În România, aproape jumătate din populația țării (46%) trăiește în mediul rural. Acest lucru nu ar fi o problemă dacă diferența dintre urban și rural s-ar reduce la modul de viață diferit și, foarte important, dacă acest lucru ar fi rezultatul unei alegeri individuale. Problema este dată de diferența enormă între standardele de viață din regiunile urbane și cele rurale și de faptul că majoritatea celor care trăiesc la țară o fac din constrângerea lipsei de alternativă.
Zonele rurale din România sunt, în mare parte, de o frumusețe rară – o spun topurile internaționale de turism – și, mai ales, au conservat exemplar tradițiile populare vechi de sute de ani. Acest lucru în sine ar trebui să fie o atracție pentru cei sătui de zgomotul orașului, care își doresc o viață liniștită mai aproape de natură. Însă, lipsa activităților economice sau precaritatea lor, acolo unde există, face ca serviciile pentru populație să fie foarte reduse, ceea ce descurajează turismul și face ca viața populației stabile să fie foarte grea și fără perspectivă. Singurul județ din țară în care populația din mediul rural a crescut în ultimii ani este Cluj, în rest, procesul este invers.
Astfel, fiind conștienți de potențialul extraordinar al zonelor rurare din România,
Având în vedere datele ultimului recensământ realizat în România în 2011:
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane.
În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile, iar în comune 9.262 mii de persoane, reprezentând 46%.
Cele mai mari procente de populație rurală le au regiunile cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic: Sud-Muntenia – 60,4%, Nord-Est – 58,4%, Sud-Vest Oltenia – 53,8%, la mijlocul clasamentului se situează Nord-Vest cu 47,4%, Sud-Est cu 46,5% și Centru cu 42%. La polul opus se află Regiunea Vest cu doar 37,9% populație rurală. Regiunea București-Ilfov are o situație aparte cu doar 9,8% populație în mediul rural.
În 11 judeţe ale ţării, comunele deţin peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului. În această situaţie se află judeţele: Dâmboviţa (71,1%), Giurgiu (70,8%), Teleorman (67,6%), Neamţ (64,0%),Vrancea (63,8%), Călăraşi (63,8%), Bistriţa-Năsăud (63,3%), Buzău (61,4%), Vaslui (61,3%), Olt (60,9%) şi Sălaj (60,7%).
Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane), adică 7,2%. Scăderea numărului populaţiei faţă de anul 2002 este mai accentuată în mediul rural – cu 9,6%, faţă de o reducere cu 5,0% în mediul urban.
Studiile superioare se întâlnesc mai frecvent între persoanele din mediul urban: 22,4% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste care trăieşte în municipii şi oraşe deţine o diplomă de studii superioare, faţă de 4,7% dintre locuitorii comunelor.
Principalul bazin geografic de emigrare se conturează în estul ţării (zona Moldovei şi vecinătăţi) unde se regăsesc primele 5 judeţe din topul ierarhizat după ponderile pe care le deţin în totalul celor 727,5 mii persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate: Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi, Galaţi. Împreună reprezintă 31,2%.
Luând în considerare faptul că realitatea este mult mai dramatică decât cifrele, iar ea demonstrează că, unele zone rurale sunt în urmă și cu 100 de ani față de restul țării,
Având în vedere precaritatea serviciilor publice de sănătate, educație, furnizare de utilități, asistență socială și protecția copilului, precum și lipsa cvasi-totală a serviciilor culturale în mediul rural,
Fiind conștienți de faptul că realitatea actuală se poate schimba numai prin creșterea și educarea unei noi generații de lideri ai comunităților rurale,
Partidul Național Liberal are credința că primul pas care trebuie făcut pentru redresarea mediului rural este de a reda încrederea cetățenilor din aceste zone.
Partidul Național Liberal consideră că guvernarea, locală sau centrală, trebuie să se ocupe de o jumătate din populația țării, la fel de mult cum se ocupă și de cealaltă jumătate, și că mediul URBAN și RURAL fac parte din aceeași Românie. Astfel, PNL se obligă să se aplece cu prioritate asupra problemelor din mediul rural pentru reducerea decalajelor existente între cele două tipuri de comunități.
Partidul Național Liberal este singura formațiune politică din țară care are, din anul 2011, o structură națională dedicată mediului rural – TNL Rural, organizație specială care funcționează în cadrul TNL România. TNL Rural are membri în toate județele țării și organizează proiecte de pregătire pentru tinerii din mediul rural, campanii de conștientizare pentru populație, precum și schimburi de experiență între tinerii din diverse zone rurale ale țării.
Partidul Național Liberal consideră că dezvoltarea zonelor rurale nu este realizabilă doar prin aplicarea unor proiecte sociale, care doar acoperă pentru un timp problemele reale, dar nu sunt capabile să genereze o schimbare profundă.
Partidul Național Liberal consideră că renașterea satului românesc se poate face numai acționând simultan două pârghii: implementarea unor politici capitaliste bine gândite care să ajute la expansiunea antreprenoriatului și a investițiilor private și derularea unor programe educaționale pe termen lung care să reducă abandonul școlar și să dea șansa tinerilor din mediul rural de a avea o viață la standarde decente.