Proiect Adrian Cozma: Eliberarea oraşului de “MARILE GUNOAIE” (12 aprilie 2016)

ADI

83% dintre sătmărenii chestionaţi consideră că Satu Mare e un oraş murdar şi că plătim o taxă de salubritate disproporţionat de mare faţă de calitatea serviciilor oferite.
De aceea, împreună cu echipa mea de proiecte am realizat o mapare macro a zonelor cu deficienţe grave de salubrizare. Dacă vrei să semnalezi zone infestate de gunoaie, scrie-ne aici sau pe site-ul pentrusatumare.ro.
Apoi, am analizat datele privind satisfacţia cetăţenilor faţă de serviciile publice din municipiile României, mai cu seamă din Regiunea Nord-Vest, ca şi tarifele pentru salubrizare din aceste municipii. Iată concluziile noastre.
PROBLEME
• Plătim una dintre cele mai mari taxe de salubrizare din regiune. Plătim mai mult decât se plăteşte la Arad, Alba Iulia, Cluj-Napoca etc. Dar suntem mulţumiţi de aceste servicii? Datele Institului pentru Politici Publice arată că nu. E mai curat în oraşul nostru decât în alte oraşe transilvane? Vedem asta cu ochiul liber: NU!
• În ultimii ani, administraţia a transformat zone vaste ale oraşului în zone de depozitare a gunoaielor. E pur şi simplu INCREDIBIL ce s-a întâmplat cu lacurile Cubic şi Pescăruş. Zona Stadionului Unio a fost pur şi simplu abandonată de administraţie, pentru a deveni un ghetou.
• Alte spaţii urbane, din nefericire multe dintre ele spaţii verzi, sunt foarte murdare. Mai cu seamă Grădina Romei şi faleza Someşului.
• Cu astfel de zone de acumulare a gunoaielor, unele foarte apropiate de centru, oraşul Satu Mare, ca oraş de câmpie, în care orice vânt stârneşte grămezile insalubre, nu are cum să devină un oraş îngrijit. Acum, în Satu Mare există un puternic contrast între moştenirea naturală a oraşului, cu Someşul, parcurile şi zonele verzi, plus moştenirea lui arhitecturală de prestigiu, şi imaginea dezolantă a invaziei de gunoaie.
SOLUŢII
• Auditarea de urgenţă a modului în care este compus şi negociat preţul serviciului de salubritate pentru sătmăreni, ca şi a respectării standardelor de calitate contractate. Identificarea, prin Garda de Mediu, a vinovaţilor pentru dezastrul din zonele Cubic şi Pescăruş, dar nu numai.

ADI 3

• Intervenţie de urgenţă în vederea eliberării oraşului de “marile gunoaie”, prioritate având zonele: lacul Cubic, lacul Pescăruş, stadionul Unio, faleza Someşului. Ridicarea şi transportul gunoiului din aceste zone, nivelarea cu pământ curat, adus din zone cu lucrări de infrastructură. De preferinţă, păstrarea ochiurilor de apă rămase încă la lacurile Cubic şi Pescăruş, curăţate de vegetaţia invazivă.

ADI 2

• Capacitarea fermă a Direcţiei de Asistenţă Socială în vederea utilizării intensive pentru aceste proiecte a forţei de muncă a asistaţilor sociali.
• Capacitarea şi sprijinirea pentru proiecte strict localizate a unor ONG-uri cu activitate ecologică, în vederea participării civice la aceste acţiuni de urgenţă. Crearea unui cadru colaborativ cu investitorii locali pentru sprijinirea acţiunilor de igienizare şi reconversie.

ADI 4
• După igienizarea de urgenţă, Primăria trebuie să organizeze un concurs naţional adresat peisagiştilor, care să propună soluţii de reconversie durabilă a acestor zone. Pentru lacurile Cubic şi Pescăruş s-ar putea opta chiar pentru păstrarea unei zone semi-sălbatice, ca ecosistem de interes mai ales pentru copii, asemănătoare proiectelor din alte oraşe europene: Londra – Woodberry Wetlands, Berlin – Pădurea Tegel sau chiar din Bucureşti – Delta urbană Văcăreşti.
Acesta este proiectul meu: Ordine în oraş. Ordine la Primărie.

ADI 5