tot membru PNL. Cred că este și domnul Cioloș, comisar european. Nu se poate spune că Guvernul Tăriceanu nu i-a dat cadre lui Traian Băsescu. Cadre bune, chiar, nu? Nu cred că are importanță acest lucru. Domnul Ungureanu are toată libertatea la orice opțiune politică de un fel sau altul. Condiția sa de fost membru PNL sau de autosuspendat nu-l împiedică în niciun fel. Cert este că, așa cum am spus, Partidul Național Liberal nu este reprezentat în niciun fel, din 2007 încoace, n-a fost reprezentat nici la SIE, nu-i reprezentat nici în fruntea guvernului de către domnul Mihai Răzvan Ungureanu. Dar, repet, omul are toate posibilitățile, și legale și morale, din punctul meu de vedere, să aibă orice opțiune politică.

“În cadrul şedinţei Biroului Politic al Partidului Naţional Liberal de astăzi s-a discutat despre Tratatul de guvernanță fiscală și a rămas, în principal, să mai avem o discuție și o înțelegere cu colegii din PSD, ca poziția pe care o transmitem să fie o poziție comună a USL-ului.
De principiu punctele evidențiate sunt acelea de a participa la acest Tratat, adică să admitem, să acceptăm ca Guvernul României, prin domnul prim-ministru, să semneze acest Tratat, însă credem că ar fi necesar ca premierul să expliciteze acest impact care va avea asupra bugetului, asupra fiscalității, asupra economiei românești.

O analiză de impact a acestor condiții nu a fost încă făcută și am solicitat Guvernului să facă această analiză. De asemenea, credem că ar fi bine ca acest Tratat care are obligații și drepturi pentru țările membre ale Zonei Euro, dar numai obligații pentru cei care nu sunt membrii ai Zonei Euro, să intre în aplicare în momentul în care România va adera la Zona Euro.”

Întrebări din partea mass-media:

Jurnalist: Ați discutat cumva și despre posibila semnare a acelui Protocol pe care l-au semnat deja cei din coaliție?

Dan Radu Rușanu: Protocolul făcut de cele patru partide de la guvernare nu are nicio importanță, nici politică, nici economică, nici europeană, pentru că el se votează de către Parlament și se dă un mandat primului-ministru, iar primul-ministru este mandatat să semneze acest Tratat. La ora actuală există o majoritate parlamentară care poate să voteze acest mandat pentru primul-ministru.

Jurnalist: Ați fost contactați de premierul Ungureanu în legătură cu semnarea Tratatului?

Dan Radu Rușanu: Nu, nu am fost contactați de Guvern, de domnul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, pentru a discuta impactul acestui Tratat subliniez fiscal, economic, social și politic asupra României.

Jurnalist: Dar opoziția a făcut o analiză, o proiecție minimală legată de ceea ce ar însemna acest Tratat asupra economiei românești?

Dan Radu Rușanu: Această analiză a proiecției impactului acestui Tratat ar trebui făcută de Guvernul României prin ministerele de resport, și mă refer aici la Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii și celelalte ministere economice.

Jurnalist: Ați putea renunța în acest caz și la greva parlamentară sau veți merge la ședință doar pentru a vota ratificarea Tratatului?

Dan Radu Rușanu: Nu are nicio legătură, nicio tangență greva parlamentară cu ratificarea Tratatului, subliniez ratificarea Tratatului se face prin acordarea unui mandat primului-ministru de către Parlament. În Parlament există o majoritate care a votat acest guvern, aceeași majoritate poate să mandateze primul-ministru și Guvernul României pentru ratificarea Tratatului.

Jurnalist: Dar nu au suficienți parlamentari pentru asta. Le trebuie două treimi.

Dan Radu Rușanu: Nu este adevărat, se votează cu majoritate simplă așa cum a fost votat și Guvernul. Deci există majoritatea parlamentară la ora actuală pentru a acorda mandat Guvernului.

Jurnalist: De protestul parlamentar ce ați mai discutat?

Dan Radu Rușanu: Protestul parlamentar continuă.

Jurnalist: Legat de alegerile locale, este dispus PNL să mai negocieze vreo candidatură la consiliul județean, mă refer la Buzău?

Dan Radu Rușanu: Nu am discutat despre alegerile locale deocamdată.

USL doreşte să precizeze  că demersul Consiliului Concurenţei nu priveşte Primăria Capitalei. Controlul vizează o serie de firme private, suspectate că ar fi realizat un cartel. De altfel, Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei a afirmat ieri că nu autorităţile locale sunt vizate, acestea fiind de obicei victime ale practicilor neconcurenţiale.

Mai mult, în comunicatul de presă al Consiliului Concurenţei se precizează că acţiunile sale vizează 11 companii participante la procedura de achiziţie publică organizată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Prin urmare, cei care ar trebui să dea explicaţii sunt chiar reprezentanţii PDL, deoarece majoritatea în Consiliul General aparţine democrat-liberalilor.

Pentru corecta informare a opiniei publice, USL doreşte să precizeze că formula „licitaţii trucate”, întâlnită pe scară largă în spaţiul mediatic este incorectă. Nu licitaţiile sunt trucate. Consiliul Concurenţei nu verifică legalitatea licitaţiilor organizate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. „Trucajul”, dacă el există, constă în înţelegerea neconcurenţială a firmelor de construcţii, care s-au prezentat la licitaţii cu oferte similare, după cum susţine Consiliul Concurenţei.

17 februarie 2012

   Uniunea Social Liberală

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu sfidează Codul Muncii

Tineretul Naţional Liberal a aflat cu indignare cum fostul director general al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, confundă Palatul Victoria cu o unitate militarizată şi, în calitate de prim-ministru, dă ordine care încalcă Codul Muncii. Prima măsură luată în cadrul aparatului propriu este schimbarea programului de lucru prin încălcarea Codului Muncii.

Astfel, premierul a stabilit uniformizarea programului lucrătorilor din aparatul guvernamental, urmând ca acesta să se desfășoare de luni până vineri de la ora 8.00 la ora 16.00. Fiecare angajator are obligaţia de a respecta Codul Muncii, iar Guvernul, fiind el însuși angajator, își arată încă o dată lipsa de respect față de salariați. Președinta Comisiei de Muncă și Coeziune Socială din cadrul TNL, Denisa Oana Pătrașcu, atrage atenția că ”legea stabileşte, ca obligaţie corelativă, dreptul salariatului de a avea o pauză de masă care nu se include în programul de lucru, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern”.

Ca urmare a asumării răspunderii guvernului asupra Legii Dialogului Social, astăzi, nu mai avem contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel naţional. Acesta stabilea, până la 10 mai 2011, o durată minimă de 30 de minute pentru masă, dacă programul de lucru este mai lung de 6 ore. Dar prevederea legală se menține, astfel că angajatorul este obligat să introducă aceste reglementări în regulamentul intern şi să decaleze programul de lucru cu pauza de masă.

Se pare că noul guvern Ungureanu a preluat de la predecesorul guvern Boc elementele care l-au consacrat, inclusiv apetența pentru încălcarea legii.

Potrivit art.134 din Codul Muncii republicat:

(1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariații au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

(2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore și jumătate.

(3) Pauzele, cu excepția dispozițiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil și din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.

Tineretul Național Liberal sesizează public Guvernul României că o astfel de măsură este ilegală. Bugetarii care lucrează în aparatul guvernamental cu programul anunţat de la 8:00 la 16:00 nu au pauza de masă cuprinsă în acest interval orar, dar, cu siguranţă, în cele 8 ore vor servi masa, interval în care vor fi plătiţi din bani publici. Avand în vedere acestea, propunem primului ministru modificarea orarului zilnic (luni-vineri): de la 8:00 la 16:30, cu 30 de minute pauză de masă. Astfel, angajaţii vor beneficia corect şi legal de o pauză de masă, care nu este inclusă în programul de lucru, şi pentru care nu se vor plăti bani publici.

T comunică – Departamentul de comunicare al TNL